789 matches
-
o confruntare interetnică româno maghiară cu epicentrul la Tg. Mureș. Dar nici românii nici ungurii din Transilvania nu au simțit o motivație pentru un conflict de proporții. S-a trecut cu persuasiune și competență la falimentarea economiei, a băncilor, finanțelor, dezorganizarea Învățământului, compromiterea culturii și asistenței medicale. Urma pasul decisiv - declararea insolvabilității statului. Eșecurile și neîmplinirile sunt cu insistență prezentate ca o consecință a naționalismului românesc lărgind lista culpabilizărilor găsind țapi ispășitori tocmai printre acei care cu luciditate și curaj au
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
abdică la 2 martie 1917 în favoarea fratelui său (dar care refuză tronul). Ulterior, «țăranii își împart marile domenii, sovietele de muncitori pun stăpânire pe uzine și declanșează acțiuni greviste, sovietele de soldați incită la revoltă și cer pacea (cu Germania). Dezorganizarea se agravează datorită vidului de putere»”. La 27 februarie 1917, „încă înainte de abdicarea țarului Nicolae II, liberalii din Dumă au format un guvern provizoriu. Dar, «alcătuit în majoritate din burghezi, el decepționează poporul evitând să se pronunțe asupra problemei împărțirii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
d) Panica constituie forma absolută a fricii care se manifestă sub forma unor stări de dezorientare, de confuzie cvasitotală, o frică ajunsă la paroxism în prezența unui pericol real sau imaginar, o reacție individuală sau colectivă caracterizată prin pierderea autocontrolului, dezorganizarea conduitei, a tuturor proceselor psihice ale individului. Aveți în vedere imaginile cutremurătoare ale evenimentelor de la 11 septembrie 2001 din New York, imaginați-vă un cutremur de pământ cu magnitudinea peste 7,5, un incendiu de proporții sau o explozie într-un
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
poată avea și alți proprietari persoane fizice -, cetățeni de rând ai Republicii. Noii proprietari, lipsiți de experiență, dar și de resurse materiale pentru menținerea și dezvoltarea respectivelor obiective economice, au fost puși în situații critice, generând, pe rând, dar sistematic, dezorganizare și conducere spre falimentare, sub antiromâneasca formulă, devenită celebră în acea perioadă, că "toată industria patriei este un morman de fiare vechi". Sub această formulă s-au creat condiții optime pentru încurajarea comerțului ilegal cu fier vechi, ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Poporului din Petrograd, să aresteze de îndată Misiunea diplomatică română din capitala imperiului, să ia măsuri pentru capturarea regelui României și a șefilor Armatei; se cerea, de asemenea, să fie trimiși agenți de încredere în Armata română pentru a provoca dezorganizarea ei. În radiograma trimisă la 31 decembrie/ 13 ianuarie de la Brest-Litovsk Consiliului Comisarilor Poporului la Petrograd, semnată de Troțki și B. Joffe, se preciza: “Ca urmare a acestei discuții, tovarășul Troțki a propus telegrafic arestarea tuturor membrilor Misiunii române la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
marginalizării sociale nu trebuie căutată în raritatea resurselor, ci într-un anumit mod de organizare socială caracterizat prin accesul accentuat inegal la resurse, prin discriminarea unor persoane sau grupuri sociale. Marginalizarea are ca efect izolarea socială, alienarea, inadaptarea, neintegrarea socială, dezorganizarea familiei; ca o reacție de compensare, ea se caracterizează prin reacții ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
și menține integritatea și permeabilitatea membranei celulare. Are rol și de coferment al unor enzime (fosforilaza) și de activator al altora (cocarboxilază, coenzima A), prin intermediul acestora condiționînd metabolismul glucidic și lipidic. Calciul întreține structura și funcțiile membranei celulare, prevenind dezorganizarea și îmbătrînirea ei. Calciul păstrează apa în protoplasmă, stagnează mărirea spațiilor libere din țesuturi, mărește posibilitățile de sinteză ale albuminelor celulare, cimentează pereții celulari pentru formarea de țesuturi. Are rol important în activarea unor enzime (tripsina, lipaza, fosfataza alcalină, adenozin-
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
această emergență creativă ,,limita haosului”. Aceasta este un loc în care nu este destul de mult acord și certitudine pentru a alege următorul pas în mod obișnuit, dar nici nu există destul dezacord și incertitudine, astfel încât sistemul să cadă într-o dezorganizare completă. Evident că aceste proprietăți definitorii pot avea, în cazurile concrete ale unor sisteme adaptive complexe din realitate, o multitudine de forme de manifestare, ceea ce dă, de fapt, varietatea infinită de sisteme care alcătuiesc această realitate. O ultimă definiție pe
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
