1,233 matches
-
Iar închiderea rezidă din faptul că umbrăreștenii obținuseră de la subprefectură învoirea ca „să facă șanțurile și îngrăditurile nu după cele vechi, ci din nou”, adică pe alte limite ce implicau închiderea vechilor trasee. Iată, suntem deja în anul 1866 și devălmășia, în colaps, vrea să supraviețuiască prin păstrarea vechilor structuri ce constau în șanțurile (hindichiuri) împrejmuitoare și îngrăditurile, cu ajutorul cărora se controla accesul la diferitele structuri, cum erau fânețele, imașul, țarina, pădurea, sursa de apă curgătoare etc. Multă vreme locuitorii au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa cum s-a întâmplat prin alte locuri străine. Dovada peremptorie a acestui specific românesc o aflăm și în disoluția incompletă, parțială și treptată a numeroase obști, multe păstrându-se chiar întregi în vechea formă de stăpânire și organizare, adică în devălmășie: Corod, Cudalbi, Matca etc. Disoluția pe părți de sate o întâlnim la Umbrărești, Bucești, Liești, sate care au intrat parțial sub stăpânire individuală. Dar cele mai multe au ajuns în întregime de la stăpânirea obștească la cea particulară, cu un singur stăpân, cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ilie Catargiul vistiernic”, căruia i s-a cuvenit acest sat”, moștenire de la socrul său, Iordache Ruset, iar acestuia zestre de la Maria, fiica lui Dabija voievod. Satele de pe teritoriul comunei noastre au cunoscut amândouă formele de stăpânire, adică cea veche a devălmășiei despre care am vorbit, în această situație păstrându-se tot timpul jumătatea de sud a obștii umbrăreștene, și stăpănirea individuală, în care au ajuns Torceștii, Bozieștii, Țigăneii și partea de nord a vetrei umbrăreștene, trecerea la noua formă făcându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi fost și alte denumiri pe file care s-au pierdut, condica fiind deteriorată. În actele de vânzare-cumpărare târzii aflăm următoarele mențiuni și puncte: -Zaharia I. Badiu vinde lui Vasile V. Cristea 11 prăjini loc arabil „la punctul Lacu, în devălmășie cu locuitorii”; -Între Ioan A. Popa și Simion Artenie se face transmitere pentru: Avem motive să bănuim că au fost cuprinse în acest act toate trunchiurile în care a fost divizată moșia Torceștilor, partea acordată țăranilor clăcași din sat. Enumerarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că „pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul ce stăpânește este despărțit cu hotare” dinspre cel al răzeșilor și rămâne sub a lui singură stăpânire, unică proprietate. Cu alte cuvinte, cuiva, căruia nu-i mai convine să stăpânească în devălmășie, i se separă, la cerere, partea cuvenită, fixându-i-se terenul la una din marginile moșiei ori la unul din cele două capete ale ei, în care anterior fusese copărtaș. În felul acesta, din răzeș, deci părtaș la venit, el
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Țările Române. Dicționar, unde formulează: răzeș are „accepțiunea cu megieș”, noțiunile având sensuri diferite. De altfel, o cât de sumară incursiune în sursele documentare de epocă și profil ne edifică în această privință. Alex. I. Gonța, scrie că ies din devălmășie și devin megieși locuitori din categoria celor ce se raportează la „proprietatea răzeșească a familiilor mici”. Noi constatăm că recurgeau la dreptul separării, de predilecție, familiile puternice economic și politic, respectiv cele cu părți consistente în hotarul devălmaș. Așa cum se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arhaice umbrăreștene se pretează a fi considerat ilustrativ din punctul de vedere al deosebirii ce există între conținutul noțiunilor de răzeș și megieș, cât și în privința categoriilor sociale ce recurg la dreptul separării din obște, al ieșirii din indiviziunea numită devălmășie. Că așa s-a produs ruperea succesivă a Bozieștilor și Torceștilor din marea întindere umbrăreșteană ne stă mărturie apa râului Bârlad, devenit hotar între marea stăpânire boierească și obștea Umbrăreștilor devălmași, ceea ce nu era permis în străvechime, când „cursul apelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întindere umbrăreșteană ne stă mărturie apa râului Bârlad, devenit hotar între marea stăpânire boierească și obștea Umbrăreștilor devălmași, ceea ce nu era permis în străvechime, când „cursul apelor reprezenta o folosință” și nu un hotar. Am avut unele informații în legătură cu desființarea devălmășiei Torceștilor, nevoiți să renunțe la răzeșia de mai înainte, ca urmare a acelui „greu mare ce ni-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe sama hârtiilor în zilele Ducăi Voevod” scriu ei, punându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe sama hârtiilor în zilele Ducăi Voevod” scriu ei, punându-se sub protecția boierilor Dumitrașco Mitre, inițial a „dumisali lui Vasile Gavril, comisul al doilea”, în cele din urmă. De fapt, disoluția devălmășiei de aici începuse mai dinainte prin înstrăinările din 1633 și 1634, poate chiar cu mult timp mai devreme, dar actele nu s-au păstrat pentru anii anteriori; acum forma veche de stăpânire este abandonată de nevoie și înlocuită cu stăpânirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
