1,212 matches
-
Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului Zâmbete exaltate, ochi scânteind în luminile reflectoarelor ce se-aprind și se sting în ritmurile muzicii ritualice, mărșăluitul inimilor tinere pe bubuitul tamburilor și-al chitarelor, dezlănțuitele energii ale ritmului învolburează pletele lungi ale soliștilor precum lanțurile de ancore ale corăbiilor wikinge. Libertatea e asediată de demonice energii ce învăluiesc în pânze de păianjeni vampiri și veninul văduvelor negre zâmbetele copiilor și orașul. Moartea se prinde de
SUB ASEDIUL TERORII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378842_a_380171]
-
Cu sufletul la gură, Să tânjești, Să te bucuri de ea. * Acum ești singura Acasă, nestânjenita, Fără pretenții, Fără reproșuri. Ce-o veni, o veni! Asculta! Bate la ușă, Inima-ți bate, Iti chiuie! Te simți în ceruri, Amețita, Dezrobita, Dezlănțuita... Fericită. *** În amintirea părinților mei,Salomeea și av.David (Dădu) Rosenkranz. Pentru fiii mei,David-Robert și Alexander -Tamir Herscovici Referință Bibliografica: IUBESTE-TI APROAPELE / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1672, Anul V, 30 iulie 2015. Drepturi
IUBESTE-TI APROAPELE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379918_a_381247]
-
valurilor întreaga distanță ce ne despărțea. În suflet se strecura teama pe nesimțite. Până la panică și disperare, nu mai era mult. Forțele noastre fizice începeau să scadă. Doi oameni în vârstă, care împreună depășeau 135 ani, se luptau cu natura dezlănțuită. Am înțeles, că nu vom reuși să ajungem la mal, dacă tăiem valul perpendicular. Trebuia să o luăm pieziș, să schimbăm direcția. Chiar dacă eram în dreptul locului nostru de acostare din Saturn, am schimbat direcția spre plaja din Mangalia. Dacă ajungeam
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
jumătate de kilometru până la plajă. Intrasem deja în zona de influență a digurilor. Acum înaintam peste un metru jumătate la fiecare tras de vâslă, chiar dacă forța noastră fizică nu mai exista și ne creștea și speranța, că vom învinge dihania dezlănțuită. Mai mult frica ne dădea puterea necesară continuării luptei cu natura. Când vom ajunge aproape de diguri, vom încerca să o luam spre Saturn, spre locul nostru de acostare. Am aruncat ancora pentru a ne mai odihni. Simțeam că nu mai
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
orice urgie a mării. Ne odihneam la adăpostul digului și mulțumeam cerului, că am scăpat iarăși cu viață. Timp de aproape trei ore, doi oameni unul de șaizeci și cinci de ani, altul de șaptezeci, s-au luptat cu stihiile, cu natura dezlănțuită și cu moartea și iată că au scăpat cu viață, ajungând la mal. Mai conta, că totul plutea în barca noastră? Lucrurile se vor zvânta în bătaia vântului, sau a soarelui. Singurii fericiți erau guvizii, care înotau prin toată barca
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > 3 PENTRU REGĂSIRE Autor: Gabriel Dragnea Publicat în: Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului În ultimii zece ani am avut doar trei vise: Chemarea, Suspinul și Regăsirea, descătușate, dezlănțuite Venite să doară, promise de Cel Ce Veghează... Și zorii se întristează în lipsa creației. Toate trei într-o singură noapte Trei șoapte apăsate, poruncitoare Într-o săptămână care mulțumea timpului Pentru nerăbdarea cu care-și scutură clipele De pe aripele obosite
3 PENTRU REGĂSIRE de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380546_a_381875]
-
negreșit - la locul de proapăt susur Luminii NINGE... ninge : artileria și-a micșorat pulverizat - microscopic - proiectilele albe - spre-a obține astfel mărirea - halucinantă - a orizontului de tragere - și - prin asta garanția că nimic nu-i va scăpa - din bătaie - iernatic dezlănțuit tirului gheții VREMURI au fost cândva - în vremuri pline voievozi și de mărire duhuri : bouri veneau să se închine l-al Pajurii tron din văzduhuri au fost cândva - în vremuri sfinte oșteni născuți de stânci și codru : vârtej de vitejii
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
arzându-și / Iubirea,/mă bucur pentru ceea ce sunt -/ umbră îmbrățișată de toate/ Femeile Lumii,/simțind arsura nisipului fierbinte sub tălpi... * voi sosi îngenuncheat /la poarta sufletului tău,/cerșindu-ți o noapte de / Dragoste, /o singură noapte,/departe de / Lumea aceasta dezlănțuită, / rece, distantă...”(mă bucur pentru ceea ce suntem...) Pentru poeții romantici iubirea este un mijloc de transcedere din zona profană, ancorând într-o zonă a absolutului, a misterului nealterat de vicii. Poetul înalță un piedestal atât dragostei, împerecherii carnale „cufundă-mă
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