fi” ale persoanei umane. În virtutea principiului vitalității, persoana trebuie văzută și înțeleasă ca un sistem autoechilibrat care-și găsește stabilitatea internă și adaptarea externă, în conformitate cu principiul autoafirmării și autonegației. Persoana umană este un sistem organizat dinamic. Formarea sau organizarea, precum și dezorganizarea sau destructurarea sa se vor face în virtutea principiului organizării ierarhic-stratificate a aparatului psihic. Sănătatea mintală, ca și boala psihică apar și se manifestă în strictă conformitate cu aceste principii mai sus menționate. Acestea explica „balanța normal/patologic”, respectiv starea de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de echilibru sufletesc, plăcerea oferită de izolare, meditația; b) situațiile-limită sufletești au un caracter brusc și perturbă funcționarea normală a vieții persoanei în totalitatea sa; acestea sunt: frica, angoasa, sentimentul de culpabilitate sau păcatul moral, disperarea, presiunea pasiunilor, impresia de dezorganizare a vieții psihice sau nebunia, melancolia și nostalgia, sentimentul de inferioritate sau de inutilitate proprie, dezgustul de viață, violența; c) infirmitățile sufletești sunt percepute de individ sub formă de complexe sau trăiri de tipul bovarismului, sentimentului schimbării sau al pierderii
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în vederea restabilirii echilibrului pierdut. H. Ey propune un model teoretic cu caracter de sinteză generală, referitor la boala psihică. În fundamentarea teoriei sale, autorul citat pornește de la tezele lui H. Jackson, considerând evoluția și disoluția ca reprezentând mecanismele organizării și dezorganizării sistemului personalității. În acest sens, boala psihică este o dezorganizare a aparatului psihic al personalității. Concepția lui H. Ey, cunoscută sub numele de teoria organo-dinamistă, enunță patru teze principale privind boala psihică: a) teza psihologică consideră boala mintală ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu caracter de sinteză generală, referitor la boala psihică. În fundamentarea teoriei sale, autorul citat pornește de la tezele lui H. Jackson, considerând evoluția și disoluția ca reprezentând mecanismele organizării și dezorganizării sistemului personalității. În acest sens, boala psihică este o dezorganizare a aparatului psihic al personalității. Concepția lui H. Ey, cunoscută sub numele de teoria organo-dinamistă, enunță patru teze principale privind boala psihică: a) teza psihologică consideră boala mintală ca fiind implicată în organizarea psihicului; se apreciază că boala mintală trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
circumstanțele pozitive sunt date de: nivelul de trai crescut; acțiunile profesionale conforme cu aptitudinile; alternarea activității profesionale cu distracțiile; alimentația rațională; adaptarea pozitivă; grupul familial organizat; cultivarea valorilor sociale și cultural-morale pozitive; b) circumstanțele negative sunt reprezentate prin: suprasolicitarea profesională; dezorganizarea grupului familial; bolile somatice sau psihice; alcoolism sau toxicomanii diferite; carențele educaționale; presiunile sociale; modelele diferite de sistemul tradițional; incapacitatea de adaptare la nou; stres. Mecanismele de acțiune a factorilor sanogenetici, precum și a celor morbigenetici se pot desprinde din schema
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau eșecuri; privarea de libertatea (închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații populaționale, deportări în masă etc.); carențe educaționale, frustrări; situații familiale negative (dezorganizarea familiei, abandonul etc.); situații agresive (violul etc.). Se poate constata că factorii psihotraumatizanți au o largă paletă, iar ceea ce constituie caracteristica lor comună este faptul că toți reprezintă o amenințare directă la adresa stării de sănătate mintală a individului sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care produc teamă (M. Bourgeois). Aceasta diferă de teama propriu-zisă, angoasa fiind teama fără obiect, pe când teama are un obiect precis care o declanșează și întreține. Angoasa devine patologică atunci când este prea intensă, putând merge până la teroare. Ea produce o dezorganizare generală a personalității, în ceea ce privește regimul emoțional-afectiv, activitatea, comportamentul, neputând totuși să fie legată de nici un eveniment extern sau de o motivație internă (I.M. Nestor, J. Favez-Boutonier). Există mai multe tipuri de angoasă: a) angoasa patologică sau nevroza de angoasă este
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reacții isterice; • reacții psihotice; b) reacții colective, de tipul comportamentelor colective de panică: comportamente colective adaptate; comportamente colective inadaptate; reacții emoțional-inhibitor-stupuroase; panică. Rezultă de aici că factorii psihotraumatizanți ai vieții trăite acționează direct și global asupra sistemului personalității, producând o dezorganizare generală a acesteia. Cel mai mult este resimțit acest proces în direcția stării de conștiință și a vieții emoțional-afective, cu consecințe importante asupra adaptării la realitate, la mediu, la viața cotidiană. 5. Factorii morbigenetici Așa cum se poate desprinde din cele
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Națiuni intrapersonal intragrupal intranațional interpersonal intergrupal internațional Situații de „concurență” / „cooperare” Conflictul implică o confruntare cu o dublă polaritate: interioară, „în” sau „intra”; exterioară, „între” sau „inter”. Orice tulburare a stării de echilibru psihic duce la dezadaptarea persoanei, urmată de dezorganizarea comportamentului acesteia. Două elemente tulbură echilibrul psihic și implicit starea de sănătate mintală: frustarea și conflictul. Frustrarea este situația care se opune realizării unui comportament motivat, prin absența obiectului necesar satisfacerii dorinței sau prezența unui obstacol în calea acestui obiect
