1,762 matches
-
ale naturii. Anticip(nd magistral teorii ce vor analiza specificul legilor sociale nuanț(nd ideea determinismului social absolut, Eminescu recunoaște importanța elementelor specifice fiecărei epoci istorice. "Judec(nd lucrurile (n legătură cu (ntreagă cugetarea lui Eminescu ș( (n mijlocul junimismului, determinismul evoluționist opus idealismului revoluționar liberal neagă puterea de cauzalitate imediată a rațiunii ca formă de cunoaștere, dar admite intrarea ca factor (n lanțul cauzal a ideologiei unei epoci, luate ca fenomen" (Călinescu, 197: 15, vol.2). Modul (n care Eminescu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Palate" a fost o consecință directă a tipului personalității președintelui Băsescu. Desigur, personalitatea lui Traian Băsescu este una care favorizează comportamentul conflictual, însă explicația, chiar dacă pertinentă, nu poate fi suficientă decât dacă acceptăm ideea că organismul social este supus unei determinism psihologic. Or, lucrurile trebuie privite dintr-o altă perspectivă, s-o numim instituționalistă, cel puțin complementară primeia, dar care, în mod categoric, nu poate fi neglijată. Astfel, vom putea pune în evidență caracteristica specifică a sistemului politic din perioada mandatului
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
fi analizate cu aceeași atenție. Riscul este definit ca un pericol posibil. În chirurgie, acesta este întotdeauna posibil. În practica medicală, nu există risc zero, pentru că universul biologic este considerat mai ales din perspectiva aleatorie decât din aceea a unor determinisme fixe. Prin excelență, materia biologică este instabilă, incertă, imprevizibilă și în contradicție cu ceea ce se cere a fi previzibil, stabil și cert. Semnificația riscului se plasează într-un cadru cu două componente: cunoașterea posibilității eșecului și asumarea responsabilității pentru executarea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
problemă de model cultural, ceea ce limitează intervenția, și, oricum, pretinde o acțiune precaută, bine fundamentată și eșalonată; dar nici situarea pe pozițiile potrivit cărora evoluția unei populații îi trasează ireversibil destinul nu sunt de acceptat. Întrucât cultivă un tip de determinism demografic, induce un gen de pasivitate, de resemnare. Intervenția este posibilă, dar, mai mult decât oriunde, ea solicită fundamentare riguroasă și influență delicată și eșalonată. Pentru că este vorba de modificarea modelului cultural. Prin urmare, atunci când discutăm despre creșterea populației islamice
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
3. Habitusul" Conceptul de habitus este cel mai important element al teoriei lui Pierre Bourdieu, întrucât permite indicarea relațiilor dintre poziția socială și acțiunile indivizilor (adică specificarea raporturilor dintre nivelurile macro și micro ale realității sociale), ca și concilierea între determinismul ce absolutizează structurile și individualismul centrat pe opțiunile actorilor. Numeroase sunt definițiile habitusului în opera lui Pierre Bourdieu. Dintre acestea, vom reproduce o definiție din lucrarea Simțul practic. Habitusurile sunt sisteme de dispoziții durabile și transpozabile, structuri structurate predispuse să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unui fermier și de 40 de ori mai multe șanse decât fiul unui muncitor și de 2 ori mai multe șanse decât fiul unui director de rang inferior (Bourdieu și Passeron, 1977, p. 2). Bourdieu nu se mulțumește să remarce determinismul economic al șanselor educaționale. El insistă să demonstreze rolul proceselor interne ale sistemului educativ în reproducerea structurii sociale. Pentru aceasta, el evaluează următoarele componente ale sistemului educativ: - relația sistemului educațional cu limbajul și cu cultura; - pedagogia; - utilizarea mecanismelor de selecție
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care este oligarhia. Aristotel înregistrează numeroase cazuri în care schimbările formelor politice s-au făcut pornind de la o formă pozitivă către altă formă pozitivă sau de la una negativă la una pozitivă, tocmai pentru a combate, să spunem, încrederea într-un determinism istoric. Pe de altă parte, ar trebui discutat dacă cele șase forme se constituie într-un sistem vertical care să stabilească că gradul cel mai mare de dezirabilitate și de plenitudine îl deține regalitatea, iar apoi, în ordine regresivă, aristocrația
