1,524 matches
-
și m-am urcat pe cearșaful acela care-mi provoca dubii cu privire la culoare și curățenie. M-am întins pe burtă, încercând să mă abțin a arunca priviri furișe în stânga sau în dreapta mea. Tanti Florica mi-a tras slipul foarte jos, dezvelindu-mi fesele, pufnind îmbufnată: - Nu pe spate aveți nevoie? Și mai unde? - Da doamnă..., acolo și la genunchi, i-am amintit eu în timp ce scăpam privirea către dreapta. Pe primul pat era întins un bărbat cam de vârsta mea, după culoarea
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
bănci ocupate în taina înserării de juni cuprinși în îmbrățișări sfioase, spre deosebire de acum când ziua stau pe ele, să le tihnească sărăcia, bătrâni, iar noaptea întreagă tineri pe care-i caracterizează orice, numai sfiala nu! Fiecare dimineață din urma lor dezvelește în răsăritul soarelui urmele unor întâmplări nocturne peste măsură de bogate în felurite piese argument. Creșteam în Buhușiul de odinioară, curat, ca o grădină cu tei, salcâmi, castani și flori, învățând să respect profesorii, părinții, oamenii din autobuz, de pe trotuar
EMIL VAMANU. NOI, GENERAŢIA ACEEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342707_a_344036]
-
rog să mă credeți. Cu o mișcare precisă am atins abonamentul, mi-a sărit sprinten din buzunarul de la piept direct în aparatul de taxat, am zburat pe scări în jos și m-am topit printre uși. Răsuflam, acum, în mijlocul vagonului. Dezveleam gâtul, umerii, urechile, buzele. În jurul meu, oamenii erau lipiți de scaune. Hainele se îmbibaseră de orpurile lor. Nu doar banchetele erau inerte, ci și ei. Se lăsau purtați de metrou, nu se mai împotrivea nimeni. Între mâinile lor pâlpâiau ecrane
Scaunul din metrou (VII) București [Corola-blog/BlogPost/100806_a_102098]
-
arta, literatura, tot ceea ce ține de zona aceasta, au menirea să educe. Așa a fost mereu! Dacă folosești cuvinte sau expresii vulgare, trebuie să fii foarte priceput la asta, să știi exact unde și când să te oprești, cât să dezvelești, astfel încât să lași loc și imaginației, altfel nu te deosebești cu nimic de bețivul de la cârciumă care înjură și scuipă la orice pas, nu te deosebești cu nimic de căruțaș, sau cocalar (tot e la modă cuvântul ăsta ). E greu
IOANA BURGHEL, DIN DRAGOSTE PENTRU POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344391_a_345720]
-
lăsa purtată în alte dimensiuni ale simțurilor. Își desfăcea picioarele să-l lase pe acest maestru al simțurilor să-i descopere toate necunoscutele. Dispăruseră și celelalte două textile ce mai acopereau câte ceva din materialul de studiu al bărbatului de lângă ea, dezvelindu-i corpul ca pe un trunchi mlădios de salcie, aflat în adierea vântului de vară. Mângâierile și sărutările lui erau ca o alizee ce-i alinta cu gingășie corpul. Îi plăcea să se lase mângâiată de aceste adieri ușoare și
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
Era subțirică, cu un mijlocel tras ca printr-un inel, părul lung și des, pe care îl purta liber sau strâns la spate când era la școală, uneori, „coadă de cal”, ochi căprui și vioi, o gură frumoasă care îi dezvelea o dantură perfectă. Între timp, îi povestise și colegei sale de cameră despre propunerea de prietenie iar aceasta a sfătuit-o să accepte că este un băiat plăcut, bun la învățătură și la locul lui. Trecuse o săptămână și Gicu
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( V ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343902_a_345231]
-
a desfășurat în cadrul marilor serbări românești de la Satul Mare. În ziua de 13 Decembrie cor. au avut loc la granița de nord-vest a țării mari sărbători naționale în cadrul cărora a fost inaugurat noul palat administrativ al județului Satu Mare, a fost dezvelită statuia marelui luptător Vasile Lucaciu și s-a ținut o mare adunare antirevizionistă. Această întreită sărbătoare a fost un minunat prilej de afirmare a solidarității românești pe care Românii de pe întreg cuprinsul țării au ținut să o manifeste participând într-
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Dr. Sextil Pușcariu de la Universitatea din Cluj-Napoca. Acest Congres a fost organizat aici la Oradea de către Episcopia Ortodoxă a Oradiei în frunte cu Preasfințitul Episcop Nicolae, împreună cu Academia Teologică și cu Prefectura județului Bihor. Tot cu această ocazie s-a dezvelit statuia generalului Traian Moșoiu ridicată lângă Catedrala Greco-Catolică , cu banul omului sărac, dar recunoscător din Bihor. Trebuie subliniat faptul că Congresul F.O.R. a început cu Sfânta Liturghie arhierească săvârșită în catedrală - Biserica cu Lună. La toate acestea, printre
