1,125 matches
-
furniza legitimitatea. Odată cu colapsul producției artei elevate (high art) în plină industrie culturală, funcția tradițională a criticului de a identifica și controla, de a măsura și valida transgresiunea și devianța, de a indica rupturile și de a contesta a devenit desuetă. Fuziunea dintre cultura de avangardă și industria culturală a dus la o nouă conștiință a curatorilor și colectorilor, a dealer-ilor și artiștilor, în virtutea căreia managementul și controlul, validarea și afirmarea ar putea fi performate și din interiorul anumitor instituții
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
-și continue studiile dincolo de nivelul elementar. În anul următor, prevederea a fost extinsă și la nivelul școlilor primare 142. Ordinea aparent inversă a circularelor arată că, în viziunea guvernanților, serbările erau un instrument formativ solicitant 143, nu un prilej oarecum desuet de activizare a celor mici, așa cum ar putea părea la peste un secol distanță. Aparent surprins de succesul inițiativei sale, ministrul concluziona, în urma analizei semnalelor din țară, că "serbarea școlară de 10 Maiu a reușit pe deplin [...]. A fost o
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
214. românească trăiește ceea ce s-ar putea numi adevărata ei «explozie» canti tativă și calitativă, cunoscând toate genurile posibile: de la «memoriile de ghizate» ale lui Constantin Stere din romanul În preajma revoluției, până la atât de popularele efemeride - cu a lor patină desuetă, dar nu lipsită de cu loare jurnalistică - ale lui Constantin Bacalbașa din Bucureștii de altă dată...“56 etc.) amintirile lui Bacalbașa au fost prețuite - uneori cu rezerve - îndeosebi de către istorici, începând cu Nicolae Iorga (Dan Berindei, în En ciclopedia istorio
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
asemenea în limba rusă, ca și celelalte scrieri ale sale, Simfonia la Psaltire (probabil după modelul lui Ivan I. Iliinski, care dăduse o Simfonie asupra Evangheliei), datează din 1726. A scris, în versuri silabice (un vers slav prin excelență, dar desuet), fabule și satire, ode filosofice și ocazionale, epigrame, epopeea (neterminată) Petreida (1730), consacrată faptelor lui Petru cel Mare. Traduce din Anacreon, o parte din epistolele lui Horațiu, lucrarea lui Fontenelle Entretiens sur la pluralité des mondes (1730), Discours au Roi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
cercetare nuanțată a prozei românești din intervalul 1980-1995. Utilizând metodele puse la dispoziție de naratologie și de teoria textului, autorul face numeroase observații pertinente cu privire la rolul obiectelor, al personajelor și al stărilor liminale, la metalepsă, reciclarea postmodernă a unor specii desuete sau a unor formule paraliterare (în primul volum, Trafic de frontieră) și la „metaficțiunea istoriografică”, principiul enciclopedic, absorbția textelor nonliterare în discursul narativ, pastișă, polifonie și transgresările de perspectivă narativă (în al doilea volum, Ochiul bifurcat, limba sașie). Rezistă din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
structuri intime ale imaginarului țărănesc. Ca o mărturie vie a moștenirii comune, ele se regăsesc adeseori În celălalt capăt al Europei, la populațiile neo-celtice remanente, cum sunt bretonii, welșii, scoțienii din Highlands și, firește, irlandezii. Din perspectiva unor caracterologii etnice desuete, această Îndepărtată platformă comună ar putea fi invocată În vederea explicării Înrudirilor temperamentale și de mentalitate care i-ar apropia pe români de irlandezi. De asemenea, atenția pe care primii o vor acorda mai târziu unor modele și exemple venite din
