1,251 matches
-
trimită reprezentanții în cele mai înalte funcții ale administrației și conducerii statului. Tocmai de aceea, este surprinzător faptul că, spre deosebire de alte țări foste comuniste, noua clasă a capitaliștilor români a fost puțin studiată cu mijloace științifice. Și tocmai acest aparent dezinteres al acelui grup social însărcinat cu descrierea lumii și cu construcția concepției despre lume, mă refer la intelectuali, pentru noua clasă socială a facilitat răspândirea în discursul cotidian și politic a unei vaste mitologii cu privire la noii capitaliști români, modelată cel
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ei, aveau o viață comună foarte intensă. De aici lipsa de interes a unuia față de altul, ceea ce apare și ca declarații din partea lor: „Nu mă atrăgea, era prea cunoscut, citeam în el ca într-o carte deschisă”. Este interesant că dezinteresul se manifesta nu doar în a-și uni destinele, ci și în relații sexuale pasagere. Mai mult, erau căutați cu aviditate, atât pentru sex, cât și pentru relații mai stabile (prietenii și căsătorii), cei veniți din altă parte, tocmai pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
conștiența în gândire, gesturile acompaniatoare) și, pe această bază, de efortul de a anticipa reacția lor la întrebările puse. • Trebuie evitate întrebările redundante, fiindcă a întreba ceea ce ai mai întrebat, fie direct, fie indirect, înseamnă ori lipsă de memorie, ori dezinteres față de pacient (ori, bineînțeles, amândouă), ceea ce duce la neîncredere și, prin urmare, la probabilitatea de a rata terapia. • Trebuie excluse întrebările-clișeu, vagi, lipsite de conținut, de felul celor: „Ce ați mai putea spune?”, „Și ce ați simțit atunci?”, despre care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ajutorul interesat și ajutorul dezinteresat este foarte greu de stabilit, dar, atunci când beneficiile celui care ajută nu sunt directe și previzibile, când acțiunile sunt în favoarea celuilalt, comportamentele pot fi considerate prosociale. În cadrul lor, altruismul adevărat ar fi varianta maximală a dezinteresului, deoarece, în acest caz, în afara recompensei de după moarte sau a unei satisfacții spirituale pure, lipsită de orice altă compensație, alte beneficii nu există. Acte de acest fel, în care nu e prezentă aprobarea celorlalți oameni - și nici măcar a celui pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al altei persoane; - spontaneitatea poate oferi celeilalte părți aparența naturaleții și deschiderii spre un răspuns pozitiv; răspunsul spontan, nemanipulativ oferă încredere că această manifestare este adevărată și nu ascunde o altă intenție; 4) sistemul neutralitate-empatie: - răspunsul neutral indică celeilalte părți dezinteresul primei părți în ceea ce o privește, și astfel poate apărea un răspuns defensiv; de altfel, viziunea neutrală furnizează cele mai ineficiente dimensiuni ale activității interpersonale; - empatia, pe de altă parte, ca abilitate de a recunoaște și trăi sentimentele și problemele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
anumite avantaje și dezavantaje par a fi produse - fapt aparent paradoxal - din aceeași tulpină argumentativă (spre exemplu, stimularea creativității și afirmarea participanților versus pierderea sistematicității și rigurozității, dezinhibarea membrilor versus rutina lucrului în același grup, microgrupul devine mai omogen versus dezinteresul pentru alți elevi din afara grupului etc.), ceea ce ne confirmă perspectiva de redefinire a conceptului de metodă mai degrabă ca un continuum metodologic (în direcția conceptului de strategie, dar depășindu-l și pe acesta din urmă), continuum ce se realizează prin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
relațională a imaginii este dată de participarea directă a acesteia În cadrul Întâlnirii și al comunicării interpersonale. Imaginea este prezența concretă, specifică a persoanei. Ea este cea care, prin impresia pe care o produce, creează atracție, interes, simpatie sau, dimpotrivă, distanță, dezinteres, repulsie și antipatie. Este un tip special de comunicare prin imagine, o comunicare non-verbală, dominant emoțional-afectivă, o impresie interioară pe care fiecare o are despre celălalt. bă Semnificația psihologică a imaginii persoanei este dată de felul În care eul acesteia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
negativă, antisocială, sau devin dependenți sociali. În cadrul atitudinii pasive față de viață distingem două aspecte: orientare către sine și orientare către lume și viață. Să ne oprim asupra lor și să le analizăm. Atitudinile pasive orientate către sine sunt reprezentate prin dezinteres, izolare, negarea valorilor personale și ale vieții, Închiderea În sine. Această atitudine are ca sursă autodeprecierea pe care o dă natura pasiv-astenică a persoanei, dar, În egală măsură, și o scădere de factură depresivă a tonusului afectiv, cu implicații asupra
