623 matches
-
și redactate cu aproximație, adesea copiate și recopiate de pe o pagină pe altele. În pregătirea sărbătorilor, voi formula cîteva observații asupra reprezentării urărilor românești în asemenea liste și pagini virtuale (am transcris citatele refăcînd în genere ortografia românească și introducînd diacriticele specifice, care sînt doar rareori respectate în listele plurilingve). Listele sînt de dimensiuni diferite, adesea restrînse la 20, 30, 50 de limbi; alteori lărgite la sute de limbi și dialecte. Constatăm de la început că unii autori grupează urările după limbi
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
de frecvente în România. De altfel, listele reproduse pe unele forumuri trezesc reacții și provoacă unele corecții din partea cititorilor: cîte un românofon precizează că n-a auzit niciodată de urarea "Sărbători vesele". Sînt și liste "profesioniste", care folosesc riguros semnele diacritice și oferă chiar posibilitatea de a asculta textul urării românești rostit corect, de un vorbitor nativ (de exemplu, Crăciun fericit și un an nou fericit! pe site-ul omniglot.com). Sînt și alte surprize: apare uneori în lista limbilor aromâna
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
și un an nou fericit! pe site-ul omniglot.com). Sînt și alte surprize: apare uneori în lista limbilor aromâna, cu glotonimul tradus corect (aromanian, aromunian) sau fantezist (aromanche). Urarea aromânească cel mai des reprodusă (în care am introdus unele diacritice, dar am conservat scrierea sh = ș, ts = ț) este Crăciunu hăriosu shi unu anu nău, bunu! (adjectivul hăriosu sau hâriosu însemnînd "bucuros, vesel, fericit"); altele sunt: Cârciun hârios (Hristolu s-află! Dealihea că s-află!) shi ti multsâ-anji Anlu Năů
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
media (Relația dintre spațiul mediatic și cel politic, Câinii de pază ai democrației, Agenda politică vs agenda mediatică, Informare, dezinformare și manipulare). Articolele pentru cel de-al doilea număr al publicației electronice trebuie să fie redactate în format electronic, cu diacritice, în limbile română, engleză și franceză. Articolele vor avea între 1 500-3 000 de cuvinte, eseurile între 4 000 și 8 000, iar recenziile vor conține maximum 1 200 de cuvinte. Ele se vor expedia până în 15 octombrie, pe adresa
Agenda2004-37-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282860_a_284189]
-
orizonturi noi de înțelegere a universului, a umanității în genere și a omului în special." Punând în practică o metodă științifică, I. Oprișan a înregistrat și a transcris narațiunile cât mai aproape de pronunția locală și regională, fără exces de semne diacritice, care adesea îngreunează lectura, reproducând basmele așa cum au fost rostite de subiecții informativi, fără să elimine sau să adauge ceva. Noutatea absolută a metodologiei aplicate de I. Oprișan o constituie dialogul postnarativ cu povestitorul despre semnificația basmului după încheierea sa
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
săptămîna trecută, propunînd o trecere în revistă a cîtorva dintre trăsăturile caracteristice ale mesajelor din listele de discuții moldovenești (din Republică Moldova). în privința scrierii, este evidentă în aceste texte colocviale preocuparea de a notă prin grupuri de sunete (în absență diacriticelor) mai ales pronunțiile regionale. (Că și altă dată, am completat, pentru ușurință lecturii, acele diacritice pur și simplu omise din cauza sistemului de comunicare electronică, nemodificînd însă transcrierile lor prin grupuri de litere). Tendința e normală: notarea pronunțiilor regionale riscă cel
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
listele de discuții moldovenești (din Republică Moldova). în privința scrierii, este evidentă în aceste texte colocviale preocuparea de a notă prin grupuri de sunete (în absență diacriticelor) mai ales pronunțiile regionale. (Că și altă dată, am completat, pentru ușurință lecturii, acele diacritice pur și simplu omise din cauza sistemului de comunicare electronică, nemodificînd însă transcrierile lor prin grupuri de litere). Tendința e normală: notarea pronunțiilor regionale riscă cel mai ușor să se confunde sau să nu fie deloc înțeleasă în absența unor mărci
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
german; Banatul, spațiul grăniceresc și culturile de limbă germană, sârbă, maghiară după 1718; Bucovina, modele germane, evreiești, poloneze, ucrainiene. Studierea tuturor acestor "enclave" literare în corelație cu modelele culturale și spirituale dominante este în mod evident mai profitabilă decât viziunea diacritică, centralizată cu ajutorul căreia operează istoriile literare tradiționale. De aceea, metoda lui Cornel Ungureanu nu este o excentricitate terminologică, ci o necesitate epistemologică, menită să acomodeze disciplina cu trendul lumii contemporane (dubla și aparent contradictoria tendință de globalizare și regionalizare) și
