864 matches
-
dar la două zile după sosirea lor au apărut restricțiile. Pretinde că, înainte de a fi torturat, a vorbit cu Sepeanu, care ar fi încercat să îl atragă de partea lui Țurcanu, dar a refuzat, spunând că nu înțelege să se dezică de ceea ce a fost. Cinic, Sepeanu l-a felicitat pentru sinceritate, dar l-a trimis la izolare, iar după zece zile au început bătăile. La începutul lui aprilie 1950, a fost torturat într-o cameră de către Țurcanu: lovit de palma
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dar născut În România), Eliezer Palmor, mare om de cultură și fost ambasador al Israelului În mai multe țări ale lumii, a scris un articol despre Mircea Eliade În care compatriotul nostru este acuzat, printre altele, că nu s-a dezis de legionarism nici la bătrânețe (lucru care nu s-a Întâmplat, de pildă, cu Emil Cioran, care și-a negat tinerețea legionară). Ca argument al acestei teorii, Eliezer Palmor a citat spusele lui Jung, la un congres de filosofie din
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
aspirația unui suflet de a se revela sieși și lumii. Poetul a fost socotit un modernist nu numai datorită unor motive, culori și tonalități asemănătoare cu cele ale simbolismului, ci, mai ales, grație unor imagini fruste, bogate. În anii ’50, dezicându-se cu oarecare stinghereală de temele și spiritul poeziilor din perioada interbelică, B. opune metaforei „floarea pământului” din 1920, o alta plină de semnificații ce se vor optimiste, „floarea soarelui”, care devine și titlul primului volum (1953) de stihuri „noi
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
apoi a acceptat să candideze pentru Parlament pe lista PDSR-ului și a rupt cu Roman. Putem da foarte multe exemple, dar Traian Băsescu m-a frapat În acest eșalon, pentru că au fost multe momente În care unii s-au dezis de Petre Roman și au plecat mai devreme, așa cum s-a Întâmplat cu alții din cauza lui Iliescu. Să nu uităm că cei doi conducători de campanie prezidențială la alegerile din ’96 au fost Stolojan și Meleșcanu. Să ne gândim unde
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a predat pe Isus autorităților nu ca să fie ucis (mobilul adevărat ne scapă: e „marea taină a trădării”). Moartea nu intrase În calculele ucenicului. Imediat după ce află de condamnare, el Înapoiază banii primiți arhiereilor și bătrânilor, dovadă limpede că se dezice de fapta sa, care Între timp capătase cu totul alte dimensiuni. Mai mult, aruncarea banilor În templu, urmată de retragerea (anahoresis) de la locul mârșăviei pune o stavilă Între el și complicii săi. Iuda realizează că a fost tras pe sfoară
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
călătorit împreună cu voi ne-au spus că s-au creștinat acolo, dar fiindcă s-au folosit de acest lucru doar ca de un mijloc pentru a dobândi câștig din negoț, i-am iertat după ce au jurat în scris că se dezic. Dar voi sunteți samurai. De aceea am fost îngrijorat mai cu seamă de acest lucru. Samuraiul simți privirea sfredelitoare a lui Matsuki de lângă seniorul Tsumura. Își aduse aminte cu durere de cuvintele pe care i le spusese acesta când au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pe mine înainte de a pleca în Aum, a fost lumea de zi. Eram conștient că înlăuntrul meu mocnea o dorință nestinsă. M-am angrenat în activitatea asta pentru a omorî lumea de zi sau, mai bine zis, pentru a mă dezice de ea. De aceea am deschis poarta numită Aum. Nu a fost o eliberare a spiritului, ci o întâlnire cu partea întunecată a propriului suflet. Mă gândesc la ceea ce au făcut Inoue Yoshihiro, Toyota Tōru și visez că am acționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
