930 matches
-
șanțuri. Polițaii, hoții, cheflii, cei care curăță haznalele, birjarii, hamalii si alte personaje nocturne își continuă treburile pe străzile care, în unele locuri, sunt la fel de aglomerate ca ziua. Pagină separată Este o dimineață mohorâtă, iar Pran se trezește înghețat și dezorientat. Deasupra lui zărește niște contururi întunecate, neregulate, care se materializează într-un spate pricăjit. Lângă capul lui, un șir de purtători de ricșă și proprietari de tarabe se așază pe vine deasupra rigolei, scuipă, bârfesc, își curăță măselele și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
într-un colț. Totul i se pare ciudat, ca și cum ar vedea lumea prin câteva straturi de vată. Își simte picioarele de gelatină, încăpățânându-se parcă să nu răspundă la comenzile frenetice date de creier. Și nu e deloc mai puțin dezorientat când se vede într-o oglindă, observând că e îmbrăcat într-un halat de mătase roz, transparent, cu un fel de flori desenate pe el. — Nu-ți mai răsuci capul, îl repede Ma-Ji și Pran se trezește cu maxilarul strâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
activitate și numărul tinerilor care se convertiră, crescu. Succesul îi ridică moralul, dar o și uimi în egală măsură. De ce pentru ea fusese atât de ușor de realizat? Cu această ocazie, i se revelă un alt Andrew, un Andrew rătăcit, dezorientat, cu o spoială de convingeri. Deveni mai prudentă, se depărtă tot mai mult de el, poate și din cauza problemelor de ordin fizic menționate de doctor în biletul de externare. Când soțul ei îl citi, se înroși brusc, înnăbușindu-și mânia. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de tine. Te vor închide. Nimănui nu-i place corciturile care se vor a fi albi. Pe moment el ezită, încercând să găsească o frază cu care să îndrepte lucrurile. Dar nu-i vine nici o idee. Simțindu-se respins și dezorientat, își ridică pălăria în fața ei și pleacă. — Ei! Auzindu-i vocea, se întoarce. — Poftim? Nu mai face gestul ăla din cap. Te trădează. Cele două reguli de bază sunt să nu mai dai așa din cap și niciodată să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Pășește ca o pasăre înspăimântată - cu ochii larg deschiși, oprindu-se brusc când e în plină mișcare. Scoate sunete ciudate, ca un horcăit atunci când stă jos. În timpul meselor, lovește întruna cu degetele în masă. Fratele meu e exact invers. E dezorientat, neglijent și leneș. A renunțat la studiu și n-ar face nimic să ajute. La muncă, ascult cât e ziua de lungă poveștile lui Fann Sora cea Mare despre bărbați cu șarm și inteligență, care își petrec viața pe spinarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nici să-l practic și nici să-i las pe alții să-l practice. Am alt stil de viață, în care nu mă întrece nimeni: Iau la mișto! Aici să te văd. E terenul care Îmi convine! Și, umilit și dezorientat, cu un surâs strâmb, băiatul n-a mai zis nimic, în tâmp ce adversarul său l-a luat într-o nouă serie... CIRCUITUL UNIVERSAL Acțiunea de difuzare încheie și nu începe manifestarea universală a unei culturi naționale. Să nu se
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
turlelor unei biserici evolua un zbor de porumbei. Părea că sub cer plutesc petale străvezii care strălucesc ireal în soare. Un joc naiv și delicat de artificii conjura furtuna să se depărteze, pierzîndu-se sub imensitatea norilor ca un țipăt sfîșietor, dezorientat și fără de proporție. În inimă, brusc, îmi zvîcnea spaima. Viața urma un curs pe care eu nu i-l cunoșteam. Înainte de a vesteji, razele vii, razele moarte s-au sărutat pe pleoape. Plin de nostalgii, în fiecare primăvară cutreieram măgurile
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pictase Michea. Grea ca o roabă cu bolovani, fiecare lozincă nu putea fi cărată decît de doi bărbați. Bătrînul Gărgăun se făcuse nevăzut iar Fărocoastă dădea doar indicații. Împreună cu Urecheru, am înșfăcat un panou, să-i îngropăm picioarele în fața școlii. Dezorientate, dăscălițele se întrebau: - Și noi ce facem? - Ne așteptați pe noi, le sugeră idilic Urecheru. Horticultoarea găsi prilej să-nfigă o țeapă: - Vă facem mîncare? Ca întotdeauna, la bufet se găseau cîteva notabilități. Văzîndu-l pe Fărocoastă, preotul se arătă grăbit
