544 matches
-
alegerile posibile, adică teoriile care fie neagă, fie iau de bune elemente ale alegerii din managementul economiei politice globale, fie absolvă actorii de blestemul responsabilității (1985: 3, 7, 39). Acesta este un exercițiu de demistificare continuă. Dintre cele două teorii deterministe pe care ea le critică, marxismul și așa-numita școală a declinului hegemonic, cea din urmă este atacată cu precădere. De la prăbușirea sistemului Bret-ton-Woods, Strange a tot repetat că dezordinea economică globală nu a fost cauzată de declinul puterii Statelor Unite
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sovietică), înainte de a deveni un realist în teoria politică internațională. Iar cînd spun studii culturale, eu nu înțeleg cultura ca o categorie ce rămîne în picioare atunci cînd alte explicații eșuează sau, chiar mai rău, încercarea de a oferi explicații deterministe culturale, la modă astăzi (Huntington 1993). Studii culturale înseamnă aici doar o mare receptivitate hermeneutică la modurile în care se face politica în diferitele părți ale lumii. Aici cultura diplomatică nu mai este luată ca un fundal de la sine înțeles
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
La Nouvelle France, Todd încearcă să traseze legăturile dintre aceste structuri familiale și diferitele forme de producție economică, organizare socială, credințe religioase și comportament și apartență politică, incluzând și rezultatele electorale.7 Chiar dacă analiza lui Todd este într-un fel deterministă iar explicațiile lui referitoare la religie, în special la catolicism, sunt destul de superficiale 8, analiza sa scoate la iveală o trăsătură importantă a diversității franceze: continuitățile care au existat de-a lungul mai multor perioade de timp, cel puțin până în
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
restrângerea expresiilor verbale atrage după sine limitarea lucrurilor gândite poate constitui o armă redutabilă în regimurile totalitare. Teoria trădează oscilația autorului între concepția instrumentalistă asupra limbajului, centrală în tradiția britanică, de la Hobbes și Locke până la Russell și Wittgenstein, și concepția deterministă. Dacă în cazul primei teorii, limbajul este doar un instrument menit să exprime idei preexistente, cea de-a doua concepție subliniază primordialitatea cuvântului, care trece de data aceasta înaintea gândului: limbajul nu mai copiază realitatea, ci o creează. Newspeak-ul definește
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
receptării și a prejudecăților care au guvernat interpretarea textelor. Spațiu de o eterogenitate marcantă, publicistica eminesciană oferă terenul identificării de adevăruri ideologice pentru o serie de interpreți care, eludând determinările generice ale textului eminescian și recurgând la grile de lectură deterministe, atribuie jurnalistului atitudini și credințe politice dintre cele mai variate. Dintre acestea, atributele de reacționar, naționalist, xenofob și antisemit sunt cel mai des întâlnite, proliferându-se până în zilele noastre. În rândurile care urmează vom prezenta, pe rând, elementele care au
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unei familii de concepte, împărtășește asumpții metodologice și o sensibilitate generală care atacă metodele și conceptele moderne pe care le consideră totalizatoare și reducționiste"78. În acest "atac" au intrat utopiile, principiile și credințele modernismului în fundamente absolute, obiectivitate, scheme deterministe de explicare, postmodernismul deschizându-se mai curând înspre contingență, spontaneitate, chiar haos, scepticism (de multe ori radical), relativism și nihilism. Dar trăsăturile postmodernismului în genere sunt și acelea ale paradigmei sale: aceasta nu trebuie privită în termenii unui program închis
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
efectuate analize computerizate ale fluxului arterial. {tim că studiul unui sistem impune crearea unor modele 5. Sistemul (așa cum l-a caracterizat Ludwig von Bertalanffy - Teoria generală a sistemelor, 1942) este un ansamblu de elemente între care există legături legice (legi deterministe sau probabilistice), fiecare componentă a sistemului fiind totodată receptor și sursă de informație. La baza funcționării oricărui sistem stă, deci, triada substanță-energie informație. Modelul este un sistem similar celui studiat (dar cu anumite limite) și poate fi abstract (matematic, logic
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
răspundea vocației sale de soldat al lui Dumnezeu. Pentru alții, istoria Franței era istoria formării unității țării între limitele hexagonului, a lentei emergențe a națiunii franceze și a triumfului idealului de libertate, de egalitate și fraternitate. Dar acestea sînt viziuni deterministe, incomplete și inoperante. Multe dintre paginile acestei istorii de mai bine de două milenii se îndepărtează de viziunea providențialistă asupra Franței ca fiică mai mare a Bisericii. În ceea ce privește unitatea franceză, ea a devenit realitate la sfîrșitul secolului al XIX-lea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