partea de sud. Trebuie să mai observăm și să reținem permanenta distincție care se face în documentele din care am reprodus prin termenii „înpărtășire răzășască” și „stăpânitorii părții de sus”; în primul caz, referirea se face pentru cei rămași în devălmășie, care stăpâneau încă pe părți nealese și nefixate pe teren și pe indivizi; în cel de-al doilea, stăpânirea boierească, devenită individuală. Distincția ce se face între stăpânirea răzeșească a Umbrăreștilor și cea a boierilor o găsim exprimată, pentru această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a celor plecați în alte localități. Se pare că e și o dispută aprigă între răzeșii de pe cele trei vetre principale de locuire: Umbrărești, Condrea și Suraia. Avem de-a face acum cu disoluția totală și definitivă a stăpânirii în devălmășie, concretizată cu fixarea stăpânirilor de teren pe familii și pe vetre de locuit, Siretul devenind hotar despărțitor între umbrăreșteni și surăieni. Din amintirile unor locuitori investigați asupra problemei, rezultă că reglementarea s-a desfășurat în timp și a prevalat înțelegerile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul său, Maxim Hrăbor, a ajuns să dețină dregătoria de pârcălab de Hotin și mare postelnic al lui Petru Rareș și al urmașilor acestuia. Acum, în perioada ultimei faze a disoluției devălmășiei, neamurile se judecă între ele, pentru că una sau alta din părți încalcă dreptul de stăpânire al celeilalte. Este vorba de un proces ce s-a desfășurat în cursul anului 1836, când Vasile Stănilă consideră că este împiedecat în stăpânirea unei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gospodărie reprezintă o contribuție importantă la realizarea sarcinilor și la dobândirea bunurilor comune. Soții administrează, folosesc și dispun împreună de bunurile comune încât, drepturile și obligațiile ce le revin fiecăruia au același conținut. b. Obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie Spre deosebire de reglementările legale anterioare cu privire la obiectul dreptului de proprietate personală și individuală, cuprinse în legea fundamentală Constituția din 1965 prin care se stabilea în mod limitativ sfera bunurilor ce puteau alcătui obiectul acestui drept și pe cale de consecință, a însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
obiectul dreptului de proprietate personală și individuală, cuprinse în legea fundamentală Constituția din 1965 prin care se stabilea în mod limitativ sfera bunurilor ce puteau alcătui obiectul acestui drept și pe cale de consecință, a însăși dreptului de proprietate comună în devălmășie, în condițiile noilor reglementări, soții, pot dobândi, împreună, în timpul căsătoriei, orice bun ce pot face obiectul proprietății private și se află în circuitul civil. Pe parcursul anilor, s-au adăugat o serie de interdicții, restricții și formalități, cu privire la circulația bunurilor imobile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și cele rurale, precum și construcții, a dus reintroducerea lor în circuitul civil general, putând fi înstrăinate în condițiile stabilite de Codul civil și alte acte normative emise după decembrie 1989. * În actuala reglementare, obiect al dreptului de proprietate comună în devălmășie, îl pot constitui și terenurile ( conform dispozițiilor Legii nr.18/1991, privitoare la fondul funciar), precum și construcțiile. În cadrul construcțiilor, un loc aparte îl ocupă casa de locuit care reprezintă unul din principalele bunuri ce alcătuiesc obiectul dreptului de proprietate al
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dreptului de proprietate exclusivă al acestuia. Într-adevăr, sub acest aspect, în art.31 lit. f din C.fam, se prevede că este bun propriu și bunul în care a trecut această valoare. Constituie obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie, și lucrările de reparații și îmbunătățirile efectuate de către soți cu mijloacele comune la imobilul bun propriu al unuia dintre soți, în măsura în care acele lucrări nu au dus la transformarea lui esențială într-un bun nou, cu totul deosebit de cel inițial. În
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în așa măsură, încât a devenit un bun nou, cu totul deosebit de cel inițial, imobilul trebuie considerat ca dobândit în timpul căsătoriei și potrivit dispozițiilor art.30 alin.1 din Codul familiei 51, el constituie obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie. Dreptul de proprietate în devălmășie al soților poate avea ca obiect toate bunurile mobile și imobile susceptibile de apropiere, dacă au fost dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți și nu fac parte din categoria bunurilor proprii ( art.31 C.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
