1,677 matches
-
-mi pierd capul”. Atunci când contractul de căsătorie a fost Întocmit, gata de ceremonie, Lauzun, mereu același Lauzun, cu o insuportabilă logică a umilinței, i-a mai spus Domnișoarei: „Dacă atunci când veți fi În fața preotului vă va Încerca cel mai mic dezgust, vă rog din toată inima să rupeți totul”. Iar Domnișoara, răspunzându-i: „Nu mă iubiți deloc!”. „Nu am să mărturisesc - i s-a adresat el - decât atunci când voi ieși din biserică. Mai bine aș muri decât să vă dezvălui acum
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Înaltul funcționar, prelatul, generalul, marele proprietar, ministrul, valetul 1 și prinții intră În categoria celor care trândăvesc și aparțin vieții elegante. După ce a dus la bun sfârșit această tristă autopsie a corpului social, un filosof este cuprins de un asemenea dezgust pentru prejudecățile care Îi fac pe oameni să treacă unii pe lângă alții, Încercând să se evite așa cum fac șopârlele, Încât simte nevoia să-și spună: „O națiune nu este rodul imaginației mele, o preiau de-a gata”. Această prezentare a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
gestică afectată, unui sentiment al zădărniciei, ce pulsează în „strofe amare” și „reverii tombale”. Impasul se traduce prin stări de însingurare, retorica deziluziei scoțând la iveală o interioritate stăpânită nu de credință, ci de tăgadă, nu de elanuri, ci de dezgust și, câteodată, de exasperare. Mizantrop, misogin, găsindu-și seninătatea doar în natura care îl tămăduiește de nevroze, poetul se încarcă de înverșunare și, cu frustrări de proletar, fierbe de ură atunci când se lovește de strâmbătatea care, în profitul câtorva paraziți
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
tezism. Cu unele variații de tonalitate, rar și de valoare, versurile lui C. Mille, N. Beldiceanu, I. Păun-Pincio, Gheorghe din Moldova, O. Carp, Artur Stavri, D. Anghel (debut) ș.a. se mișcă între confesiunea sentimentală și vibrația protestatară; deziluzie și elan, dezgust și indignare se articulează patetic, schema antinomiilor tranșante, violente fiind de altfel extrem de uzitată. Și înrâurirea lui Eminescu, poet pentru care aici există un cult, se răsfrânge epigonic. La rândul lor, prozatorii „decupează” din realitate fapte diverse, întâmplări ieșite din
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
cauzează o stare de un distres pronunțat. Spre deosebire de anorexie sau bulimie, în acest caz, excesul alimentar nu este urmat de strategii compensatorii (vărsăturile autoprovocate, laxative, înfometare sau exercițiu fizic în exces, însă este însoțit de aceleași sentimente de vinovăție, stânjeneală, dezgust și depresie. Eventuala includere a existenței unui comportament de compensare (de pildă, purgarea ocazională) printre criteriile de diagnostic ale acestei categorii este un subiect controversat. Deloc surprinzător, episoadele frecvente de hiperfagie neînsoțite de eliminare pot determina probleme de greutate, inclusiv
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Acest destin al „oamenilor fără ascendență” (Dintr-un foișor) l-a făcut pe A. fie să tacă, fie să dea alte versiuni asupra originii sale, amestec de adevăr și ficțiune, dar l-a marcat definitiv. Literatura revoltei anarhice, sarcasmul și dezgustul își au rădăcinile în realități dure, în confruntarea, la o vârstă crudă, a unei sensibilități acute cu „mocirla”. Copilăria în casa lui Manole Pârvulescu, comerciant, bărbatul lângă care a trăit, în București, Rosalia, este „cea mai amară” etapă a vieții
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
respins de idee”), sincronismul lovinescian „ca o verzuie pastă”, cu a sa „durată curentă” ce se cere concurată printr-o poezie ridicată la totala depersonalizare, poemele în stil „pastiș sau pestriț” ale gândiriștilor, de la care B. se întoarce „cu un dezgust ilimitat”, noile curente poetice, avangardiste, în care, sub o „obraznică insurecție”, se ascund de fapt procedee zoliste, și deci o „iremediabilă ratare”; în fine, ca o apoteoză (sau, poate, ca o apocalipsă), întreaga „poezie leneșă” (fie ea constructivistă ori folclorică
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
sincopa aceea, mi s-a părut că surprind gândul febril al uneia dintre femeile violate, al celei care ghicea brusc că, în nici un caz, nu va fi lăsată să plece. Gândul acela care a străbătut beția ei silită, durerea ei, dezgustul ei - a răsunat în capul meu și m-a trântit la pământ. Când mi-am revenit, m-am simțit alt om. Mai calm, mai rezistent totodată. Ca un bolnav care, după o operație, se obișnuiește din nou să meargă, înaintam