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fiind tocmai Kőrösi Csoma, ale cărui singure rude sunt pelerinii chinezi care au traversat munții către India pentru a introduce cuvintele lui Buddha În țara lor. Dar Întrebării cred că trebuie să i se răspundă categoric negativ, chiar dacă sensul acestui dezinteres nu e atât de ușor de receptat. Elimpede Însă că Eliade nu avea și nici nu ar fi trebuit să aibă un comportament cultural și istoric prin care să Înțeleagă perioada studiilor și aventurilor sale indiene. Era suficient de tânăr
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și alți câțiva orientaliști (fără tibetologi, căci În România nu a existat niciodată vreunul...), imaginea Ïambhalei. Scriind recent despre Ïambhala diferitelor versiuni europene de Tibet (de la misionarii iezuiți la exploratorii din secolul XX), am putut verifica inconsistența și, la limită, dezinteresul autohton chiar și pentru o expresie atât de favorită și celebră a „exotismului” Asiei 2, chiar și ceea ce am numit „Tibet accesibil” continuând la noi să rămână Tibet al interdicției. Hodgson, În raportul său către Societatea Asiatică a Bengalului, era
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
contemporan al lui Leadbeater, care ar fi compromis la fel de mult revelațiile) - pentru că de la nașterea lui Böhme la cea a Societății teozofice se scurg (exact) trei secole, imposibil de rezumat corect. Ca de obicei, numitorul comun al interesaților de teozofie e dezinteresul pentru secularizare și, În cele din urmă, pentru istorie pur și simplu - adică, În acest caz, pentru poziția și diferitele straturi ale acestor adevăruri salvate sau nu. Întregul pasaj se referă la tradiția panindiană a insulelor Svetadvșpa, Sakadvșpa sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
farmecul descompunerii și al mucegaiului, autorul insistă cu voluptate asupra mizeriei și vulgarității, pictând cu migală, deși fără plan, tabloul dezolant al unui „ecosistem” închis. În această lume bolnavă, în care „nenea Tache” e un campion al dezmățului și al dezinteresului față de numeroasa-i familie, „feciorul” se pierde printre celelalte personaje și întâmplări, prezentându-se nebulos, dispersat, contradictoriu. Viciat de mediul insalubru, de lingoare, de sărăcie, dezorientat, inconsecvent, atras într-un mod confuz de artă, acesta, ajuns la maturitate, se vede
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
toți să se recunoască ca aparținându-i. Dificultățile de adaptare (inadaptare, dezadaptare) sunt aspecte importante, care interesează direct igiena mintală. Cauzele care generează dificultățile de adaptare se identifică cu factorii de morbigeneză, reprezentați de următorii: factori interni, personali: absența motivației, dezinteresul, lipsa unui model stimulant, existența unor boli psihice grave etc.; factori externi, socio-culturali: prezența unor persoane străine sau a unui mediu social ostil, prezența unor modele străine negative, conflictele și crizele sociale și culturale, pierderea valorilor morale, schimbarea mediului de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sale de concentrare, factori care vor accelera decompensarea. Acest moment și tip de surmenaj ar corespunde cu imaginea psihosocială a suprasolicitării. Prelungirea stării de suprasolicitare depășește etapa surmenajului și fenomenele de decompensare, inițial manifestate prin aspectele sociale ale activității (absenteism, dezinteres, activitate cu interes scăzut etc.), ea agravându-se și apărând ulterior sub forma stării de oboseală. Oboseala ne apare ca o imagine psihobiologică a suprasolicitării și se manifestă prin senzația de frică organică, o percepere biologică și fiziologică a unei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihică Nevroză Incapacitatea de a rezolva sarcinile date Inadaptarea socială Inadaptarea biologică Inadaptarea psihologică Inadaptarea psihopatologică Rezultă din cele de mai sus că suprasolicitarea profesională constituie un factor serios de risc pentru starea de sănătate mintală. Ea poate duce la dezinteres, dezgust pentru profesiune, oboseală, surmenaj și chiar la o stare de epuizare fizică și psihică. În scopul combaterii acestor factori de risc morbigenetici și în primul rând a stării de oboseală, pentru a putea depăși efectele suprasolicitării, individul apelează la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modern este rezultatul unor standarde formale impersonale și depersonalizante (vestimentație, accesorii, limbaj, gesturi, coduri simbolice etc.). Conținutul sufletesc se reduce rapid la pulsiunile primare, un mod de a gândi simplu, schematic, o sensibilitate lipsită de gust, centrată pe plăcerile imediate, dezinteres, apatie, lipsă de responsabilitate morală, conduite „libere”, lipsă de inițiativă etc. Nesigur de sine, neliniștit și singur, omul modern devine o ființă dependentă de puterea politică a statului, de la care „așteaptă” totul, fiind prin aceasta ușor și permanent manipulabil. Cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se recrutează din rândul tinerilor adolescenți în perioada crizei de dezvoltare (pubertate și adolescență). Conduitele sociopatice au un caracter aberant, dezordonat, antisocial. Ele prezintă un mare polimorfism al manifestărilor, dominat de caracterul lor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