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1990, p. 879. footnote>. Adevărurile propovăduite de acești corifei ai teologiei creștine și cuvintele lor inspirate nu au fost îngropate de uitare și nu s-au diminuat în secolele de când au fost rostite. Literatura patristică este atemporală și nu devine desuetă sau vetustă. Ea este mereu actuală, căci, ca orice capodoperă, ea „scapă de sub acțiunea Timpului. E un corp bine închegat. E un moment cristalizat, deși trecător. E scoasă din flux”<footnote Nicolae Steinhardt în Monahul de la Rohia, răspunde la 365
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
de aerul vetust al altor producții contemporane de același gen, deși sunt în descendența accentuată a modelelor V. Cârlova, V. Alecsandri, G. Coșbuc, O. Goga. Nu întâmplător, autorul a fost înscris în continuarea neosămănătoriștilor ori ca neoromantic, catalogat „romanțios și desuet” (Mircea Scarlat). El nu se poate despărți de o anume gesticulație teatrală, gen Victor Eftimiu, ceea ce imprimă liricii un aer artificial. În piese, cu mare impact în epocă, miza o constituie înfruntările pasionale, conflictele morale care scindează în chip spectaculos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
se odihnea stiloul și ochelarii cu rama groasă. Odată, de la tanti Ágota am primit în dar una din cravatele lui Tamási Áron. De un verde închis superb, cu picouri maron, o cravată dintr-o mătase grea, de un croi ușor desuet, ca o negare concretă a impresiei că scriitorii poporaniști poartă numai cămăși albe, încheiate până sub bărbie și pălării lucioase din fetru. Curând cravata mi-a devenit porte-bonheur la examene. Și nu e vorba doar de atât. De-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Doi poeți și un grădinar, RL, 1987, 24; Al. Cistelecan, „Fiul omului”, F, 1987, 6; Dumitru Chioaru, Poetica monadelor, T, 1987, 6; Simion, Scriitori, IV, 519-525; Ioan Milea, Lucianograme, APF, 1990, 2; Val Condurache, „Mă’ntrup din nou în versul desuet”, RL, 1990, 17; Lucian Alexiu, Linia maritimă Vasiliu, O, 1990, 21; Ioan Holban, Lihtisul și melanholia, CRC, 1990, 25; Virgil Mihaiu, Ecouri din Conachi la Casa Pogor, ST, 1990, 8; Coșovei, Pornind, 181-185; Luminița Urs, Între două lumi..., ECH, 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
nu s-au îmbătat / din cauza mea nici măcar o singură dată”, „Fără un dram de căldură bravelor opțiuni li se ofilesc / obrăjorii”, „Întotdeauna / ți s-au potrivit de minune ideile principale”, „Întoarce-te cu fața spre cele câteva resturi / de aureolă”, „Desuete suspinele, / desuetă imaginea lor!” - iată numai câteva exemple ce dovedesc o „coborâre” a poeziei, a liricului, pe terenul experienței și al limbajului realist. Este o modalitate frecventată de majoritatea poeților opzeciști, care destramă vălurile metafizice ale modernismului liric anterior, personalizând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
au îmbătat / din cauza mea nici măcar o singură dată”, „Fără un dram de căldură bravelor opțiuni li se ofilesc / obrăjorii”, „Întotdeauna / ți s-au potrivit de minune ideile principale”, „Întoarce-te cu fața spre cele câteva resturi / de aureolă”, „Desuete suspinele, / desuetă imaginea lor!” - iată numai câteva exemple ce dovedesc o „coborâre” a poeziei, a liricului, pe terenul experienței și al limbajului realist. Este o modalitate frecventată de majoritatea poeților opzeciști, care destramă vălurile metafizice ale modernismului liric anterior, personalizând intens versurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
Existența cotidiană ascunde dincolo de falsul său chip energii cu mult mai copleșitoare decât intrigile de palat. Negativitatea și dinamica acestor impulsuri indică un gigantic bal mascat unde, însă, regii și prințesele au fost înlocuite de către decadenții unei umanități palide și desuete. Acești pioni mobilizați pe scena supraviețuirii mundane se ciocnesc violent în confruntări ridicole și epuizante. Miza giganticei conflagrații se rezumă la himerica perspectivă a unui mai bine terestru. Înfrângerea celuilalt este asumată drept mijloc pentru saltul existențial, pentru evoluția și