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dificultatea asigurării unei locuințe; dificultatea accesului la servicii; dificultatea asigurării unui loc de muncă; șomajul; creșterea eterogenă a populației ca identitate; b) schimbări de ordin calitativ: dificultatea conservării tradițiilor și a păstrării identității; creșterea conduitelor de violență antisocială; alcoolismul, toxicomaniile; dezorganizarea familiei; izolarea, alienarea socială; conflictele între generații; dificultățile de adaptare socio-culturală. Modul de viață, în condițiile mai sus menționate, va suferi schimbări importante, fenomene de „criză” sau chiar situații de „ruptură” în raport cu sistemul de cutume și valori tradiționale, care vor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
într-o oarecare măsură despărțirea de familie și de țară. Dar la această separare se adaugă torturile fizice, foamea, condițiile de viață deosebit de grele, subnutriția, presiunile psihice legate de universul concentraționar, nesiguranța destinului personal. Pentru populația civilă, războiul este cauza dezorganizărilor sociale și familiale, a incertitudinii viitorului, a instabilității economice, a deteriorării locuințelor și transportului, a alarmelor aeriene repetate, a bombardamentelor, a ocupației militare străine etc. Indiferent de categoria de populație la care se face referință, războiul determină o mare varietate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu nevoi speciale, care necesită sprijin și supraveghere de lungă durată sau chiar permanentă: copiii instituționalizați, fără familii; persoanele handicapate singure; bolnavii psihic; bătrânii fără familie; bolnavii cu afecțiuni somatice cronice etc.; familiile cu probleme: dezorganizate sau în curs de dezorganizare, cu venituri materiale insuficiente, cu membri de familie bolnavi, alcoolici, șomeri etc.; grupurile sociale cu probleme speciale: șomerii, emigranții/azilanții, grupele de tineri delincvenți, persoanele dependente social, sociopații, toxicomanii, prostituatele etc.; persoanele din instituții cu caracter închis, supravegheate, izolate de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
funcționale, în raport cu care este menținut echilibrul social și asigurat progresul comunității umane respective. Cauzele schimbărilor sociale nu trebuie considerate în mod neapărat ca având un caracter negativ. Ele pot fi atât negative (factori de regres, de involuție, de stagnare, de dezorganizare și devalorizare socială etc.), cât și pozitive (factori de progres, de evoluție, de dezvoltare, de înnoire și revalorizare socială etc.). Indiferent de natura lor, cauzele schimbărilor sociale presupun un „efort de adaptare”, un „efort de asimilare” a schimbărilor, de acomodare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau instituțiilor sociale de care este legat individul sociopat. Indivizii din această categorie sunt răspunzători, sub aspect social-juridic, de faptele lor cu caracter antisocial. În cadrul tulburărilor de comportament de tip sociopatic am inclus următoarele: vagabondajul, cleptomania, piromania, mitomania, cazurile de dezorganizare familială sau de grup social, violul, vătămările corporale. Acest tip de comportament se caracterizează prin incapacitatea individului de a se adapta la mediul social și normele acestuia, ceea ce are implicații antisociale de tip delictual. b) Tulburările de comportament de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pedagogi, psihiatri, psihanaliști și psihoterapeuți, asistenți sociali, medici, sociologi, juriști, economiști. Problemele pe care le ridică familia de astăzi, criza gravă pe care o traversează, schimbarea ierarhiilor și a rolurilor în interiorul grupului familial, conflictele și „nevroza conjugală” care duc la dezorganizarea familiei sunt numai câteva dintre temele majore la cere ne referim (R.N. Anshem, R. Buckle, J.G. Howells, M. Porot, C. Dimitriu, I. Boszormenyi-Nagy, N.W. Ackerman, L. Frighi, C. Enăchescu). În dreptul românesc, normele juridice în vigoare fixează în felul următor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la care se adaugă prin includere, alături de copiii naturali (Cn), copiii adoptați (Ca) (T, M, Cn, Ca); familia nucleară lărgită sau grupul familial nuclear la care se atașează rude (R) sau prieteni (P) ai acestora; familia nucleară în curs de dezorganizare, reprezentând acel grup familial în care relațiile afective, comunicarea, cooperarea sunt alterate, apar conflicte, stări de tensiune, acte de violență ce fac imposibilă continuarea vieții de familie, ducând, după caz, la separarea sau divorțul partenerilor cuplului marital cu dezorganizarea familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de dezorganizare, reprezentând acel grup familial în care relațiile afective, comunicarea, cooperarea sunt alterate, apar conflicte, stări de tensiune, acte de violență ce fac imposibilă continuarea vieții de familie, ducând, după caz, la separarea sau divorțul partenerilor cuplului marital cu dezorganizarea familiei respective; familia dezorganizată sau grupul de familie incomplet, caracterizat prin dispariția unuia dintre membrii cuplului marital (abandon, divorț, deces); aceasta este constituită din părintele rămas și din copiii; în unele situații, se lărgește cu rude sau prieteni; concubinajul, care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]