567 matches
-
cu castilienii. Știam că principii noștri erau corupți, că nici n-aveau de gând să apere regatul și că plecarea în surghiun avea să fie în curând soarta poporului nostru. Dar a trebuit să văd cu propriii mei ochi sufletul dezgolit al celui din urmă sultan al Andaluziei pentru a mă simți constrâns să reacționez. Dumnezeu îi arată cui vrea El calea cea dreaptă, iar celorlalți calea pierzaniei! Unchiul meu n-a mai rămas la Granada decât trei luni, cât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
O ușoară aromă de tămâie stăruia în jurul nostru. Prin fereastra fără oblon ajungea până la noi mugetul prelung al unui bivol. Circaziana mea trase zăvorul și se rezemă de ușă. Pletele ei desfăcute se revărsară primele, căzu apoi rochia. În jurul gâtului dezgolit se arăta privirii un șirag de rubine, piatra din centru legănându-se mândră între sâni; în jurul taliei goale, o cingătoare fină din fir de aur împletit. Nicicând ochii mei nu contemplaseră o femeie atât de bogat dezgolită. Veni să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
rochia. În jurul gâtului dezgolit se arăta privirii un șirag de rubine, piatra din centru legănându-se mândră între sâni; în jurul taliei goale, o cingătoare fină din fir de aur împletit. Nicicând ochii mei nu contemplaseră o femeie atât de bogat dezgolită. Veni să-mi șoptească la ureche: — Alte femei ar fi vândut pe preț de nimic giuvaerurile intime. Eu le păstrez. Casa și mobilele se pot vinde; dar trupul nu, și nici podoabele lui. Am strâns-o la piept. — M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dureros. —Uite. Avea lângă el un prosop a cărui margine era îmbibată cu apă. Îl răsuci și îl puse pe ceafa lui Maggie. Mai întâi totuși trebui să-i ridice părul, în așa fel încât ceafa să-i fie neacoperită, dezgolită. Își simți trupul înregistrând confuzia și, în același timp, o durere și un fior de dorință revigorată. Prosopul era rece, atenuând roșeața. — Uri! spuse ea brusc, smulgându-i prosopul pentru a putea sta cu fața la el în timp ce vorbeau. Dă-mi geaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mișcare. Amândoi par nepăsători. Sala prinde a se aglomera. Tot fete, mici, necăjite. Sărăcia se vede clar în ținuta lor, în aerul lor. Majoritatea, remarc, văzându-le cum vin și se duc la catedra custodei, au bluze scurte, cu buricul dezgolit. Se poartă ostentativ buricul dezgolit. În câțiva ani se vor dezgoli și celelalte. Aproape în capătul celălalt al sălii, o blondă în tricou negru, cu pieptul descoperit, privește spre mine. O zăresc când ridic ochii de pe foaie. Din cauza ochelarilor nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
prinde a se aglomera. Tot fete, mici, necăjite. Sărăcia se vede clar în ținuta lor, în aerul lor. Majoritatea, remarc, văzându-le cum vin și se duc la catedra custodei, au bluze scurte, cu buricul dezgolit. Se poartă ostentativ buricul dezgolit. În câțiva ani se vor dezgoli și celelalte. Aproape în capătul celălalt al sălii, o blondă în tricou negru, cu pieptul descoperit, privește spre mine. O zăresc când ridic ochii de pe foaie. Din cauza ochelarilor nu-i pot zări chipul. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
să fi putut prevesti, am dus lucrurile pe o nouă scenă. Stăteam pe canapea („de anul trecut, de la reducerile de la World of Leather“, după cum mă informase cu mândrie Lena), iar brațul îmi era lăsat în spate, deasupra umărului lui Stacey, dezgolit unde bluza-i alunecase într-o parte. La televizor era o emisiune-concurs, iar Lena era fie captivată, fie se prefăcea foarte bine că e, și, aproape fără să mă gândesc, mi-am lăsat vârfurile degetelor să cadă pe carnea fină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
și făcea tot ce-i sta în putere numai ca să sperie primăvara, ca aceasta să se ascundă de frica ei. Bătea un vânt puternic care urla a supărare și a mânie, îngrămădise zăpada prin locuri mai la dos, lăsând pământul dezgolit. Pe drum nu mai vedeai nici maturi, nici copii, înafară de acei care aveau trebuințe mari. În acea după-amiază, eu mă aflam în bucătărie pregătind cina. Copiii se jucau împreună în camera lor. Când mai apropiasem treaba de sfârșit, intrasem