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
1948-1953) și este, succesiv, redactor la Radiodifuziunea Română, Editura pentru Literatură (din 1960) și Editura Eminescu (1969-1975). P.M. scrie o poezie de notație lirică în volumele Curcubeul (1987), Sunetul luminii (1989), Al cincilea anotimp (2003), cu unele accente de sentimentalism desuet, apelând la o recuzită imagistică lipsită de relief. Dominate de sentimentul vremelniciei, versurile câștigă în profunzime și dramatism în Al cincilea anotimp, carte scrisă după pierderea unei ființe apropiate. P.M. compune texte și pentru melodii de muzică ușoară, aducând un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
se vor izbăvi de suferințele inimaginabile și nesfârșite, scornite de diavolii nemiloși și de lipsa comuniunii cu Dumnezeu și aleșii Săi. Așa cum s-a putut lesne observa pe parcursul acestui studiu, scrierile Sfântului Vasile cel Mare nu sunt nici pe departe desuete sau vetuste, ci ele rămân în actualitate și astăzi. Aceste scrieri sunt de un real folos și creștinilor din zilele noastre, căci ele mărturisesc despre felul cum au fost soluționate atunci problemele sociale de către marele arhipăstor și constituie astfel pentru
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
și nici în aroganța gândirii critice. Ci, într-un mod mult mai radical, este vorba de o muncă de minare care își propune fără ezitare să sape galerii ce vor permite în curând prăbușirea acestor instituții putrezite, sau cel puțin desuete, care pretind că domină viața socială. Nimic și nimeni nu se mai recunoaște în ele. Și totuși, prefăcându-se că nu știu nimic, ele continuă să spună ce este drept, să proclame ce ar trebui să fie. Să fie limpede
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
înverșunare diversele triburi postmoderne. Astfel, evidența moralei universale, ca și moralismul conformist prin care se exprimă nu mai rezistă la loviturile violente de rezistență ale eticilor particulare. Această distincție (morală etici) se impune din momentul în care constatăm cât de desuetă și de amăgitoare este abundența bunelor intenții. Din momentul în care nu mai putem nega sau denega, totodată, forța coezivă / agregativă a practicilor și a ideilor heterodoxe; ciudată și îngrijorătoare, dar nu mai puțin prezentă în viața obișnuită. Tocmai această
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
rezerve. Raționalismul, moștenitor al marii filosofii a Luminilor, este din ce în ce mai mult temperat, relativizat de alte viziuni asupra lumii. Și putem chiar să ne întrebăm dacă, în forma lui dogmatică, nu este pe cale de a deveni el însuși expresia unui obscurantism desuet. Astfel, progresismului care înmiresmează secolul al XIX-lea, acestui progresism ce explică lumea în totalitatea ei, poate nu este nepotrivit să-i opunem o gândire tradițională progresivă care știe să implice toate aspectele realității umane. Știind, de asemenea, să se
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
dr. I. Stoian, dr. Gh. Gancevici în cadrul Institutului Cantacuzino, București și N.V. Ilieșiu, pe produsul liofilizat în aparatele Edwards, tip E.F.G. în Laboratorul de virusuri aviare M.A.I. A.. Indice diastazic [2270, 4271]: de la grecescul diastasis - separare [4], diastază -sinonim desuet al termenului enzimă [4], diastază - enzimă care hidrolizează amidonul din orzul încolțit pentru a produce maltoza; a fost utilizată pentru a ajuta digestia amidonului în unele tulburări digestive [2], se desemnează încă prin acest nume, enzima orzului, responsabilă de degradarea
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