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
vieții: comunismul nu era doar o gogoriță pentru proști și lichele, ci era locul specializat istoric pentru coruperea naturii umane în general. În urmă cu câteva luni, am primit de la el, pe computer, scrise cu un singur deget și fără diacritice, cele nouăsprezece "povești adevărate" care alcătuiesc volumul Vărul Alexandru. Mă ruga să le citesc și să-i spun ce părere am. Vărul meu are acum 78 de ani. Primindu-le, am surâs. Nu i-am dat nici o șansă. Nici cea
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
le ofere tiparului, spre folosința și desfătarea celor care mai prețuiesc muzica ușoară. De curând a apărut, la editura “Glissando” a Universității naționale de muzică București, Caietul II, tipărit în elegante condiții grafice, un singur reproș fiind legat de absența diacriticelor, în interior. Caietul poartă titlul “Margareta Pâslaru și creațiile sale” și supratitlul “Libertatea nu se învață...”, pornind de la primul din cele 26 de cântece. Între acestea se numără adevărate șlagăre, cum ar fi “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi!” sau “Turneul
Crea?iile Margaretei by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83396_a_84721]
-
datele de identificare a plătitorului de venit; DACPF. TXT conține datele aferente beneficiarilor de venit. Informațiile din fișiere se înscriu în format text ASCII (cod zecimal 10, 13, 35, 44, 48-57, 65-90 și 97-122). Nu se admit în cadrul fișierului semne diacritice, caractere de control etc., altele decât cele menționate anterior. Fișierul este format din înregistrări, fiecare înregistrare terminată cu perechea ASCII "carriage return" (cod zecimal 13) și "linefeed" (cod zecimal 10). Înregistrarea este formată din câmpuri, fiecare câmp, cu excepția ultimului, fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130971_a_132300]
-
de clujeni-neclujeni” (p. 42). Nu e singurul loc în care Zaciu se abate de la tonul călduț al patriotismului local. De la ironii inofensive până la paragrafe aproape pamfletare, modulațiile atitudinii lui acoperă întregul spectru al nemulțumirii fățișe. Până și epistolele dactilografiate fără diacritice îi stârnesc reflecții legate de apucăturile latiniste de care, vrândnevrând, s-a molipsit (p. 53). Își sfătuiește apoi, în repetate rânduri, discipolul preferat să nu urmeze, la întoarcerea de la Roma, o carieră transilvană: București aut nihil. Merge cu această deviză
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
stadioanele la un meci de fotbal țin morțiș să se exprime în engleză („frate, ce caft a fost aseară pe National Arena!”). Formula parțial românizată Național Arena (în care confuzia între română și engleză pare produsă de scrierea frecventă fără diacritice) ridică două probleme: opțiunea pentru termenul arenă și structura sintactică nefirească. Prima e mai puțin gravă: substantivul arenă se referă la spațiul de întrecere și spectacol al unui amfiteatru antic (termenul latinesc arena „nisip” a dat în română și regionalismul
„Național Arena” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5333_a_6658]
-
și asteriscul care face cu ochiul și semnul întrebării răsărind pe mare în zori și semnul mirării unicul plop de pe insulă și parantezele două eclipse contrare, și cele trei puncte de suspensie marcând nehotărârea mea și-a lumii, și semnele diacritice ca burnița peste fântâni arteziene, și omniprezentul a-rond ca tălpile lui Yetti pierzându-se în zăpadă, și majusculele ca guler de blană alfabetului, și mândria teleghidată a prescurtărilor internaționale: SOS, INRI, BB, USA, etc. și romantica cicăleală a rimelor
În lăcașul lor.... by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/4981_a_6306]
-
deși se precizează că ortografia a fost adusă la zi după normele Academiei, Viața lui Caragiale de Șerban Cioculescu a scăpat, printr-un mister, de transformare, rămânând cu î din i; alarmantă mi se pare tendința de "uitare" a semnelor diacritice (mai ales în "ferestrele" de cuprins), posibil fenomen tipic pentru "produsele multimedia", datorat înrudirii cu internetul. în concluzie, chiar și la cărțile virtuale, corectura tot pe hârtie trebuie făcută! Însă, pentru că tot veni vorba de legătura dintre cărțile virtuale și
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
situație specială, n-am putut să vin la examen" - e un clișeu. Spune direct: Când ați putea veni să dați examen cu mine, că la restanță nu voi fi în țară?" l Dacă-ți scrii lucrarea de diplomă fără semne diacritice și profesorul se arată mirat, răspunde-i ferm: Așa m-am obișnuit pe mail!" sau "Regret, nu mai pot să scriu altfel!" Impune-ți titlul: Fata nevăzută a poetilor Vacaresti. Sau: Scoala de la Tirgoviste si reprezentantii ei. ...l La examenul
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