structura internațională, alcătuită din fluctuațiile de putere ale statelor care, la nivel global, devin independente de intențiile directe ale acestora "distribuția capacităților în sistem" în termenii lui Waltz (2007) și presează asupra comportamentului internațional al fiecărei "unități" (stat) în manieră deterministă. Deși toate cele trei imagini (devenite ulterior "nivele de analiză" și înglobând o arie analitică mai largă în RI, nelimitată doar la conflicte) sunt utile în descifrarea politicii internaționale a unui stat, avertizează Waltz, numai cea sistemică este indispensabilă. Fac
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deși componenta din urmă era permanent afirmată. Engels a extins dialectica pentru a include orice proces natural: tot ce se întâmplă în lume este ghidat de legile dialecticii, chiar și creșterea plantelor sau circuitul apei în natură. Totalizantă, dogmatică și deterministă, dialectica lui Engels a fost recuperată de Lenin care, fără a îi nega anvergura, a completat-o cu rolul activ al conștiinței umane. Omul intervine cognitiv în procesul dialectic natural, fie prin gândire spontană, fie prin abstractizare. Numai revoluționarii autentici
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
moderne ca egalitatea și libertatea, substituindu-le nostalgia după idealizata societate ierarhică distrusă de către Revoluția Franceză. Fascismul nu are însă, spre deosebire de conservatorism, o orientare temporală paseistă ci, întocmai ca leninismul, una orientată înspre viitor, chiar dacă nu îi atribuie aceeași pondere deterministă (vezi Arendt: 1994; Frei: 2007, Gregor: 1997). Nici nu respinge progresul material care s-a dezvoltat ca o dimensiune principală a modernității; dimpotrivă, îl încorporează în propriul program socio-economic, dar înlocuiește în același timp valorile moderne cu valori premoderne sau
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
explica ceaușismul? În primul caz, am oferit deja o posibilă distincție între leninism și fascism. Deși similaritățile dintre fascism și leninismul romantic sunt consistente în plan atât intern cât și extern, aș argumenta că orientarea primului înspre viitor nu este deterministă și deci ferm ideologizată, cum se întâmplă în cazul leninismului romantic. De fapt, fascismul este mai degrabă naționalist din acest punct de vedere, deoarece coordonatele temporale din care își extrage legitimitatea sunt proteice: trecut, prezent sau viitor, în funcție de nevoile ideologice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sau la alte asemenea recomandări ori precizări care să indice preferințe sau să restrângă concurență. Caracteristicile tehnice și parametrii funcționali vor fi prezentați în cadrul unor limite (pe cât posibil) rezultate din breviarele de calcul și nu vor fi date în mod determinist, în scopul de a favoriza un anumit furnizor (producător sau comerciant). Articolul 2 În aplicarea prevederilor art. 3 lit. b) și ale art. 5 alin. (3) lit. a), pentru lucrări de intervenții de complexitate redusă, care se execută la construcții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201039_a_202368]
-
își pierde propriul contrasprijin de putere. În Spectacolul ascuns, cea mai pasionantă carte românească de teorie a fenomenului dramatic (shakespearean), Alexa Visarion e ispitit adesea să creadă în această dialectică, poate că nu doar sub influența bibliografiilor contemporane de școală deterministă. Iar libertatea de exprimare câștigată brusc și integral cade ca o năpastă peste creatorii români ai anilor '90, mai ales asupra celor care se exersaseră de decenii în gherila poetică împotriva cenzurii. 2. După ce artistul a spus tot ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
realizat] anterior am menționat ideea unui cunosc]tor perfect. Aceasta ar putea sugera c] doctrina determinismului este una epistemologic] (o doctrin] despre ceea ce poate fi cunoscut), măi degrab] decât una metafizic], așa cum sugerasem inițial. Cu toate acestea, dac] lumea este determinist], faptul c] este așa nu va depinde de existența unui cunosc]tor perfect sau a vreunui alt tip de cunosc]tor. Trebuie insistat asupra acestui punct pentru c] au existat mulți (cum ar fi Lucas, 1970) care au încercat s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] suntem liberi nu pot fi adev]rate simultan sunt cunoscuți că incompatibiliști. Un moment de cugetare ne va ar]ta clar c] pot exista atât incompatibiliști care cred c] avem toate motivele s] consider]m c] lumea este determinist] și s] concluzion]m, ca atare, c] nu putem fi liberi, cât și incompatibiliști care sunt convinși c] suntem liberi și concluzioneaz], prin urmare, c] determinismul trebuie s] fie fals. Și, într-adev]r, ambele tipuri de incompatibiliști exist]. Primii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mare m]sur] determinist], în acele ocazii în care action]m liber action]m f]r] a