511 matches
-
aspect, afirmând că “Antonescu era mereu obsedat de ideea că, numai mergând alături de Germania, România va avea posibilitatea să redobândească partea cedată din Transilvania”1. Comunicatul marelui Stat Major român consemna, pe data de 25 iulie 1941, că “lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la răsărit sa terminat. Din Carpați până la mare, suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”2. Pierderile armatei române în campania pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de nord au fost de 25.000 (morți, răniți și dispăruți
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
București, Ed.Polirom, 2005, p. 179; - 57 Deportarea rromilor în Transnistria Apariția bruscă, la începutul anilor 1940, a așa-numitei “probleme a țiganilor” nu a avut nimic de a face cu atitudinea tradițională a autorităților române, față de această populație. De la dezrobirea lor, înfăptuită la mijlocul secolului al XIX-lea și până la regimul Antonescu, țiganii nu s-au bucurat niciodată de atenția specială a vreunui guvern. Apariția problemei țiganilor tine, pe de o parte, de evoluția naționalismului românesc, iar, pe de altă parte
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mondial, așa cum am arătat și în capitolul respectiv, a avut motive bine definite, care ne absolvă de vină de a fi agresori. Din păcate, eliberarea Basarabiei și Bucovinei în anul 1941 nu a însemnat doar un motiv de bucurie. Această dezrobire nu a putut fi susținută, teritoriile românești deja-precizate fiind anexate, din nou, în 1944, Uniunii Sovietice. Implicarea armatei române, în această acțiune a dat naștere și la momentul respectiv, dar și în ziua de azi, la o serie de întrebări
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
acest aspect, afirmând că “Antonescu era mereu obsedat de ideea că, numai mergând alături de Germania, România va avea posibilitatea să redobândească partea cedată din Transilvania”. Comunicatul marelui Stat Major român consemna, pe data de 25 iulie 1941, că “lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la răsărit sa terminat. Din Carpați până la mare, suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. Pierderile armatei române în campania pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de nord au fost de 25.000 (morți, răniți și dispăruți). Între
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
era între 280.000 și 380.000. Deportarea rromilor în Transnistria Apariția bruscă, la începutul anilor 1940, a așa-numitei “probleme a țiganilor” nu a avut nimic de a face cu atitudinea tradițională a autorităților române, față de această populație. De la dezrobirea lor, înfăptuită la mijlocul secolului al XIX-lea și până la regimul Antonescu, țiganii nu s-au bucurat niciodată de atenția specială a vreunui guvern. Apariția problemei țiganilor tine, pe de o parte, de evoluția naționalismului românesc, iar, pe de altă parte
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mondial, așa cum am arătat și în capitolul respectiv, a avut motive bine definite, care ne absolvă de vină de a fi agresori. Din păcate, eliberarea Basarabiei și Bucovinei în anul 1941 nu a însemnat doar un motiv de bucurie. Această dezrobire nu a putut fi susținută, teritoriile românești deja-precizate fiind anexate, din nou, în 1944, Uniunii Sovietice. Implicarea armatei române, în această acțiune a dat naștere și la momentul respectiv, dar și în ziua de azi, la o serie de întrebări
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
But la Marienburg, dispute cavalerești) și „tradiții poporane”, departe însă de valoarea artistică a baladei. Scenetele comice ocazionale, Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de țigan bucătar, trecut prin civilizația Parisului, sunt menite a risipi prejudecăți sociale. Preocupat de a servi un repertoriu național, A. compune, eclectic, pastorale idilice, cu aer desuet și interstiții de agrement, și drame
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
continuă să colaboreze și cu diverse articole, unele pe teme teatrale. Fire insubordonabilă, magistratul e închis, ca instigator, în momentul declanșării răscoalelor țărănești din 1907. La Brăila, unde îl cunoaște pe Panait Istrati, se încadrează în mișcarea socialistă, scoțând ziarul „Dezrobirea”. Semna, totodată, în „Adevărul” și „România muncitoare”, iar în 1910 editează „Viața socială” și „Facla”. Mai colaborează la „Viitorul social”, „1907”, „Pagini libere”, „Minerva” și face parte, o vreme, din redacția „Rampei”. În 1911, întreprinde o călătorie în Italia, descrisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