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că există o singură <specie> de democrație și una singură de oligarhie, deși acest lucru este fals”. Apoi, ordinea formelor politice nu este determinată nici temporal, nici natural. Cu alte cuvinte, Aristotel nu mizează în ordonarea lor nici pe un determinism istoric de tip materialist (Marx) sau spiritualist (Hegel) și nici pe un determinism natural de tip biologic (darwinist) sau de tip cosmic (Hesiod). Totuși, morfologia politică aristotelică are în vedere și ea un fel de determinare, numai că aceasta este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acest lucru este fals”. Apoi, ordinea formelor politice nu este determinată nici temporal, nici natural. Cu alte cuvinte, Aristotel nu mizează în ordonarea lor nici pe un determinism istoric de tip materialist (Marx) sau spiritualist (Hegel) și nici pe un determinism natural de tip biologic (darwinist) sau de tip cosmic (Hesiod). Totuși, morfologia politică aristotelică are în vedere și ea un fel de determinare, numai că aceasta este una valorică. Constituțiile de pe cele două axe verticale se grupează, în felul acesta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
omenesc amestecul „umorilor” (hormones) ce reprezintă aceste elemente determină temperamentul. În funcție de dominanta uneia din cele patru „umori” (sânge, bilă neagră, bilă galbenă, flegmă), temperamentul poate fi: sanguin, melancolic, coleric, flegmatic. Deși această explicație era oarecum naivă, trebuie să remarcăm intuirea determinismului endocrin al însușirilor temperamentale, precum și a ideii (adoptată de filosofia modernă) că macrocosmosul se reflectă în microcosmos. După aproape două milenii, Pavlov propune o explicație științifică a tipurilor de temperament în care caracteristicile activității nervoase superioare și raporturile dintre ele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
chiar și parțial, dar studiile au demonstrat că legătura dintre ele este foarte slabă. Corelația (legătura) dintre rezultatele la testele de inteligență și rezultatele la probele de creativitate este foarte redusă (Torrance și Wu, 1981), ceea ce exclude orice formă de determinism. Altfel spus, pot exista copii foarte inteligenți și mai puțin creativi și invers. De fapt, dilema este rezolvată atunci când analizăm mai bine gândirea umană. Astfel, Guilford oferă un model în care gândirea are două forme: convergentă și divergentă. El susține
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihologiei sociale, cu impact deosebit în mediul școalar, o constituie studiul gândirii sociale sau al atribuirii cauzale. Teoriile din acest domeniu descriu felul în care omul construiește explicații cu privire la experiențele sale. Indivizii caută să înțeleagă lumea și să-i deslușească determinismele, căci numai astfel își pot duce la bun sfârșit acțiunile. În cazul în care nu reușesc să obțină explicații mulțumitoare cu privire la evenimentele mediului ce-i înconjură, ei trăiesc o stare de disconfort psihic. Oamenii își făuresc explicații atât pentru fenomenele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reușitei și eșecului școlar în general, ei vor alege mai curând cauze externe (situația socio-economică, mediul familial). Această diferență (grupul elevilor se află sub influența condițiilor sociale, în vreme ce comportamentul unui elev anume este ghidat de cauze interne) mărturisește acceptarea unui determinism social asupra căruia nu se poate interveni. Între cauzele externe pomenite pot apărea și cele ce țin de școală (organizare, înzestrare materială etc). De fapt, și decalajul semnalat mai sus, între atribuirile generale și cele particulare, se constituie într-o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
încercare percepția, inteligența și judecata în timpul eforturilor noastre de a explora și a oferi semnificații. Cercetătorul cazului trebuie să fie suficient de încrezător pentru a interpreta materialele la îndemână. Darwin a lucrat într-un mediu intelectual care a respectat un determinism aparent categoric, amplu și lucrativ, asemenea lui Newton. Această atitudine a promovat o filosofie a științei fundamentată pe legi generale și o personificare a cunoașterii științifice într-o formă pe care Darwin a sperat să o extindă dinspre știința fizică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
planetă a continuat să se învârtă în funcție de legea gravitației, de la un început atât de simplu s-au dezvoltat și se dedezvoltă infinite forme atât de frumoase și de minunate (1859, p. 490). Într-un anumit sens, Darwin este exponentul acestui determinism. Și totuși, într-un alt sens el reprezintă primul inițiator al alternativei de abordare a naturii, deopotrivă probabilistică și nondeterministă. Sau, într-o altă formulare, sugerată de Schweber, gândirea newtoniană se bazează pe principii conservatoare, în timp ce gândirea darwiniană este fundamentată