să prezint, echilibrat, cu măsură și onest, care era situația în România, chiar dacă nu toate erau în regulă la noi; eram conștient de acest lucru; făceam parte din acel corp care se chema România patria mea și nu mă puteam dezice (alegând calea lașității bine plătite pentru răul făcut țării mele). Eram conștient și mi-aș fi dorit ca să se fi făcut mult mai mult, pentru ca România să fie în poziția cuvenită față de angajamentele asumate prin Pactul internațional privind drepturile civile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fie de folos, m-am lăsat învins de îndoieli și de șovăieli. Am trăit în rău și nu am făcut nimic spre a mă salva. Nu am încetat însă să cred în Dumnezeu. Nu am ocolit Biserica. Nu m-am dezis de morți. Cred în lumea de apoi, în judecata Domnului și în îndreptarea păcătosului care sunt. Doar că încă rătăcesc spre duhovnicul căruia să mă spovedesc. Nu l-am aflat. Sau poate mi-e teamă să-l aflu. Mă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Nu poate fi libertate în suferință. Greșesc, poate. Dar îmi place să cred asta și, mai ales, să cred că am trăit astfel. Nu știu dacă-i adevăr în asta. Dar e adevărul meu și nu văd de ce m-aș dezice de el. Nu cred că există subiecte, teme, „rușinoase“ când vrei să vorbești despre ai tăi. Îmi dau seama că, la început de mileniu trei, este o zădărnicie totală să glosezi despre privatele românești (budă, W.C., toaletă etc.). Penibilul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
apreciați sau de bine situați erau, odată cu trecerea timpului. Acestea sunt fleacuri, nimicuri ale conjuncturilor și ale feluritelor jocuri. Știam că mulți dintre ei, odată cu trecerea timpului, vor trăda sentimentul acesta pur al generației, vor lovi, vor mușca, se vor dezice. Se vor ploconi, vor îngenunchea la primul pumn de bani azvârlit în fața lor, vor rânji după cum le-o va cere prima boare de parvenire. Ceea ce mulți dintre ei au și făcut și poate mai fac și acum. Repetăm, și generația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
parte, ori întreg, În orice stare, mă reneg, Sfârșit ori început de scop... De nicăieri, spre nu știu unde, Ostatec iar, propriului eu, Alerg în orice zi mereu Spre unde-am fost, ori pe niciunde... Dar nu-s eu cel ce mă dezic Ci, cel ce-mi poartă întruparea, De-mi voi găsi justificarea Când iarăși, am să fiu nimic...
M-AM MAI PIERDUT... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83830_a_85155]
-
făptură urgisită”. Corupția clocită până la trădare pe seama sângelui mulțimii care așteaptă, nestins suspin, ca pe o tămâie mântuitoare care abia mai pâlpâie în sfintele altare a vrednicilor schivnici. Am fost legionar, și vreau să mor în duhul legionar. Nu-mi dezic crezul și nu am a-mi reproșa nimic, ci doar faptul că nu am făcut sau nu am putut face mai mult în lupta pentru cunoașterea adevărului legionar și apărarea dreptății neamului meu, învăluită în lacrimi și ceață. Suind și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
fi cazul, martiri dar nu agresori și de va trebui, nu ne vom apăra nici viața vărsând sânge”. Și-au zăvorât inimile și purtându-și cu demnitate existența. Înlănțuiți, scuipați, hăituiți ca fiarele, batjocoriți, omorâți mișelește ei nu s-au dezis niciodată de crezul lor, de credința în Dumnezeu, de dragostea de Neam. Și-au asumat crucea credinței, crucea Neamului, crucea libertății, crucea Adevărului, crucea jertfei. Răstignirile le-au fost fie ascunse, în temnițe, în mine, la canal... fie la vedere
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
la clasă. Așa am ajuns aici. Iată-mă. Își întoarce atenția din nou asupra Orhideei Albină, mângâind cu afecțiune petalele care imitau atât de bine insecta. — De ce să ne luptăm pentru naturalism? Asta era întrebarea noastră. Arta adevărată nu se dezice niciodată. Bridgeman, de ce-mi spune domnul Hoggart că nu este prea încântat să te aibă în școală? Consideră că tu și Paul Gertler exercitați o influență destabilizatoare. Ce ai de spus la asta? — Sir? Eu n-am făcut nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de ducă... un nebun de plin amor zburdă-n cercul stării albe căzând pradă vorbelor, din prea dus spre zări deșarte și, ... s-au speriat Jugarii, curgând vise-n chip de șoapte, iar în scrum de clipe moarte, adormirii se dezic, trec târâș pe cruci purtate printr-un ochi de cer mai mic. Vai, cât mie! Vai, cât vouă! Ne-au plâns tălpile-n căușe și zidind o lume nouă, stăm cu umbrele-n cătușe Prinși în cuburi de cristal ne
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
trebuie să intru prin geam, asta nu se iartă. - Poate că nu, replică Goilav. Dar un singur adevăr e o idee mult prea fixă pentru formele care curg mereu. Prefer să n am încredere în doctrine. Cu timpul, ele se dezic. - Domnu’ pictor, există ceva care se cheamă sete. Și setea asta e un mare adevăr. - Ai dreptate, Aizic. Ai vorbit clar. Nu despre adevăr trebuie să discutăm, ci doar despre necesitatea lui. Cînd refuzi omului dreptul la sinceritate, el nu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