J.J. Lopez-Ibor, J. Angst, N. Sartorius, H.J. Weitbrecht). Tabloul manifestărilor depresiilor colective include următoarele tulburări: sentimentul unei presiuni externe, al marginalizării sociale, care generează o stare de insecuritate; neliniște, panică, anxietate; apatie, inactivitate, reducerea cantitativă și calitativă a activității profesionale, dezinteres; îngustarea nivelului de aspirații și a câmpului de interese; adoptarea unei atitudini triste, pesimiste față de viață; atitudine defetistă; idei și acte de suicid. 3. Stările de nevroză colectivă Când discutăm aceste aspecte, trebuie să facem precizarea că prin „nevroze colective
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și a pregăti în vederea unui scop. A îngriji presupune „a-ți fixa atenția” asupra unui lucru pe care-l iei în îngrijire în vederea „atingerii unui scop”. Aceasta presupune un anumit interes raportat la obiectul respectiv. El se opune atitudinii de dezinteres, de neglijență sau de neîngrijire. În medicină „a îngriji” înseamnă „a fi împreună” cu cel care are nevoie de „îngrijiri” sau „a trata” pe cineva aflat în suferință. Dar tot în medicină „îngrijirea” presupune „a fi atent” ca omul să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și după multe ore de terapie specială. Un alt sindrom destul de des întâlnit la elevi, este negativismul copilului trebuie să-i ceri să nu execute un anumit lucru, dacă vrei de fapt să-l execute. Atitudinea lui se balansează de la dezinteres neglijent, până la blocaj psihomotor, cu atitudini posturale, cu zâmbet permanent sau, din contră, înregistrând mutismul. Paranoismul, deși mai rar, s-a înregistrat totuși ca fiind o gândire dezintegrată, cu involuția limbajului, baraje și răspunsuri alăturate parcă ilogic. Copilul suferind de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
pare să nu mai aibă răbdare cu oamenii. Voi prezenta în referatul de față câteva dintre metodele pe care le-am descoperit și aplicat și eu la clasă, metode prin care încerc în mod sistematic să sparg cercul vicios al dezinteresului față de lectură și să dezvolt această competență esențială pentru anii de liceu. ȘEZĂTOAREA LITERARĂ În fiecare clasă există cu siguranță măcar un elev care are o oarecare experiență în ceea ce privește cititul. Bagajul său de cunoștințe poate constitui un prim suport în
Metode de activizare a lecturii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cîmpeanu Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1139]
-
procese de producție globale, cultura globală si comerț global. În acest context, instituțiile de învățământ sunt nevoite să devină viabile din punct de vedere al formării elevilor în scopul integrării în realitățile economiei de piața globale. Rezolvarea problemelor legate de dezinteresul unui mare număr de adolescenți față de procesul instructiv educativ va apare atunci când anxietațile profesorilor se vor diminua, iar aceasta se poate realiza prin proiectarea unor activități curriculare, extracurriculare si transcurriculare care să incite curiozitatea, gândirea creativă, ancorarea în realitatea contemporană
Interdisciplinaritatea, element de bază al educaţiei tehnologice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rodica Sfârlos () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1177]
-
de sprijinul familiei pentru a se acomoda cât mai repede și cu succes în noul regim de viață impus de situația de școlar. Dacă nu are cui să ceară ajutorul cuvenit în strădaniile sale de școlar se va instala, treptat, dezinteresul față de noile sale îndatoriri. În primii ani de școlarizare familia are datoria să fie aproape de copil, să-l încurajeze, să-l ajute și să păstreze o strânsă legătură cu învățătorul. Colaborarea permanentă cu învățătorul în clasele primare, apoi cu profesorul
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
Mai este o cauză importantă, importantă de tot, a adormirii Iașului. Această cauză este locală. Ea stă În caracterul Însuși al ieșenilor. (...) Ieșenii fac tot ce le stă În putință pentru a reduce orașul lor la o așezare anacronică și dezinteresul central se amplifică infinit pe malurile Bahluiului. Mândria ieșeană este numai În vorbe, nu și În acțiuni urbanistice. Interesul pe care-l arată locuitorii orașului nostru lucrului public este minim și indolența cu care se privesc problemele și faptele privitoare
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
de asistență socială sunt încă slab susținute de specialiști în domeniu. Serviciile de probațiune sunt de-abia la începutul lor și nu par a fi o preocupare vizibilă de dezvoltare în viitor. Ministerul Educației și Cercetării nu face excepție în dezinteresul pentru acoperirea cu specialiști în asistență socială a direcțiilor școlare, a școlilor, a instituțiilor educative pentru copii - grădinițe, cluburi etc. Nevoia de asistenți sociali în grădinițe, școli și universități nu este numai complet neacoperită, nici nu apare ca o cerință
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]