a fost tradusă în toate limbile imperiului și difuzată în întregul teritoriu imperial. Obiectivul ideologic suprem urmărit prin această carte, după cum observă și O. Ghibu (1975), a fost de a-i face pe țărani "să înțeleagă că năzuințele lor de dezrobire nu sunt justificate nici din punct de vedere tradițional, nici juridic, nici umanitar" (p. 179). Unul din argumentele dezvoltate în cartea de citire susține că "deosebirea dintre domni și slugi, între proprietari și iobagi, e lăsată de Dumnezeu și oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a-și avea Omirul său care să fie cartea vitejiei, cartea rumânilor, cartea care să se citească cu drag de către oricine. Rumânii aibă a se mândrii cu eroul acesta care se luptă ca un leu pentru pricina cea sfântă a dezrobirei și a slobozeniei lor. Aducă-și aminte de ceea ce poate face o nație unită când este norocită ca să se nască dintr-ânsa un nou mare nu-și uite niciodată că țărânei celei scumpe a lui Mihaiu Viteazu, pomenirei lui celei mărite
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Evului Mediu, nu au mai marginalizat personajul feminin, ci l-au scos dintr-un con de umbră, i-au dezvăluit umanitatea profundă, dreptul la viață, la cuvânt, la libertate. Statutul social al acestor personaje feminine este unul care tinde spre dezrobire, spre emancipare, care nu mai este strâns legat de spațiul intim, conjugal, ci își permite chiar și aventura pe tărâmuri necunoscute. Prin discursul târgoveței din Bath, în opera lui Geoffrey Chaucer, sau acela al Ghismondei sau al donnei Philippa în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
doar în spațiul conjugal, nu mai este permanent ironizată.780 și chiar dacă nu apar defecte, subtil inserate sau deduse, ale acestei donna angelicata, perfecțiunea ei este prea puțin credibilă uman vorbind, rămâne o voce a unei noi ideologii: aceea a dezrobirii femeilor de sub tirania concepțiilor misogine medievale. Prudenția a reușit să ghideze rațiunea masculină spre fapte onorabile, în timp ce Grizildei, eroina din Povestirea diacului (sau Griseldei din Decameronul, X. 10), îi 777 S. H. Rigby, op. cit., p. 155. (trad. n.) 778 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Nici o nație nu se credea prea mică și slabă încât să nu viseze cuceriri de teritorii, stăpânire de minorități, și mai cu seamă să nu se creadă obligată de a apăra civil izația și cultura europeană împotriva „barbariei roșii”, împotriva dezrobirii muncitorilor. De murea Hitler acum zece ani sau dacă nu s‐ ar fi născut, nu se schimba nimic. Nu! Hitler n‐a fost un Mahomet nici pentru lume, nici pentru nația lui. N‐a fost nici epileptic, nici genial, nici
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înțeleagă că Bar‐Kochba este eroul istoric care a învins cu o armată de viteji pe împăratul Adrian și a cucerit multe cetăți de la romani, iar în numele jertfelor lăsate, face să renască speranța realizării idealului scump al tuturor evreilor pentru dezrobire universală, a unei patrii recăpătate, așa cum ne dictează crezul n ostru cel nou”... „Revista noastră este exclusiv zionistă” i se răspunde în cel de al patrulea număr domnului doctor H.K. Bar‐Kochba cuprinde materiale specifice: „Purismul de azi și cel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
, publicație apărută la Iași, lunar, între 1 iunie și noiembrie 1920, cu subtitlul „Revistă literară, socială și științifică”. Redactor: Eugen Relgis. Colaborează cu poezie Ion Barbu (Dezrobire, În ceață, Toiagul), Tudor Arghezi (Prințul, localizată și datată Văcărești, 1919), Al. A. Philippide (Desen murdar), Ion Vinea (Nocturnă, Iarnă, subintitulată Sat rusesc în Basarabia și datată 1917), F. Aderca (Remușcări, Mea culpa..., Stegarii, Ruga de seară a unui revoluționar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
Eulalii de Dan Botta, 1931) cristalizează viziunea barbiană asupra poeziei și cunoașterii. Sînt pagini prefigurate de unul dintre poemele abjurate, refuzate în Joc secund. (Aici avem un spațiu liric mai puțin criptat, bun îndreptar în străbaterea cosmologiei barbiene.) Citim în Dezrobire: "Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!/ Pe netedele dale mult timp am rătăcit,/ De noi răsfrîngeri dornic, dar nici o oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul cel așteptat. Cuvîntul,/ Abia rostit
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
familie boierească, Mihail Grigore Sturdza ocupă tronul Moldovei timp de cincisprezece ani (1834-1849). De numele său se leagă importante realizări pe plan economic, social și cultural (creșterea producției cerealiere, construirea primelor fabrici, a numeroase poduri și șosele, a portului Galați, dezrobirea țiganilor de pe moșiile statului și cele mânăstirești, înființarea instituției pompierilor militari și a Academiei Mihăilene), dar și înăbușirea unor mișcări progresiste culminând cu revoluția de la 1848 din Moldova. Istoriografia românească dedicată orașului Iași consultată de autorul acestor rânduri consemnează că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
familie boiereasca, Mihail Grigore Sturdza ocupă tronul Moldovei timp de cincisprezece ani (1834-1849). De numele său se leaga importante realizări pe plan economic, social și cultural (creșterea producției cerealiere, construirea primelor fabrici, a numeroase poduri și șosele, a portului Galați, dezrobirea țiganilor de pe moșiile statului și cele mânăstirești, înființarea instituției pompierilor militari și a Academiei Mihăilene), dar și înăbușirea unor mișcări progresiste culminând cu revoluția de la 1848 din Moldova{\cîte 67} Istoriografia românească dedicată orașului Iași consultată de autorul acestor rânduri