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CONFESIUNILE UNUI NAVIGATOR DE USCAT Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 741 din 10 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de AL.FLORIN ȚENE Confesiunile unui navigator de uscat Dinspre marea cuvintelor, vântul dezvelea pântecul plajei peste femei tinere așezate cu grijă între coperțile cărților cum făceau cu plantele pentru ierbare deodată abur de cafea și ploi venind dinspre neoane și era cina și erau mângâierile de pisică doar rotițele ceasului zuruia timpul înfiripând
CONFESIUNILE UNUI NAVIGATOR DE USCAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343475_a_344804]
-
pregătită să schimb această stare, chiar știind că pot face fericit pe cineva atât de drag mie. Bărbatul auzind mărturisire fetei, că este prima dată în compania unui partener de joacă erotică, începu s-o sărute cu mai multă pasiune, dezvelindu-i bustul ridicându-i bluza și sărutându-i frumusețea sânilor dezvoltați ca două portocale pline de savoare. Se repezi flămând și excitat asupra lor, mestecând între dinți micuțele turnulețe ridicate ca niște mâțișori de salcie aduși la altar de Sărbătoarea
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
Beqiri BALADA DEZZIDITĂ (Balada e çmurosur) Aici era un câmp fără nume Lângă pădurea În care zilnic ne pierdem Dincolo Doar râul șerpuit trecea Zbătându-se-n bulboane Degeaba venea toamna În timp ce iarna înghițea totul Gușa nu puteau să-i dezvelească Numai pustiul și vreo pasăre Fără de umbră cânta Dar a crescut orașul pe mal Împletând pânza de visuri Punând pod spre pădurea Din care firea-și trăgea Așadar iată prima călătorie Spre nouă zidire În câmp nemărginit În credința iubirii
SHAIP BEQIRI ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI (POEZIE) de BAKI YMERI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344155_a_345484]
-
a scriitorului, la 17 septembrie 1998. Cu această ocazie a fost editat și lansat volumul de versuri Spre țărm, la Editura Mirador din Arad, cu sprijinul financiar al unor localnici iubitori de literatură. Tot în amintirea scriitorului arădean, a fost dezvelit în centrul localității bustul acestuia, realizat de sculptorul Mihai Păcurar. Câteva repere biobliografice. Dorel Sibii s-a născut la 12 decembrie 1943 în Petroșani, dar a copilărit în sătucul Hălăliș, care aparține reședinței regale a Săvârșinului. A absolvit cursurile Facultății
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
chițăit de șoricel. - Bună ziua, zic sfios. În fața mea nu stătea nimeni altcineva decât namila din dreptul ușii mele de acasă pe care o zărisem nu cu mult timp în urmă. Lângă el, era chiar vecinul meu, Florin, care zâmbea complice, dezvelindu-și cu generozitate toți dinții. Toată lumea zâmbește azi la mine și toți mă enervează cu mutrele lor zeflemitoare, de parcă se vorbiseră să-și bată joc de mine. - Bună ziua, domnule Dumitrescu, tună gorila ridicându-se în picioare și întinzând mâna cât
COŞMARUL UNEI ZILE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343550_a_344879]
-
ști să ieși din cubul tău minuscul o zi din două când vei trage cu un gest încetinit de capătul pădurii până la lună și-napoi vei primii doi bănuți să privești umbra- dalb vrăjitor- care te urmează tăcută să-i dezvelești umărul cerneala să curgă din vene povești dar iubite tenebre ale muțeniei te urmăresc în pagini albe aștepți înfrigurat să-ți scrie altcineva- o oarecare- poezia de dragoste înainte de a prinde rădăcini pentru trei bănuți o să mori de neiubire în
PENTRU TĂCERE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343699_a_345028]
-
urs polar prin ghețuri, căutând să se oprească Pe un bloc solid să-l țină, în ocean arctic, imens Istovit, cedează sorții, liniștea să și-o găsească... Ghiocel plăpând, ce zace sub zăpezi însingurate Așteptând unica rază, ce să-i dezvelească cerul Mângâierea de lumină, prin petale tremurate Să absoarbă tot din Tine, veșnicii și efemerul Tainele Divinității, înălțarea prin iubire Viață nouă naști-n mine și erupe dintr-o dată Ca o apă spargi zăgazuri, curge dorul în neștire Pe poteci
PRIMĂVARĂ SPULBERATĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377406_a_378735]
-
Mădălina stă sprijinită de prag ,urmărindu-i cu interes toate reacțiile. - Unde-a plecat Irina ?o întreabă,încercând să îi evite privirea lascivă. - Nu știu pentru că nu a vrut să-mi spună. Dar eu sunt acum aici .... Desface încet prosopul, dezvelindu-și trupul cu care vrea să îl supună. Când simți că omul este deznădăjduit, atunci ar fi momentul potrivit să-l faci să-ți aparțină.Tu nu-i oferi decât o altă perspectivă asupra vieții. - Dărui-te altcuiva ! Sunt sigur
VIAȚA LA PLUS INFINIT (14) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377491_a_378820]
-