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sătul, sătul de privirea acestei vieți omenești, etern aceeași, etern nefericită. E un păcat această viață, și el a vrut să-l stingă. Crezi tu că n-ajunge orice om, orice popor la acest urât, la acest saț, la acest dezgust adânc de viață? Nu vezi tu că-n Roma-ncep a locui aceste putrejuni a voinței? Nu vezi tu că-s sătui de lume - au avut-o toată ș-au văzut că nu plătește nimic? Romanii n-or mai fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
adevărată la repetiții și are să le lase să vie la îndreptățirea lor. Numai sub aceste condiții ea este o activitate ce folosește artei și onoră pe artist, iar nu numai un mecanism gol, ce nu lasă în urmă-i decât dezgust. {EminescuOpXIV 366} O piesă clasică nu se poate prepara îndestul de mult și de îngrijit, căci un op care ia în dispozițiunea sa toate puterile spiritului și a inimei cere o adevărată adâncire din partea actorului. Aceștia se onoră pe ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de țară cum nu ne pasă nouă de China; adevărat asemenea că partidul există numai prin impunitatea absolută a tâlhăriilor și mizeriilor ce le comit zilnic membrii lui, adevărat că nu există om în țara aceasta care să nu simtă dezgust de aceste naturi profund necinstite și catilinare, dar de imitat nu-i poate imita nimenea care nu e născut din tina și din minciuna din care ei s-au născut; căci velle non discitur: a voi nu se învață. A
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adeseori bucuria de a trăi și dorința de a lupta; acesta e izvorul relei dispoziții care muncește pe oamenii culți din mai toate țările. Arta antică însă, precum și cea latină din veacul de mijloc erau lipsite de amărăciune și de dezgust, erau un refugiu în contra grijelor și durerilor. Literatura și artele sunt chemate dar să sanifice inteligențele de această boală psicologică a scepticismului, și de aceea, în amintirea acelei arte, care putea face asemenea minuni, am pus acestei foi numele "Fîntîna
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
apoi, ca din senin, să intru în încăpere în locul ei. Mi-am atins ca din întîmplare un sân de brațul lui. A tresărit de parcă l-aș fi ars cu acid. ― Și eu aș fi tresărit, mormăi Aloim privind cu oarecare dezgust la sânii femeii, care se zbăteau liber pe sub tunică, lăsând să se ghicească o formă nu foarte frumoasă. ― O fi fiind el un soldat fenomenal, poate că se mișcă într-adevăr foarte repede, poate că e și un pic telepat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
încearcă să ofere societății noastre un schelet suplimentar, care să mai ușureze această povară." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiu Regulamentului canonic 7. VĂZÎND CĂ ÎN CAMERA LUI intră ambele Marii, Abatele închise ochii, încercînd să-și alunge senzația de dezgust. Încet-încet se transforma într-un șobolan. Recunoscuse pașii femeilor încă de când intraseră pe coridor. Acestea erau simțuri de om care stătuse prea mult timp întemnițat. - Mă bucur să vă văd împreună, dar mi-e teamă de ceea ce aveți a-mi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la iacobinul Stendhal, împărțit între Franța republicană a prietenilor săi ideologi și Italia monarhică a actrițelor și cîntărețelor de operă, între matematică și temperamentele puternice, între virtute, care aparține scrisului, și virtù, care ține de partea orală. Beyle evocă cu dezgust, în jurnalul său, "fatalul triunghi care se întinde între Bordeaux, Bayonne și Valence, unde nu se știa să se citească, unde se credea în vrăjitoare, unde se vorbea în dialect și nu în franceză și unde preoții erau atotputernici". Dar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
numea cuprinzătoarea asociație a națiunii. Dar aceasta nu era comunitatea în sensul utilizat de alți gânditori. Referindu-se la bazele societății feudale, el vorbea de fapt despre familie, ocupații, caste, ghilde, neconforme cu ceea ce se aștepta în noile condiții. Acest dezgust al lui Marx pentru toate formele de comunitarism și corporatism l-a făcut să se refere aprobativ la Revoluția Franceză, care a trimis acestea la lada de gunoi a istoriei. În 1875, Engels prevedea posibilitatea unei revoluții socialiste care să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
adversităților, imoralitatea, neîncrederea, tendințele dominatorii, ura. Această criză gravă a distrus ce consolidase epoca clasică. Oamenii doreau să iasă din această situație, dorință în întâmpinarea căreia sofiștii nu veneau câtuși de puțin. Sofiștii n-au adus soluții. Ei au incitat dezgustul față de vorbărie și preocuparea de a impune propriile păreri (N. Ionescu). Socrate a participat la război remarcându-se prin acte de vitejie (salvarea lui Xenofon și a lui Alcibiade). Unii consideră că în urma luptelor s-ar fi produs o schimbare
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