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
2 deznaționalizarea deznaționalizare 4 2 deznaționalizări deznaționalizare 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică deznaționalizării deznaționalizare 3 2 deznaționalizat deznaționaliza 1 2 deznaționalizată deznaționalizat 1 2 deznaționalizați deznaționaliza 1 2 deznaționalizați deznaționalizat 2 2 deznațiunalizare deznațiunalizare 1 2 dezrobirea dezrobire 4 2 dezrobirii dezrobire 1 2 dezrobit dezrobi 1 2 dictatorial dictatorial 2 2 dictatorială dictatorial 1 2 dictatoriale dictatorial 3 2 dictatorilor dictator 1 2 Dictatura dictatură 1 2 dictatura dictatură 11 2 dictatură dictatură 3 2 dictaturei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
deznaționalizarea deznaționalizare 4 2 deznaționalizări deznaționalizare 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică deznaționalizării deznaționalizare 3 2 deznaționalizat deznaționaliza 1 2 deznaționalizată deznaționalizat 1 2 deznaționalizați deznaționaliza 1 2 deznaționalizați deznaționalizat 2 2 deznațiunalizare deznațiunalizare 1 2 dezrobirea dezrobire 4 2 dezrobirii dezrobire 1 2 dezrobit dezrobi 1 2 dictatorial dictatorial 2 2 dictatorială dictatorial 1 2 dictatoriale dictatorial 3 2 dictatorilor dictator 1 2 Dictatura dictatură 1 2 dictatura dictatură 11 2 dictatură dictatură 3 2 dictaturei dictature
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 deznaționalizări deznaționalizare 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică deznaționalizării deznaționalizare 3 2 deznaționalizat deznaționaliza 1 2 deznaționalizată deznaționalizat 1 2 deznaționalizați deznaționaliza 1 2 deznaționalizați deznaționalizat 2 2 deznațiunalizare deznațiunalizare 1 2 dezrobirea dezrobire 4 2 dezrobirii dezrobire 1 2 dezrobit dezrobi 1 2 dictatorial dictatorial 2 2 dictatorială dictatorial 1 2 dictatoriale dictatorial 3 2 dictatorilor dictator 1 2 Dictatura dictatură 1 2 dictatura dictatură 11 2 dictatură dictatură 3 2 dictaturei dictature 1 2 dictaturei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
deznaționalizări deznaționalizare 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică deznaționalizării deznaționalizare 3 2 deznaționalizat deznaționaliza 1 2 deznaționalizată deznaționalizat 1 2 deznaționalizați deznaționaliza 1 2 deznaționalizați deznaționalizat 2 2 deznațiunalizare deznațiunalizare 1 2 dezrobirea dezrobire 4 2 dezrobirii dezrobire 1 2 dezrobit dezrobi 1 2 dictatorial dictatorial 2 2 dictatorială dictatorial 1 2 dictatoriale dictatorial 3 2 dictatorilor dictator 1 2 Dictatura dictatură 1 2 dictatura dictatură 11 2 dictatură dictatură 3 2 dictaturei dictature 1 2 dictaturei dictatură
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe care o detesta. Descartes și Iluminismul, democrația și liberalismul figurau pe lista sa neagră. Aceste valori esențiale într-o formă sau alta își păstrează însă mereu actualitatea. Să nu uităm nici refuzul ispitei occidentalizante, deci Europa, și nici idealul dezrobirii românești de scoria tiparelor străine. La acest capitol, Nae Ionescu ne apare ca un super junimist, adversar ireductibil al formelor fără fond. El visa să scoată țara de pe făgașul pe care i l croise, de aproape un secol, liberalismul, readucând
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
străine diferite. În epoca următoare, patruzecioptistă, literatura beletristică din Ardeal e inferioară celei din Principate. Ea însă seamănă cu cea de dincoace de munți pentru că acum, și în Ardeal, și în Principate, domină aceeași stare sufletească: sentimentul de redeșteptare și dezrobire națională și de înnoire socială. Apoi, scriitorii din Ardeal și Principate acum nu se mai deosebesc ca în epoca precedentă: intelectualul ardelean nu mai este atât de departe de boierinașul moldovan, intelectual și el, și mai ales de burghezul intelectual
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
stîlpi telesco- pici și alte confecții metalice ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Fabrică de Cîmpulung, Glisiere, țevi și Întreprinderea Confecții industrie str. tobe eșapament, mecanică "Muscel" metalice locală Grigore piese și suban- Cîmpulung Fabrică Cîmpulung Alexan- samble pentru metalurgica Cîmpulung �� drescu autoturisme, nr. 7, autobuze, Dezrobirii tractoare și nr. 68, mașini agricole, Grui nr. 1, întreținere și comunele reparații utilaje, Rucar, confecții textile, Berevo- tapițerie autotu- iești risme, accesorii de cauciuc, confecții metalice fuzete ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Topoloveni, Confecții Întreprinderea de - de lucru str. metalice autoturisme Pitești Industriei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]