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înalt dezvoltată, ele sunt biologic anormale. În anormalitatea lor, ajung să decidă, de exemplu, să nu se mărite sau să nu aibă copii, să urmeze vocații intelectuale (Ovidiu Comșia). A existat Însă și o ilustră figură care a contrazis acest determinism biologist, afirmând că doar factorii culturali construiesc astfel de diferențe: psihologul Alexandru Roșca. El susține că raritatea manifestării genialității (termen atât de drag elitiștilor români, indiferent de timp) la femei este cauzată de lipsa șanselor egale de dezvoltare intelectuală. Astra
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pătat” și era bine ca o autoritate să vegheze asupra lor. Faptul de a practica avortul sau contracepția era judecat În funcție de potențialul eugenic și pedeapsa direct proporțională cu acesta. Pentru „disgenice”, avortul, ba chiar și sterilizarea erau tratate ca dezirabile. * * * Determinismul ereditar are, desigur, o premisă greu de conciliat cu liberalismul și cu social-democrația. De aceea, eugeniștii au mai adăugat ceva mortar În eșafodajul dictaturilor de toate nuanțele. De aceea, unele dintre ideile lor și-au găsit Împlinirea În comunismul naționalist
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniste a luat amploarea unei veritabile industrii 8. La baza acestor cercetări stau atât Întrebările care s-au ridicat În istoria intelectuală În legătură cu dezvoltarea științei și medicinei În ultimul secol, cât și considerații etice și morale curente. Diferitele implicații ale determinismului biologic pentru domeniul politic și cel al asistenței sociale suscită un interes la fel de mare astăzi ca și acum un secol, datorită În special publicității create pe marginea unor cărți ca The Bell Curve și, recent, a clonării genetice 9. Se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care trăiau de populațiile nedorite, considerând că acestea sunt aspectele cele mai importante ale teoriilor eugeniste. Cu greu ne-am fi putut aștepta la o abordare diferită, având În vedere legătura puternică ce se realizase la Începutul secolului XX Între determinismul biologic și selecția rasială. Amintirea dureroasă a Holocaustului a transformat orice discuție despre eugenie Într-un discurs despre etică și morală indiferent dacă subiectul era rolul jucat de medicii naziști În adoptarea Soluției Finale sau Societatea Americană de Eugenie 16
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
devenit părtași la o politică de construire a identității care era mai aproape de cea a Uniunii Sovietice decât de cea a țărilor vestice. În timpul perioadei interbelice, eugeniștii sovietici au Încercat să definească Omul Sovietic, În acord cu legile evoluției și determinismului ereditar, la fel cum cei români au Încercat să construiască un model În Întregime nou al unui român sănătos tipic. Varianta română și cea sovietică a eugeniei sunt Însă radical diferite sub aspectul teoriilor științifice folosite și al scopurilor politice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pot Învăța din experiențele negative ale altor țări și că În România puteau fi astfel evitate costurile sociale enorme ale industrializării, de la alcoolism până la sifilis și subnutriție. Soluțiile lor pentru criza recunoscută a industrializării erau strâns legate nu doar de determinismul biologic, specific eugeniei, ci și de caracteristicile contextului românesc. În 1918, peste 77% din populația României trăia la sate. România avea o rată extrem de mare a analfabetismului, teritoriul țării crescuse cu 40% față de anul 1914, iar infrastructura administrativă era fragmentată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Început, am analizat textele de referință pentru dezbaterile intelectuale și politice În legătură cu reformele din România interbelică. Lectura acestor lucrări „standard” ale perioadei luate În discuție mi-a relevat faptul că argumentele În favoarea reformelor liberale și progresului erau formulate În limbajul determinismului biologic. De exemplu, deși prezentat și prețuit ca unul dintre cei mai puternici susținători ai modernismului „europenizant”, Eugen Lovinescu Însuși folosește noțiunea de „rasă” drept categorie fixă În discuțiile despre avansul posibil al progresului: Pentru a evolua, pe lângă stabilitate, unui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a defini problemele sociale. În același timp, contextul politic local, dar și cel cultural, mai general, au contribuit la modelarea semnificațiilor acestor teorii. În consecință, soluțiile pentru problemele sociale elaborate În discursul eugenist și-au găsit limitele atât În limbajul determinismului biologic, cât și În contextul cultural În care au fost formulate. De exemplu, mulți eugeniști români au tratat cu o deosebită importanță puericultura, subliniind necesitatea de a controla factorii de mediu care ar contribui la Îmbunătățirea sănătății nou-născuților, deși erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]