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mai în vârstă, de la masa rotundă, care a spus că nici nu este nevoie să se facă vreo comparație, fiindcă el a prins vremea ceea, și poate să spună în cunoștință de cauză că și cei de atunci, erau tot atât de dezorientați, tot așa de corupți, tot așa de puși pe căpătuială și plini de măgărie ca și cei din ziua de azi. După ce s-a pus acest semn de egalitate între cele două generații, de către acea persoană avizată și demnă de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și Băsescu a ales ca prim ministru răul cel mai mic, pe Emil Boc, drept dovadă că el cunoaște regula). Pentru Băsescu, au votat tinerii mai ales cei de vârsta liceului și puțin peste, adică generația aia nițel tâmpită, intens dezorientată și foarte șturlubatică, la care tare îi mai place ca aleșii lor, să fie haioși, să poată bea mult cu toată lumea, și mai ales să fie golani, pe principiul academic „ori suntem golani, ori nu mai suntem, ce dracu’„ enunțat
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
matură chibzuință a hotărât că va trebui să rămână secretă, deoarece metoda băsesciană de folosire a unora împotriva altora fără să te coste nimic decât un „Șo, pe ei!” este de un real folos în guvernarea unui popor năuc și dezorientat. La 6 octombrie 2004, în cadrul Conferinței Naționale a Alianței PNL-PD, președintele PD, Traian Băsescu în urma unei reprize de plâns, cu lacrimi până în barbă, pe umărul nedetașabil a lui Stolojan, este desemnat candidatul alianței la președinția României, fiind ales în această
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
după câte se observă, fac demersuri neobosite pentru a intra și eu în rândul celor cunoscuți. Deocamdată sunt la stadiul teoretic, stadiul prospectărilor. De aceea vă rog să-mi urați succes, sperând ca societatea aceasta să rămână tot așa de dezorientată ca și până acum, fiindcă în asemenea condiții orice este posibil... Cine dracu-i Zeus? A fost o vreme, când credeam că poporul acesta, este în majoritate o adunătură amorfă de cretini pripășiți din voia hazardului, pe aceste meleaguri mult
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
sunt dependentă de droguri! Cum puteau să spună așa ceva, vă întreb? în cele două zile petrecute acasă, am dormit foarte mult. Era cel mai bun lucru pe care-l puteam face, pentru că mă resimțeam în urma schimbării de fus orar, eram dezorientată și toată lumea mă ura. Am încercat să-l sun pe Luke de câteva ori. Știu că n-ar fi trebuit. Era așa de supărat pe mine încât cel mai bine ar fi fost să-l las o vreme să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mare și purpuriu. Da, am recunoscut eu cu jumătate de gură. Vreau să mă joc. 16tc "16" După ce s-a terminat, am ieșit împleticindu-mă pe hol căutând baia. Când am dat nas în nas cu Brigit am fost complet dezorientată. —Dar... am bolborosit eu. Dar nu suntem acasă la noi, nu-i așa? Nu, mi-a răspuns ea rapid. Suntem în apartamentul Bărbaților Adevărați. Dar tu ce fa... Dintr-odată am înțeles. —Care din ei? am întrebat-o veselă. — Joey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Nu. Eram uluită. —N-am vorbit serios când am zis heroină. —Știu. Dar tot nu poți să primești nici un drog. — Dar nu sunt droguri, sunt doar niște chestii care-ți iau durerea, știi asta! Ascultă puțin ce spui! Eram complet dezorientată. Dar mă doare. —învață să trăiești cu durerea. Dar... asta e ceva de-a dreptul barbar. —Ai putea să spui că și viața e barbară, Rachel. Privește situația asta ca pe o șansă de a te obișnui cu durerea. —Dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Wilt nu știa niciodată ce-l aștepta când vine acasă, dacă facem abstracție de o cină gătită pe fugă, câteva păreri exprimate cu îndârjire - toate legate de lipsa lui de ambiție - și un eclectism intelectual semidigerat care-l lăsa complet dezorientat. Ca să scape de imaginea prezumtivelor creaturi umane reprezentate de Instalatorii de Gaz și de imaginea Evei în poziția lotus, Wilt își continuă plimbarea pe malul râului și-și lăsă mintea cutreierată de gânduri întunecate, care i se întunecară și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Porții și nici înalta demnitate de principe al Moldovei. Era doar un negustor prosper și un zaraf preferat pentru corectitudinea lui. Ienăchiță intrase cu totul întâmplător într-una din prăvăliile sale. Pentru că nu dormise prea bine, Poetul avea un aer dezorientat și suspicios. Mâna lui aluneca indiferentă peste stofele, mătăsurile și șalurile pe care vânzătorul i le tot desfășura dinainte. Lui Manuc îi fusese suficientă o singură privire ca să înțeleagă. Omul dorea doar să-și descarce sufletul cuiva. Printr-o întorsătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