stufoase și o gură largă. — Ei bine, crezusem că azi avea să plouă, dar s-a înseninat frumos. Cu florile de cireș pe munții din depărtare, anotimpul ne dăruiește o zi minunată pentru a muri. Cu siguranță, nu ne vom dezice de reputația noastră, sperând să privim promisiunea unor câștiguri materiale. După cum ați văzut, am fost rănit în luptă, acum două zile. Întrucât mă mișc cu dificultate, vă voi privi pe fiecare luptând în ultima voastră bătălie, în timp ce voi aștepta aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ei natal, Chang-sha. Era o intelectuală și o comunistă. Trăia pentru Mao. Nu numai că l-a sprijinit și l-a ajutat să își organizeze activitățile, dar i-a dăruit și trei fii. I s-a oferit ocazia să se dezică de Mao ca să-și salveze viața, însă ea a ales să-l cinstească. Croitoreasa își șterge lacrimile, își suflă nasul și continuă. Zi-zhen s-a căsătorit cu Mao ca să umpe vidul din inima lui. Zi-zhen obișnuia să aibă asupra ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
crucială, care transformă pericolul în binecuvântare. O telegramă de la Shanghai, trimisă de Liu Xiao, șeful filialei de partid. Este un raport despre ancheta ordonată cu privire la Lan Ping în timpul încarcerării ei din octombie 1934. Raportul afirmă că Lan Ping s-a dezis de comunism, deci este o trădătoare. Deși ea nu a provocat nici un rău partidului, purtarea ei este suficientă pentru a-i distruge șansele de a se căsători cu Mao. În timp ce meditează adânc la telegramă, Kang Sheng își vede viitorul răsărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
au fost silite să plece în exil. Partenerul și prietenul său cel mai bun, Deng Xiaoping, a fost trimis departe, într-un lagăr de muncă. Liu nu vrea să creadă că republica la a cărei construcție a ajutat s-a dezis de el. Nu vrea să creadă că Mao a ordonat omorârea lui. În întuneric, își petrece ultimele douăzeci și ceva de zile din viață. În dimineața zilei de 11 noiembrie, el deschide ochii pentru ultima oară. Se holbează la tavanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
atât de Doamne ferește, cum încercaseși să ți-o închipui. O veritabilă alteță, ce mai, o gladiatoare bună să se lupte cu ursul, pe care uite că reușiseși s-o îmblânzești. Ai smuls din rădăcină buruiana păcatului, făcând-o să se dezică de meteahna ei, și n-aveai decât s-o admiri cum se pocăia postind și miluind copiii cu mâncarea din sufertașe, adusă de-acasă. Îți făceai un merit din convertirea asta spectaculoasă și, totodată, te amăgeai cu gândul că găsiseși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ai ei, avea, desigur, nevoie de sprijin... Era ca și cum ai fi rămas pe dinafară, Mirelo, ca să vezi și să iei aminte cum toți se sprijină unii pe alții. Și familia de prietene parcă ar fi dat semne că s-ar dezice de ea. N-o mai căutau, iar când se ducea pe la ele cu copilul în brațe, că i se făcuse dor, pasămite, dar friptă de foame, de fapt, și pusă pe cerșeală, oftau, se uitau strâmb sau i-o luau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-i un fleac, un pretext care să umple golul dintre noi în definitiv. Adică io te-am văzut dornic să m-ajuți și d-aia. Ce mai, ce s-o mai lungească - astea erau prietenele ei, de care se și dezisese de altfel. Practic, n-ar mai fi avut cu cine să se ajute, s-o pună la cale cu plecatul afară la muncă. Ce-ar putea face de una singură? Unde să pleci câine surd la vânătoare, draga mea? Una-două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
primit În triumf și iese să-l Întâmpine tot orașul În procesiune, cu clerul și doamnele și copiii. Templierii știu mai multe și Încearcă să intre În contact cu Damascul. Ludovic află, nu suportă să se treacă peste el, se dezice Încă o dată de marele maestru În fața ambasadorilor musulmani, iar marele maestru Își ia Înapoi cuvântul dat dușmanilor, Îngenunchează În fața regelui și Îi cere iertare. Nu se poate spune că ei, cavalerii, nu se bătuseră cum trebuie și În mod dezinteresat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]