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Marinei. — Ia probează-l, am zis. Să vedem cum arată. Aceasta fusese intenția mea inițială - doar să ni-l prezinte -, dar, imediat ce a luat colierul în mâini și și l-a lipit de pielea arămie (porțiunea aceea mică de carne dezgolită imediat deasupra nasturelui de sus, descheiat, al bluzei turcoaz), m-am răzgândit brusc. Am vrut să i-l fac cadou. Pentru Rachel puteam să cumpăr oricând alt colier, dar acesta îi venea Marinei atât de perfect, încât deja era parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
numai el, cu efort, îl mai ținea în viață? Nu vru să răspundă, pentru că știa răspunsul la întrebare, și preferă să se întrebe cine o fi fost stăpânul acelui mehari alb și pe unde se afla. Examină pielea și părțile dezgolite ale căpățânii. în orice parte a deșertului ar fi fost în stare să-și dea seama de cât timp murise animalul, dar aici, cu căldura și uscăciunea aceea, pe pământul unde nu căzuse niciodată nici o picătură de apă și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
într-un anume punct, rostind: aici.Aici l-am căutat și tot aici l-am găsit. O, discretul meu drag, vino să te pup. Încă. Până să te amețesc. Norul, care îi cam ținuse în umbră, mișcându-se, ei rămaseră dezgoliți, sub soare, ca niște îndrăgostiți autentici! Din respect și stimă pentru dragostea Lolicăi... Neavând la îndemână un elicopter, pentru a-și inspecta și admira de deasupra domeniul, cum, îi sfătuiește Traian pe români, deci, și pe nepotu-su Terente Tolomacu, primar
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
În scurtă vreme deveni alcoolic. Maria era tot mai ocupată cu atelierul. Fata își căuta, cuminte, de școală. Într-o seară, Maria a întârziat mai mult decât de obicei. Mihaiu a venit acasă, beat tare. Copila dormea. Cu trupșorul cam dezgolit. El a voit întâi să i-l acopere. Brusc, s-a răzgândit. și a descoperit-o total. În el au luat foc dorințe animalice, de fiară turbată. și a violat-o. Fata n-a apucat să-și dea seama de ce
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cozii, despărțindu-se de lumea celor vii, iar în apa atât de nemișcată, se stârni o ușoară undă ce se pierdu în depărtare. Apoi sosi, tăcută, o libelulă, care se opri din zbor să-și găsească odihna pe piciorul lui dezgolit. O privi îndelung, simțind gâdilătura piciorușelor ei, fără să facă nici o mișcare, ca să nu o sperie. Bun loc ți-ai mai găsit, șopti el. Nu e foarte obositor zborul ăsta neîncetat... de colo-colo? Cum naiba îți poți mișca aripile atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
trâmbițe, că Ramón Cáceres „câștigase deja“ alegerile care urmau să aibă loc abia peste un an. Whisky-ul era excelent, de contrabandă sau din import, la fel ca și țigările, proaspete și aromate. Dădu pagina. O blondă frumoasă cu sânii dezgoliți împodobea un reportaj despre noile obiceiuri ale vilegiaturiștilor de pe plajele de la Saint-Tropez. Apărea și o fotografie mică a lui Brigitte Bardot, deja uzată și ofilită de vreme, dar încă ispititoare. Îl cuprinse o blândă toropeală și lăsă ziarul să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și tăcere. Într-o deplină tăcere. Se întinse în caiac, își sprijini ceafa de margine și lăsă ca soarele dimineții să-i pârlească pielea. Sosi, tăcută, o libelulă, care se opri din zbor și își găsi odihna pe piciorul lui dezgolit. — Bun loc ți-ai mai găsit, șopti el. Vâsli rar, prin canalele nemișcate, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, printre liane și plante agățătoare. Vâsli fără efort prin întinsele lagune, făcându-și loc printre mangrove, speriind cârdurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
amanți s-au pornit cu noaptea în cap spre doctor. Acesta dormea încă, dar nevestica spăla ceva la o chiuvetă din curte. Dinu și Zînica rămîn înmărmuriți cînd văd ce spală doamna doctorului. Un căpușor mic de ied avea dinții dezgoliți. L-ați omorît! strigă cei doi în cor. Doctorul iese într-un halat de casă și explică: Nu era nimic de făcut. Zău, crede-mă! Criminalule, țipă cei doi, izbucnind în plîns. Povestea se încheie, dar prin sat n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
progres În materie de aparatură; În general, e suficient ca să primești premiul Nobel. Fușereală, chițibușuri.” În după-amiaza zilei de 1 iulie, căldura era sufocantă; era una dintre acele după-amiezi care se termină prost, când furtuna, până la urmă, izbucnește alungând trupurile dezgolite. Ferestrele din biroul lui Desplechin dădeau spre cheiul Anatole-France. De cealaltă parte a Senei, pe cheiul Tuileries, homosexualii se plimbau la soare, discutau doi câte doi sau În grupuri mici, Își Împrumutau prosoapele. Aproape toți purtau slipuri minuscule. Mușchii unși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