adâncuri când scânteieri de taină se ivesc în respirarea ultimei secunde. * Îmbrățișează-mi visul și tresărirea fulgilor de-argint ce se desprind de tâmplă. Pe străzile pustii se plimbă iarna ca o amintire destrămată. Ce oarbă-i dragostea în sângele dezlănțuit și troienit de neguri. Doar clopotele nopții mai sfâșie cerul doar vrăjitoarele mai hohotesc în turn când avalanșe de iluzii se înfiripă între suspin și viscolita așteptare, așteptare... Citește mai mult Veghează-mi somnulși zăpada așternută peste gânduri.Doar la
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
ca un amant prigonit -Ce liniște blândă coboarăîn adâncuricând scânteieri de taină se ivescîn respirarea ultimei secunde.Îmbrățișează-mi visulși tresărirea fulgilor de-argintce se desprind de tâmplă.Pe străzile pustii se plimbăiarnaca o amintire destrămată.Ce oarbă-i dragosteaîn sângele dezlănțuit și troienit de neguri.Doar clopotele nopțiimai sfâșie ceruldoar vrăjitoarele mai hohotescîn turncând avalanșe de iluzii se înfiripăîntre suspin și viscolita așteptare,așteptare...... XXVII. CELLA NEGOIESCU: "EURITMII ALBASTRE" - EXPOZIȚIE DE PICTURĂ, de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 1798 din
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
fiece pas cu demoni lugubri (căci cum pot fi, oare, altfel demonii decât lugubri?!), pentru care minima morală - la nivel teoretic măcar specifică lui Homo sapiens sapiens - nu mai are nicio semnificație azi, timpul fizic mestecă nesățios, în frivolitatea-i dezlănțuită, în genere totul: de la oameni la norme, de la caractere la principii, de la coștiințe la ... Citește mai mult „- Înțelege cineva de la Kremlin cum se luptă cu nemții?- Stalin.- Ce idiot ți-a spus asta?- Dvs., tovarășe locotenent.”( Din filmul „Soare cu
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
fiece pas cu demoni lugubri (căci cum pot fi, oare, altfel demonii decât lugubri?!), pentru care minima morală - la nivel teoretic măcar specifică lui Homo sapiens sapiens - nu mai are nicio semnificație azi, timpul fizic mestecă nesățios, în frivolitatea-i dezlănțuită, în genere totul: de la oameni la norme, de la caractere la principii, de la coștiințe la ... XXV. MAGDALENA ALBU - ACADEMICIANUL HORAȚIU IOANIȚOAIA - MATEMATICA UNEI SECUNDE, de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 1227 din 11 mai 2014. N-am să las niciodată
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Ardelean , publicat în Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016. Cad trăsnete din cer, iar firul ierbii țipă, Căci grindina îl mușcă hapsân, clocotitor, Se zbate șoimu-n zbor și-și frânge o aripă, Natura revoltată așteaptă ajutor. Cazanele urgiei erup, dezlănțuite, Ceru-și sfărâmă poarta sub ropotul de ploi, Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e, Niciun suflet pe stradă, în afară de noi. Privim speriați la norii ce-amenință să cadă Și ne rugăm în taină să nu fim risipiți De ropotul
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
altul chipul, ce-i răvășit de ploaie, ... Citește mai mult Cad trăsnete din cer, iar firul ierbii țipă,Căci grindina îl mușcă hapsân, clocotitor, Se zbate șoimu-n zbor și-și frânge o aripă,Natura revoltată așteaptă ajutor.Cazanele urgiei erup, dezlănțuite,Ceru-și sfărâmă poarta sub ropotul de ploi,Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e,Niciun suflet pe stradă, în afară de noi.Privim speriați la norii ce-amenință să cadăși ne rugăm în taină să nu fim risipițiDe ropotul cascadei în
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
În casa sa era un adevărat laborator esoteric: pe pereți, mari desene, cristale prinse în spirale de cupru, cornuri metalice - toate păreau să comunice cu altă dimensiune. Acolo, în acel sat cu cerul deschis larg deasupra omenirii, departe de lumea dezlănțuită, mătușa Varvara folosea diferite materiale, în calitate de „rezonatori” sau coduri, captând anumite energii benefice. Dar am putut descoperi și altceva, și anume, că în fiecare ființă există diferite posibilități latente printre care telepatia, visele premonitorii care sunt, de fapt, o percepție
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
zi, ca drumul să fie curățat, m-am hotărât ferm, ca de data aceasta să plec oricum mai departe: Fie ce-o fi, mi-am zis, oprind hotărât muzica, concentrat să fac totul, ca să scap din această încleștare, cu natura dezlănțuită! Am plecat din nou la drum, pe șoseaua acoperită acum cu un strat de zăpadă, de aproape jumătate de metru! Experiența mea, de peste partruzeci de ani, în conducerea mașinilor pe orice vreme, mai ales în România, îmi dădea încrederea necesară
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