maltoza reprezintă unitatea fundamentală (monomer) a glucogenului și a amidonului [3.4], este utilizat în dietetică și ca înlocuitor al zahărului [3.4]. Dextrinele [1323,2324, 3325,4326]: latinescul dexter, dextra, dextrum - la dreapta, -ină [3.4], sinonim: feculă solubilă (desuet) [3.4], mixtură de oligozaharide rezultată în urma hidrolizei parțiale a glicogenului sau amidonului [3.4], poli-D glucozid, format în urma degradării hidrolitice a amidonului și glucozei, degradare realizată enzimatic, termic sau în prezența acizilor [1], carbohidrat care se formează ca produs
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
în afara celor prezentate: izomaltoza, maltuloza, nigeroza, kojibioza, leucroza, melezitoza, erloza, kestoza, rafinoza și dextrantrioza (Mărghitaș, 2005). Izomaltoza [1351] dizaharidul 6-O-α-D-glucopiranozil-D-glucoză [1], apare ca ramificații în amilopectină, glicogen și dextrani bacterieni [1]. Monozaharide [1352, 3353,4354]: sinonim: oze [3], monozaharide (termen desuet) [4], de la grecescul monos - singur, latinescul saccharum, grecescul sakkaron - zahăr [3], denumire generică a celor mai simple glucide care prin hidroliză nu pot genera glucide cu un număr inferior de atomi de carbon [1], sunt polihidroxialdehide (aldoze) sau polihidroxicetoze (cetoze
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
că multe familii continuă să vorbească până în ziua de azi, la fel de bine, româna, ca și dialectul german. Prin urmare, să încercăm să nuanțăm! Să depășim orientarea istorismului din secolul al XIX-lea, atunci cu rosturile sale, acum mai mult decât desuet. Cartea nu are granițe. Ea este difuzată aici dinspre Valahia și Transilvania, dinspre Serbia, Ungaria și Austria. Bisericile fac achiziții pentru comunitățile sătești; școlile iau și ele asemenea inițiative; ofițerii și subofițerii din teritoriul de graniță cumpără cărți pentru uzul
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dragostea ca trăire spirituală, ca lege a combinării armonioase a elementelor apare drept singurul reper ce poate da sens și autenticitate într-o lume în continuă decădere. Evocările vremurilor de altădată, descrierile urbei și imaginea naturii au o vagă și desuetă poezie moldovenească, palidă imitație după M. Sadoveanu și frații Teodoreanu. În ciuda digresiunilor și prolixității, a fragilității suportului epic, textul are oarecare pregnanță, un umor moderat, un ton șăgalnic, reușind să evite căderea în melodramă. Lăudat de unii, contestat de alții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
L. xe "Zissu"Zissu, unul dintre liderii proeminenți ai mișcării sioniste. Acesta va Înainta un memoriu secretarului-general al Partidului, Gheorghe xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej. În contextul realității politice a momentului, În care teroarea atinge cote deosebit de Înalte, un asemenea act pare desuet și cel puțin naiv. Personalitate dominatoare și controversată, xe "Zissu"Zissu este un personaj insolit În peisajul sionist din România. Posesor al unor calități intelectuale remarcabile, el este În același timp o victimă a propriului egocentrism. El Încearcă În mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Rimbaud își are una din rădăcini expresionismul și, încă din primele trei cărți de versuri, romantismul funciar al lui P. învederează propensiuni expresioniste. Potrivit propriei declarații, insidios autopersiflantă (din Iubiți-vă pe tunuri, 1981), stilul efuziunilor sale e un „romantism desuet și expresionist”. Nu atât stilul, cât atitudinea situează o parte a acestei poezii în prelungirea expresionismului. Prezumtivul străbătător al infiniturilor deploră, asemenea atâtor confrați neoexpresioniști, stingerea, în mileniul nostru „târgoveț”, a „rasei” cântăreților: „O, disperații cântăreți,/ ce rană veche îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]