tocul ușii. Rămase în picioare, privind obiectele din jur. De fapt, analiza ceea ce tocmai aflase. Concluzia: o situație fără ieșire pentru negocieri. Ambele tabere refuzau să se convingă de aceste realități și nu renunțau la pretenții. Începu să se plimbe. Dezorientat, fumul parfumat întârzia în urma lui. Tratatul de pace trebuia să fie semnat cât mai curând posibil. Altminteri, viitorul se scufunda într-o nebuloasă cu mult prea multe necunoscute. Își aminti tot ceea ce discutase cu Dimitrie Moruzi, cu marele dragoman al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Ciudat! Într-un separeu din restaurantul hanului, Manuc tocmai lua masa în compania secretarului Ambasadei Suediei la Sankt Petersburg. Hummel se afla în drum spre Constantinopol și abia sosise la București. Era foarte târziu. Diplomatul se simțea obosit și ușor dezorientat. Călătorise mizerabil, săltând din groapă în groapă și prin noroaie interminabile. Cum Dumnezeu mai fac ăștia comerț? Cum comunică ei cu restul lumii? se întrebase tot drumul, de când trecuse granița principatelor, înjurând printre dinți și de unul singur. Dar prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Ledoulx dădea deja buzna în dormitor. ― Toinette!... Toinette!... Uite, uite ce mi-a făcut animalul!... Bestia!... Turbatul ăla de cățel!... Dacă-ți mai prind patrupedul în cabinetul meu, o să-l jupoi de viu, o să-l omor cu... Se opri cam dezorientat. Nu mai regăsea ordinea lucrurilor. Așternutul răscolit, părul ciufulit, neglijéul îmbrăcat doar pe o mânecă și încercările nereușite ale Toinettei de a o nimeri pe cealaltă... ― Dar... Dar... Ce se întâmplă?... Ce-i cu tine? ― Am... Ah!... O migrenă... Ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să se termine aici, a spus ea folosindu-se de un deget ca să traseze o linie din colțul gurii până la bărbie. Cicatricea se formează în ani de zile în care îți muști buza. Alison începea să se simtă teribil de dezorientată. —Poftim? Tot nu înțeleg. Fiona a zâmbit îngăduitoare. —Bine-ai venit în clubul soțiilor numărul doi. Problema cu copiii este că nu sunt returnabilitc " Problema cu copiii este că nu sunt returnabili" Jake și-a cufundat precaut cotul în apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
tare. David însă nici măcar n-a clipit. După ce a tras frâna de mână, femeia a deschis portiera și s-a decis să-și lase soțul să doarmă în mașină. Oricum, dacă l-ar fi trezit atunci, omul avea să fie dezorientat și morocănos - încă un copil de care să aibă grijă în afară de Jessica pe care trebuia s-o culce. Să lăsăm porcii să sforăie, s-a gândit Fiona închizând portiera cu un gest silențios. În timp ce-și căuta cheile, femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Fiona. Din cauza sentimentului de panică, femeia simțea c-o ia cu stare de vomă. —Să mă gândesc dacă mai vreau să merg înainte cu căsnicia asta. De data asta, bărbatul a privit-o direct. Dintr-odată, Fiona s-a simțit dezorientată - ca un copil care a fost legat la ochi și apoi învârtit pe loc, până când a ajuns să i se pară că pământul îi fuge de sub picioare. A clipit des. Pe față i se citea profunda nedumerire. Nu înțeleg. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ușor brațul ofițerului. — Oprește, îi ceru. Acesta se supuse, oprind jeepul, și ridică mâna pentru ca tancheta care-i urma să se oprească la rândul ei. — Ce s-a întâmplat? vru să știe. — Cobor aici. — Aici? se miră, aruncând o privire dezorientată întinderii de pietre și tufișuri. Ce vrei să faci aici? Mă întorc acasă, spuse targuí-ul. Tu mergi spre sud. Familia mea este acolo, foarte departe, în nord-est, în munții Huaila... E timpul să mă întorc. Militarul clătină din cap ca și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
umbli înarmat! Dacă te vede cineva, dai de bucluc... Ai permis? — Ce? — Permis de portarmă - dădu din mână. N-ai! Mi-am dat seama că n-ai... Ascunde chestia asta sau o să ajungi la pușcărie! Gacel rămase încremenit în mijlocul bazarului, dezorientat și neștiind ce să facă, până când, văzându-l pe unul din pasageri care se îndrepta în direcție opusă cu un geamantan pe umăr, altul în mână și un sul de covoare sub braț, îi veni o idee. Alergă spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]