istorice reprobabile și extrem de dureroase pentru istoria națională (vezi Experimentul de la Pitești), apeși nepermis de mult pe intimitatea unei relații de prietenie, pe care nu ai dreptul moral, pur și simplu, să o așezi detaliat pe masă în agora tumultului dezlănțuit, dacă, într-adevăr, a fost vorba acolo despre resorturile unei prietenii reale în toată puterea cuvântului (a se citi scena din Postfața ”Jurnalului de la Păltiniș”), vii, ulterior, și întărești imaginea personală despre patria-mamă (unde ”balada mizeriei recitate în fața unui microfon
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
necuprinderea zării cu forță uriașă a ploii ne răsucim, nu ne mai adăpostim și creștem și creștem și creștem sub toate mângâierile, de buzele umedei vrăji sărutați, Dansăm... în pasul ploii înaintăm fără să ne cuprindă griul resemnării într-o dezlănțuită, tomnatică, nestăvilită euforie a verii ce încă mai cântă în amintirea vie... Referință Bibliografică: Ploaia / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2075, Anul VI, 05 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PLOAIA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380998_a_382327]
-
nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Printre fluturii sprințari ce se ridică din dezolarea străzii, în piruete grațioase către văzduhul morocănos, se întrezărește imaginea apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
răzvrătit de cuget freamătă de dor, vibrând adânc în oră; din noi fiecare fibră scoate-un tunet, fiecare vorbă are o zămislire sonoră. Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite, râvnim setoși, un timp înalt, sărbătoresc; în noi, teluric, mari iubiri dezlănțuite ne rostesc, mereu, cu tot ce-i românesc. Zici că toate păsările se strigă pe nume prin arbori seculari, cu sufletu- n vânt; Se-adună-n fiecare șoaptă, o nouă lume într-o țară de datini, cu destinul sfânt. Referință Bibliografică: LA
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de GEORGE PENA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371474_a_372803]
-
pe ceafă și să-i muște umerii, în timp ce mâinile-i frământa sânii cu putere. După câteva secunde, s-a năpustit cu o ploaie de pumni și înjurături asupra fetei, care a încercat să se opună, să scape din strânsoarea bestiei dezlănțuite. A rupt bluza de pe ea, i-a tras pantalonii și a mușcat-o dureros de șolduri și fese. Apoi, a îndoit-o din mijloc cu o lovitură, trântind-o și țintuind-o cu pieptul pe masă. Pe masa pe care
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
și-aici a Hirotonit, Biserici vii, dar și din ziduri, cu dăruire a clădit ! Să scrie Evanghelia, de creștini a fost rugat (La Roma !), iar DUHUL SFÂNT, cu Putere l-A-ndemnat : Să fie ca o Profeție și un Pastoral răspuns Prigoanei dezlănțuite, peste Oastea lui IISUS... Credinței să-i întărească, scripturistic, temelia Să le-aline suferința, în Martiraj pentru MESIA... Le-a pus înainte viața, suferința, dar și moartea Dar și-nvierea prin IISUS, așa cum revelează Cartea ! A sfârșit ca Mucenic, în
SF.AP.ȘI EVG.MARCU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373888_a_375217]
-
asprime, surâzând complice nevestei și se îndreptă cu pași apăsați către poartă. - Ce-i scandalul ăsta? tună el, ascunzându-și un surâs în mustața neagră și stufoasă, ce-i sporea teribilismul în ochii tuturor. Precum ciripitul asurzitor al unor vrăbiuțe dezlănțuite, cearta copiilor acoperi tonul ridicat al bunicului, ceea ce-l contrarie de-a binelea, de data asta. Hei, cu voi vorbesc, mucoșilor! Patru perechi de ochi se holbară speriate la el și o liniște nefirească se lăsă peste lume. Limbile atât
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
du-te la curvele tale! Cu mâna mea te omor, să te văd că nu aduci bani în casă, impotentule! Era momentul când Lucian se repezea cu mâna în părul ei. Îi căra pumni în timp ce ea își înfigea, cu furie dezlănțuită, unghiile și dinții în pielea lui. Doar că nu făceau spume la gură în timp ce se rostogoleau pe jos, încleștați într-o luptă ce părea pe viață și pe moarte. Exact în momentul în care Ana nu mai vedea nimic în fața
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
nefiind necesară lumânarea lui Demosthenes spre a-i găsi. Primii muguri ai noii politici pot fi simțite în buzunarele noastre abia peste câțiva ani. În tot acest timp trebuie să acordăm încrederea oamenilor agreați de noul Președinte, chiar dacă o propagandă dezlănțuită i-a discreditat aparent. Nu uitați că zăpada cea mai curată poate fi în lumina politicii neagră ca tăciunele. Este cazul a tuturor „păsărelelor” ieșite din gura tătucului Ponta și a acoliților săi. Abia când locurile de muncă bine remunerate
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]