El nu păru s-o audă. Va trăi tot ce trebuia să trăiască. În salonul de reanimare, bunica era singură. Cearșaful, de un alb extrem, Îi lăsa descoperite brațele și umerii; Michel Își desprinse cu greu privirea de la carnea aceea dezgolită, zbârcită, albicioasă, cumplit de Îmbătrânită. Brațele străpunse de perfuzii erau legate cu niște curele de marginea patului. Un tub Îi pătrundea În gât. Alte fire intrau sub cearșaf, legate de aparate de Înregistrare. Îi scoseseră cămașa de noapte; nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Trebuie să adaog că, în asemenea plăceri, nu mă potriveam cu nimeni. Tulburat de lectură, seara ieșeam pe străzile pavate cu bolovani. Din mahalale ajungeai ușor în centru. În calda atmosferă a zilelor de primăvară, promenada tîrgului împrumuta frivolitatea toaletelor dezgolite și a sîngelui înfierbîntat, ceea ce mă azvîrlea într-o grea criză de mizantropie. Din toate părțile curgeau șuvoaie de carne vie, cu tari efluvii senzuale: bătrîni cu fețele pline de pudră, cocote devastate, seci domnișoare ca niște teci de mazăre
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
comunicare. Iar atunci, un gând perfid Își făcu loc În mintea mea ascuțită de cocaină și gândul ăsta mă strecură În spatele țigăncii dansatoare. Am Început și eu să mă bâțâi, palid și cu fălcile Încleștate, proptindu-mi bărbia de umărul dezgolit al mult râvnitei. Ca să-i șoptesc la ureche toate tâmpeniile pe care i le Înșira negrul. Ca să fiu mai limpede: traduceam chiar numai tâmpeniile, doar frazele În privința cărora eram sigur că nu-și vor găsi ecou În suflețelul zbuciumat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de Crist alcoolizat a regizorului. Anihilat, studentul zace prăbușit pe masă, smocuri rare de păr, în jurul unei elipse de chelie roșcată. Mi-e capul greu, prăbușit. Întrezăresc în răstimpuri ochii fetei, violet primăvăratec și umed. Aș atinge mâinile ei lungi, dezgolite și albe, răcoarea gâtului de sticlă. Pe masă rămâne doar capul însângerat și rotund al Balaurului. Încremenit, ursuz, aplecat în palma stângă, ca într-o pârghie grea, de lemn. Strănepot al lui Falstaff, căruia nu i-a moștenit decât statura
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mai scapi de gospodărie, cum se prelungește parcă vacanța când soțul și fiul sunt plecați. Așadar, soțul mai avea o săptămână de concediu în plus și doamna inginer Manole apăru lunea următoare la serviciu. Arăta de-a dreptul excelent ! Mult dezgolită și bronzată, dar... o dureau dinții. — Nu-mi dai nici o atenție, protesta doamna Manole, veselă și provocatoare. — Văd că tot duci batista la gură, te dor dinții. — Da, mă dor, n-am astâmpăr. Dar mă fac bine și am să
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
oamenii se apropiau să-și Încălzească mîinile. Pe trotuarul Înghețat din fața clădirii un bărbat zăcea Întins pe spate, iar un internist de spital, cu capetele stetoscopului vîrÎte În urechi, Îngenunchease lîngă el și plimba stetoscopul de colo-colo pe pieptul vînos, dezgolit, al bărbatului. LÎngă bordură era oprită o ambulanță, al cărei motor pulsa slab, cu putere redusă. Bărbatul de pe pavaj avea vreo patruzeci de ani și trăsăturile aspre, răvășite, pline de o forță brutală, ale vagabondului de profesie. Pe pielea tăbăcită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
În anul cînd s-a sfîrșit războiul: iată patru ipostaze ale chipului războiului. Unul - la Langley Field: un negru iese cu prudență dintr-un birou rudimentar, ca un șopron, aparținînd companiei care a Închiriat terenul de zbor, cu dinții albi dezgoliți Într-un rînjet oribil, plin de frică și ură, pregătit să sară sau s-o rupă la fugă, cu brațele ca niște labe mari, negre, Întinse Înainte Într-un gest de apărare În timp ce se retrage În lumina brutală, necruțătoare, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
albului buhăit, un funcționar, un biet om de paie al acestei lumi, un șobolan În cămașă, iute ca un șobolan cînd e vorba să-și caute adăpost, la fel de iute cînd e vorba să ucidă fără riscuri, cu dinții de șobolan dezgoliți, Înaintează cu același mers tîrșîit ca și protectorul său - slujitor servil al groazei, sprijin de nădejde al crimei - ivindu-se cu dinții de șobolan dezgoliți, cu fața albă ca ceara crispată de frică și de plăcerea lașului de a ucide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]