-l de mână până aproape că l-a lipit de trupul ei. Pune mâna, că nu te mănâncă! i-a zis ea râzând și, în aceeași clipă, a aruncat traista din cealaltă mână pentru a-și trage bluza mai jos, dezvelindu-și complet sânii. Gavrilă a rămas cu ochii holbați la mameloanele proeminente și catifelate, aproape maronii în comparație cu pielea albă din jurul lor. Pentru moment, când palma ei a ridicat ușor sânii spre el, i s-a părut că-l împung. A
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > URCA UN DEAL MELCUL Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului sursa imaginii: http://bucatarici.ro/cum-se-vede-lumea-prin-ochii-unui-melc/ dezvelit de propria-i condiție melcul a depășit baza dealului ................................................. melcul a depășit jumătatea dealului .................................................. întoarce gândul de pripas către bază pe creasta dealului, nimeni melcul urca pe deal sub soare fără cochilie o vânduse primului trecător pentru un pas în
URCA UN DEAL MELCUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379136_a_380465]
-
din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Abia acum a recitit acest verset, Că mucegaiul este-n oricare poet, Degeaba jeluiți pe psaltichie, Poetul este unul dintr-o mie. Timpul tăiat în săbii reci, Precum iubitele haiducilor zevzeci, Degeaba-și dezveleau fetia, Haiducul are treabă cu Bănia, La fel poetul între pat și moarte , Între pocalul plin și carte, Precum copacul Iggdrasil se nalță opul, Poetul e efectul, tu ești scopul. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ De-a puia-gaia, ehehei, Ce ne mai spune Conan Trei
FLORI DE MUCIGAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379889_a_381218]
-
a lungul țărmului, răscolind cu un băț prin nisipul umed. Se îndepărtase destul se mult de casă, când lovi un obiect tare, îngropat adânc în apropierea unei stânci care semăna cu un chip de om. Se aplecă de îndată și dezveli o cutie metalică închisă. Neputând deschide încuietoarea, o scutură de câteva ori, pentru a vedea dacă nu este goală. Obiectele din interiorul cutiei se izbiră de pereți cu un zornăit care îi trezi femeii speranța că a descoperit o comoară
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
spectacol de culoare și emoție: “ soarele roșu/ reflectă bolnav/ superbul curcubeu/ de fiece dată-n lac,/ sfârșit de spectacol.../ în fiecare zi aceeași undă!/ apoi,/ dispare într-un somn greu,/ rupând sentimentul nopții”. (Crepuscul) Un tablou mirific de toamnă se dezvelește în versuri profunde unde iubirea tremură în ploaia nesfârșită căutându-și alinarea. Muzică, amintiri și albastru divin se contopesc într-un legământ al dorului nestingherit : ” început de toamnă,/ toamnă pastelată/ cu amurguri coapte/ în stropi care saltă./ ploaie nesfârșită,/ împletești
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
rău. Sunt urmașa celor mai viteji principi. Dar nici tu nu ești om decât pe jumătate!” Palpitant pentru cititor este dezvăluirea făcută de tânăra, care te va ține în suspans pe întreg parcursul cărții: „- Vino, iubitule! - își sfâșie ea voalul dezvelindu-și trupul. Urmașul prințului va prinde viață în această noapte! Eu sunt Prințesa vampirilor!” Și îndrăgostirea fulgerătoare a tânărului este descrisă ca fiind nepământeană, inconștientă, „Niciodată nu iubise pe cineva cu atâta patimă. Nicio altă femeie nu-l copleșise cu
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
un ghimpe de cioară spurcată. Sînt visul nesfîrșit al unei lungi și galbene cărări. Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată. Arcul meu dă muguri, din tolbă îmi ies pe rînd fluturii nopții. Ia-ți chitara și cîntă-mi, dezvelește-ți piciorul de fată... Se vor întoarce-n curînd cavalerii, apusul va bate în fierul porții. Nu, iubito, eu nu sînt cel cu urechea tăiată. Sînt cel cu care într-o bună zi vei înota și vei adormi în larg
NU SÎNT ACELA de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380351_a_381680]
-
sângele zăpezii mi-am botezat destinul, doar că m-a stins un tremur, mă ierți frumoasă doamnă? Să-ți fiu inel nu clopot am strâns în brațe luna, din rugul ars din soare am prins tăcerea-n flori, s-a dezvelit și cerul strângând din văl cununa, doar că m-a stins un fulger, mă ierți de două ori? Să-ți fiu etern nu jale am scos din flăcări focul, din luturi de cenușă făcut-am chip de fum, mi-am
DOAR CĂ M-A STINS... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380495_a_381824]
-
Și-am șlefuit cuvinte ascuțite Să taie-n carnea lumii cu probleme Condusă de elitele smintite Am acuzat ades cu vorbe grele Oripilat de jafuri și de crime S-ajungă-n iad puterile tembele Ce au sădit și ură și cruzime Voi dezveli păcatele ascunse Ce le-au permis accesul spre putere Ca în infern să fie suprapuse Pe veci, în focul clipei de tăcere Voi vă-nchinați puterilor străine Și inventați și sfinți, și sărbători Mulți vă rugați ca veacul care vine
GÂNDURI REBELE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380623_a_381952]