când nu avea drept de semnătură, când deci șoma, când nu i se cereau colaborări, a avut timp să examineze, în opt scrisori (aprilie-mai 1953) către Perpessicius, modul cum acesta, în volumul M. Eminescu, Poezii postume (1953), a folosit semnele diacritice. A rezultat o cercetare de benedictin, pentru care modul cum erau folosite, de către editor, trema, accentul grav, apostroful, căciula pe i sau u (scurt) nu era o chestiune minoră. S-a înțeles, din cele menționate până acum, că Cioculescu n-
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
este desigur să citești un text românesc cu un program pentru limba română. Există unul care funcționează perfect sub MS DOS, dar incomplet sub Windows. Băieții însă nu se descurajează: utilizează programul pentru italiană spre a citi textele htm fără diacritice propuse de publicațiile românești. Iar viteza de lectură poate fi reglată prin-tr-o simplă apăsare de tastă, în sensul sporirii ei până la limita inteligibilității. Vocea turuie neobosită într-o cadență care ar pune la pământ orice erou de epopee retorică. Ea
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
electronici, drepturi, egalitate, normalitate, șanse și demnitate. Lecturile am continuat să le efectuez de pe casete magnetice, de pe dischete sau prin intermediul unor voci apropiate. Recent însă am decis să intru pe Net, pe siturile revistelor literare. Cel dintâi text htm fără diacritice pe care l-am parcurs astfel a coborît din "România literară": "Mircea Eliade la o nouă lectură" de Alex. Ștefănescu, din nr. 2 pe 2003. Au urmat și altele și vor mai urma. Cert este că, la ora actuală, "România
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
urmă critic "optzecist" care a rămas critic este Alexandru Cistelecan, trecut de Radu G. țeposu în prima linie a foiletoniștilor artiști. Deși el nu e un cronicar cu rubrică săptămânală, un maratonist al lecturii și evaluării "din mers", autorul actualelor Diacritice impresionează - pe lângă stil - prin aplicație și perseverență. Un poet cât de semnificativ (de la "șaizeciștii" studiați deja în manuale la tinerii abia apăruți pe eșichier) care nu a fost citit și comentat de Al. Cistelecan se poate spune că nu există
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
prima categorie îi activează componenta analitică, desfășurată "în toate punctele fenomenalității creative", cea de-a doua îi incită spiritul critic în direcția inciziei și a portretului ironic. Din cei douăzeci și cinci (din nou douăzeci și cinci!) de colegi de breaslă prinși în sumarul Diacriticelor, majoritatea sunt fixați și în insectar: cu bunele și relele lor, dar, mai ales, cu formula intelectuală și temperamentală definitorie. Se adaugă o victimă colaterală, Marin Mincu (un preambul la analiza lui Ion Bogdan Lefter) și zboară, de asemenea, din
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
o carte de propagandă și nici de anexiuni fără capăt." (p. 187). La antipodul acestei viziuni reducționiste ce va ajunge, prin I.B. Lefter, la "performanța" de a echivala o generație cu un curent literar sau chiar cu o tipologie, autorul Diacriticelor concepe generația (fie ea '80 sau '60, căci de altele nu prea discută) ca un fascicul de programe și orientări, "cu tensiuni intra-generaționiste nu mai puțin productive decât cele inter-generaționiste". Luptele intestine, ca și cele purtate cu predecesorii ori cu
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
un autor la fel de important ca Mircea Cărtărescu. Revenind la cartea de față, merită subliniată onestitatea criticului de a se referi și la alte puncte de vedere, de a le cita, de a le combate, eventual, cu argumente. Un laitmotiv al Diacriticelor îl constituie acea prezumție de ignorare a unor colegi de breaslă care se cred nu doar suverani, ci singuri pe întregul ogor interpretativ. Lecturile "areferențiale", adamice, "inocente" abundă, într-o discrepanță frapantă cu critica interbelică, pentru care dialogul, și nu
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
faptul că fiecare dintre participanți poate citi replicile anterioare, se poate lăsa influențat de ele, e tentat să le repete inconștient sau să se diferențieze de ele, inovînd. în exemplele reproduse în continuare am introdus, pentru a ușura lectura, semnele diacritice ale alfabetului românesc; în textul de origine, ca și în corespondența electronică, cei mai mulți le omit pur și simplu; unii preferă să substituie literele ș și ț prin digrame, care produc un oarecare efect de înstrăinare comică: shi, asha, ai amutzi
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
metodele moderne apar greșeli care întrec în deviere și mai ales în cantitate gafele celor mai neatenți copiști sau tipografi de altădată. Întâlnim tot mai des volume în care, dintr-o neglijență minoră - mai ales în păstrarea literelor cu semne diacritice specifice românei -, sînt deformate zeci de cuvinte. În cazul pe care îl discutăm este evident că, într-o fază editorială, o parte dintre literele { (majusculă) au fost înlocuite cu a, și o parte din ș (minusculă) cu ț; cititorul va
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]