devenit un bun nou, cu totul deosebit de cel inițial, imobilul trebuie considerat ca dobândit în timpul căsătoriei și potrivit dispozițiilor art.30 alin.1 din Codul familiei 51, el constituie obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie. Dreptul de proprietate în devălmășie al soților poate avea ca obiect toate bunurile mobile și imobile susceptibile de apropiere, dacă au fost dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți și nu fac parte din categoria bunurilor proprii ( art.31 C. fam. ). c. Bunurile soților Art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
realiza statul dreptul său asupra bunurilor pe care soțul inculpat le are în comunitate. În baza hotărârii de condamnare a soțului inculpat cu pedeapsa confiscării averii, statul devine proprietarul bunurilor sale proprii și al bunurilor comune, ce le are în devălmășie cu celălalt soț. Statul nu este creditor și nu va putea cere împărțirea bunurilor comune, în timpul căsătoriei, dar el, prin efectul hotărârii de condamnare cu pedeapsa confiscării, a dobândit un drept de proprietate asupra bunurilor soțului inculpat, s-a substituit
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în care numai unul dintre soți este de bună credință; * efectele căsătoriei putative sunt reglementate nu numai de art.23 alin.1 C.fam., ci și de art. 24 alin. 1 din același cod. Dat fiind că proprietatea comună în devălmășie presupune cel puțin doi titulari, soțul de bună credință este codevălmaș cu soțul de rea-credință care beneficiază astfel de comunitatea de bunuri. Din interpretarea dispozițiilor din art. 23 și 24, C. fam. rezultă că numai soțul de bună credință se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
că, în cazul nulității absolute, instanța constată nulitatea căsătoriei. Foștii soți vor fi considerați că nu au fost căsătoriți niciodată, drepturile și obligațiile încetează (obligații de întreținere, fidelitate, numele, dreptul de moștenitor al soțului supraviețuitor, calitatea de soț, proprietatea în devălmășie). Prevederile art. 48 din Legea 119/1996 referitoare la actele de stare civilă arată că, din oficiu, instanțele au obligația de a comunica hotărârea de nulitate absolută sau relativă a căsătoriei la serviciul de stare civilă de la locul unde a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
bunuri este un efect legal al căsătoriei și deci bunul dobândit de oricare dintre soți, în condițiile precizate este comun chiar dacă numai unul dintre ei a contribuit efectiv la acea dobândire"107. Nașterea și menținerea raporturilor de proprietate comună în devălmășie sunt determinate de existența căsătoriei. Existența în timp a dreptului de proprietate comună în devălmășie este determinată de durata căsătoriei. Trăsăturile esențiale ale regimului comunității de bunuri, reglementat de prev. C. fam. il caracterizeaza pe acesta ca pe un regim
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în condițiile precizate este comun chiar dacă numai unul dintre ei a contribuit efectiv la acea dobândire"107. Nașterea și menținerea raporturilor de proprietate comună în devălmășie sunt determinate de existența căsătoriei. Existența în timp a dreptului de proprietate comună în devălmășie este determinată de durata căsătoriei. Trăsăturile esențiale ale regimului comunității de bunuri, reglementat de prev. C. fam. il caracterizeaza pe acesta ca pe un regim : > legal > unic, deoarece legea reglementează și îngăduie numai acest regim; > obligatoriu, deoarece legea nu admite
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
poate numi un sechestru judiciar, care poate fi chiar unul din soți. Soțul care se consideră păgubit trebuie să facă dovada înstrăinării bunului în condiții nelegale. d) Data încetării comunității de bunuri Nașterea și menținerea raporturilor de proprietate comună în devălmășie sunt determinate de existența căsătoriei între soți. Comunitatea de bunuri a soților nici nu se poate naște înainte de încheierea căsătoriei și nici nu poate dăinui după încetarea ei114. Comunitatea de bunuri a soților nici nu se poate naște înainte de încheierea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
La efectuarea partajului bunurilor comune ale soților trebuie luată în considerație valoarea pe care o au aceste bunuri la data când s-a introdus acțiunea de împărțire, iar nu valoarea lor de la data la care a luat naștere starea de devălmășie. Trebuie avut în vedere aspectul uzurii fizice și morale a bunurilor în perioada cât a durat starea de devălmășie. Evaluarea bunurilor se face în momentul partajării. În cazul în care, de la despărțirea în fapt, bunurile au rămas în folosința unuia
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]