totalitate sarcinile școlare ale copilului lor, realizându-i temele și dezobișnuindu-l astfel să mai muncească; în sfârșit, mai pot fi influențe nefavorabile venite din partea altor elevi care au ajuns și ei, în urma unor experiențe școlare negative, la descurajare sau chiar dezgust pentru studiu. La leneșul „din naștere” există, spune A. Binet, o lipsă, un defect inițial în preocuparea pentru muncă. Acest elev este apatic din fire, ceea ce se constată din insensibilitatea sa chiar față de stimulii obișnuiți; în consecință, el este indiferent
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
situație, deci au un caracter situațional. Emoțiile nu se reduc numai la cele 4 emoții-șoc, ce apar în situații neașteptate, încărcate de tensiune (furia, frica, dezesperarea și bucuria explozivă), ci sunt nenumărate, ca și situațiile în care ne putem afla: dezgustul, rușinea, nemulțumirea, regretul, simpatia, antipatia, speranța, mila, nehotărârea, mirarea, certitudinea, sfidarea etc. etc. Ele sunt în strâns raport cu tendințele, dorințele, intențiile noastre. Emoțiile repetate pot duce la cristalizarea unor sentimente, după cum acestea devin o sursă frecventă de emoții. Toate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu doar ai destinelor individuale, ci și ai prezentului și viitorului colectiv - iată care a fost, În punctul de plecare, utopia eugenistă. De la afirmarea ei ca disciplină științifică la sfârșitul secolului al XIX-lea, eugenia a trezit și fascinația, și dezgustul biologilor, medicilor, reformatorilor sociali, policitienilor și istoricilor. În ultimul timp, interesul pentru relația dintre ereditate și comportament s-a dezvoltat paralel cu creșterea numărului de analize istorice ale eugeniei 2. Multe dintre aceste analize au arătat că presupozițiile eugeniste erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
permanente și obsesionale. El găsește plăcerea convenabilă când e măsurată, adică atunci când nu împietează asupra libertății, a autonomiei și a independenței, adică asupra bunurilor sale cele mai de preț - exact ca și Epicur... Moderația permite evitarea sațietății care dă naștere dezgustului. A avea prea mult, a avea totul nu permite o satisfacție simplă, nici senină. Două sunt tensiunile care definesc hedonismul: ura de durere, pasiunea pentru voluptate. Un calcul al plăcerilor permite evitarea negativității și căutarea pozitivității utile pentru a scăpa
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mori, nu alta...), predestinare pentru sinucidere îce dovezi mai există în afara sfintelor alegații ale perfidului Ieronim, ucigaș-șef?), deliruri melancolice îcare-s simptomele reperabile în existența lui? unde? și când?), culpabilitate de origine sexuală îimpotența terapeutului proiectată asupra pacientului! ceva clasic...), dezgust față de viață și tulburări psihice îdiagnosticate la douăzeci de secole distanță, fără nicio mărturie despre ceea ce a fost viața cotidiană a filosofului! bravo...). Acest medic descins parcă din comediile lui Molière brodează 350 de pagini pe această canava de student
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
expresia unei inimi răutăcioase sau răzbunătoare: „Obiceiul Învechit nu-i ușor de lecuit”.) „Chiar În plăceri se ivesc cauze de durere.” (Seneca) Explicația o dă Pliniu cel Bătrân: „Dacă abuzezi de ea, nu există plăcere care să nu ducă la dezgust”. Copilul până nu plânge nu capătă țâță. (Fără cerință nu este făgăduință: „Cere și ți se va da”; „Bate și ți se va deschide”.) Cine are fată Îmbătrânește repede. Nu poți lăsa zestrea fetei pe mâna norocului.) Omului sărac nici
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
grija altora. (Consecințele negative ale excesului sunt surprinse și de un alt proverb: „Cine plânge pentru toată lumea orbește”.) Sătulului și cireșele i se par amare. Dacă foamea face dintr-un aliment cu un gust fad o delicatesă, sațietatea, dimpotrivă, creează dezgust chiar și față de alimentele de calitate.) Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandontc "Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandon" Traiul celui care se teme de moarte e tot un soi de moarte. Impresia de autenticitate a vieții nu ne-o dă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Îi handicapează, făcându-i să se simtă stingheri În societate; pe alții, dimpotrivă, Îi face aroganți! Μ „Orice prostie este dezgustată de sine” (Seneca). Afirmația surprinde, deoarece prostia este orgolioasă prin ea Însăși. Doar Într-o singură situație se produce dezgustul, și anume atunci când prostul ajunge să-și dea seama de prostia lui. Μ Se știe că mari personalități ale științei sau ale culturii au trăit, În mod voit, În condiții materiale modeste, neacceptând o opulență a vieții de fiecare zi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]