fi determinați de st]ri sau evenimente (cum ar fi dorințele noastre), despre care este plauzibil s] gândim c] opereaz] în mod determinist. Eurile noastre acționeaz] mai degrab] „în opoziție fâț]” sau poate transcend asemenea forțe deterministe. Deși aceast] explicație este vag] și pare s] sugereze c] atunci cand action]m liber noi (eurile noastre interiore?) avem puterea de a acționa împotriva legilor naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m f]r] a fi determinați de st]ri sau evenimente (cum ar fi dorințele noastre), despre care este plauzibil s] gândim c] opereaz] în mod determinist. Eurile noastre acționeaz] mai degrab] „în opoziție fâț]” sau poate transcend asemenea forțe deterministe. Deși aceast] explicație este vag] și pare s] sugereze c] atunci cand action]m liber noi (eurile noastre interiore?) avem puterea de a acționa împotriva legilor naturii, aceast] idee ar putea fi înțeleas] cel mai rezonabil că o pretenție c] atunci cand
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci cand action]m liber noi (eurile noastre interiore?) avem puterea de a acționa împotriva legilor naturii, aceast] idee ar putea fi înțeleas] cel mai rezonabil că o pretenție c] atunci cand action]m rațional acțiunile noastre sunt explicabile rațional, ins] nu determinist. Într-o asemenea interpretare, motivele sunt radical diferite de cauze (compar] cu Kant; vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Una dintre obiecțiile comune (Hobart, 1966) este c] o libertate de tip libertarian, fiind necauzat], ar fi lipsit] de valoare fiindc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca fiind cauzate în mod unic, adic] de c]tre un agent care nu este el însuși cauzat s] acționeze în acest mod. Acesta este cunoscut ca libertarianism de tip agent-cauz] (Chisholm, 1964; van Inwagen, 1983). Aceast] mutare rupe lanțul determinist, înțeles că un eveniment cauzând alt eveniment, dar a p]rut celor mai mulți filosofi contemporani că depinzând pentru forța lui explicativ] de o idee obscur] a cauzalit]ții, dac] nu chiar lipsit] de coerent]. O alt] propunere care a exercitat o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a acționa. Compatibiliștii au utilizat numeroase strategii pentru a-și ap]ra convingerea comun] potrivit c]reia putem fi simultan determinați și liberi. Probabil cele mai faimoase au fost tentativele de a ar]ta c], pan] și într-o lume determinist], am putea decide și acționa altfel decât decidem și action]m de fapt, cu condiția c] am alege sau am vrea s] facem așa. Așa-numitele analize „ipotetice” ale cerinței de a fi responsabili moral - vezi pasul 4 în raționamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face, compatibiliștii cu aceast] convingere susțin c] nu determinismul în sine ne priveaz] de puterea de a face lucrurile și altfel decât le facem. Mai degrab] factorii prohibitivi particulari sunt cei care au acest efect. Desigur c] într-o lume determinist] va exista o explicație determinist] pentru prezența unui factor prohibitiv în orice situație particular] (gândiți-v], de exemplu, la sugestia posthipnotic] menționat] mai sus). Dar aceasta nu face decât s] confirme faptul c] nu toate st]rile de lucruri determinate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susțin c] nu determinismul în sine ne priveaz] de puterea de a face lucrurile și altfel decât le facem. Mai degrab] factorii prohibitivi particulari sunt cei care au acest efect. Desigur c] într-o lume determinist] va exista o explicație determinist] pentru prezența unui factor prohibitiv în orice situație particular] (gândiți-v], de exemplu, la sugestia posthipnotic] menționat] mai sus). Dar aceasta nu face decât s] confirme faptul c] nu toate st]rile de lucruri determinate sunt incompatibile cu libertatea noastr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interpersonale. Astfel, recunoștință, bun]voința, resentimentul, indignarea moral] ș.a.m.d. sunt parte atât de integrant] a concepției noastre despre noi înșine și despre alții că persoane, încât nu le-am putea abandona în felul în care ne-o pretind determiniștii radicali. Deterministul radical într-adev]r insist] s] judec]m semnificația acestor reacții din punct de vedere obiectiv sau impersonal, o acțiune imposibil de duș la îndeplinire în interacțiunile noastre interpersonale cu altii. Așadar, indiferent dac] determinismul este adev]rât sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
recunoștință, bun]voința, resentimentul, indignarea moral] ș.a.m.d. sunt parte atât de integrant] a concepției noastre despre noi înșine și despre alții că persoane, încât nu le-am putea abandona în felul în care ne-o pretind determiniștii radicali. Deterministul radical într-adev]r insist] s] judec]m semnificația acestor reacții din punct de vedere obiectiv sau impersonal, o acțiune imposibil de duș la îndeplinire în interacțiunile noastre interpersonale cu altii. Așadar, indiferent dac] determinismul este adev]rât sau nu, viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]