668 matches
-
alta - presupune prezența, între numeroasele ipostaze prin care se manifestă în uz, a unei variante, frecvent desemnată prin termenul de limbă literară, variantă care se deosebește ca realitate a comunicării sociale, prin caracterul ei unitar și unic, de varietatea utilizărilor dialectale. Limba literară unică - asociată cu învățământul și cultura și identificată cu limba oficială - are o situație privilegiată, atît ca extindere, cît și sub aspectul funcțiilor sociale, în raport cu variantele locale (cu care, de altfel, interferează adeseori, în forme diverse, în funcție de circumstanțele
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
bun început, curgătoare, elegantă și „contemporană”, deci foarte bună, chiar dacă uneori vag ardelenizantă (de exemplu, folosirea cuvântului „fătuțe”; dar, în fond, nici romanul nu se petrece la Roma, ci în Sicilia, iar în text sunt folosite cu bună știință expresii dialectale), a fost aplicată celei mai recente ediții, considerată definitivă. Această ultimă ediție e însoțită de un cuvânt înainte al lui Gioacchino Lanza Tomasi (văr de departe al lui Lampedusa, intelectual adoptat de acesta în ultimii ani ai vieții), care a
O ediție adăugită și o nouă traducere a Ghepardului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5087_a_6412]
-
dbrom.ro 2003). Uneori, forumurile cuprind date de identificare a autorilor textelor; în măsura în care le presupunem reale, acestea pot indică anumite preferințe regionale. S-ar părea că socoată se folosește mai ales în zonele în care a fost păstrat la nivel dialectal. Către această concluzie par să conducă o intervenție din Cluj - „Eu mi-am făcut o socoată și am ajuns la concluzia că dacă mă duc la revizie cu tot ce trebuie ies mai ieftin” (Autoshow Forum 12.05.2003) -, versuri
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
vieții puse pe cuvinte, iar atunci când cuvintele, la granițe de vers și strofe, se opresc, rămân pulsațiile, care reverberează. Pentru ca cititorului contemporan pulsațiile să-i devină perceptibile, trebuie, în primul rând, să-i fie cunoscută (cu detalii suplimentare, istorice și dialectale) limba elegiacilor greci, de la Kallinos la târzii alexandrini. Chiar și când acest lucru nu se poate întâmpla, traducerea foarte exactă a fragmentelor excerptate, a poemelor în alte cazuri, dublată în câteva rânduri de variante libere, respectând însă tiparele metrice, îl
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
să se substituie memoriei, iar ironia amară exorcizează (măcar în parte) iraționalul istoriei. Aș îndrăzni chiar să împing ceva mai departe această paralelă, și să susțin că Flacăra misterioasă (...) nu este în cele din urmă decât un fel de Amarcord (dialectal = "îmi amintesc"), al lui Umberto Eco. Ne amintim cu toții de acea secvență din filmul lui Fellini, când, în plină mascaradă propagandistică, (în centrul imaginii tronează portretul Ducelui confecționat, butaforic, din carton, în chip de Bocca della Veritŕ), unul dintre eroii
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
l Proiect de revitalizare Uniunea Scriitorilor din România, filiala Timișoara, prin profesorii Cornel Ungureanu și I.V. Boldureanu, editorul Viorel Marineasa și scriitorul I. M Almăjan, a lansat în această săptămână un act cultural recuperator esențial: programul de revitalizare a literaturii dialectale, care începe cu antologia „Poezii“ a lui Marius Munteanu, deschizând astfel o colecție cu totul specială a Editurii Marineasa. Ca și antologia lui Marius Munteanu, toate cărțile colecției dialectale de la Marineasa vor fi însoțite de CD-uri cu înregistrări din
Agenda2003-40-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281541_a_282870]
-
săptămână un act cultural recuperator esențial: programul de revitalizare a literaturii dialectale, care începe cu antologia „Poezii“ a lui Marius Munteanu, deschizând astfel o colecție cu totul specială a Editurii Marineasa. Ca și antologia lui Marius Munteanu, toate cărțile colecției dialectale de la Marineasa vor fi însoțite de CD-uri cu înregistrări din fonoteca Radio Timișoara. Următoarea apariție editorială în colecție va fi o antologie a clasicilor. S. P. Premieră l La Teatrul „Merlin” Duminică, 5 octombrie, ora 11, colectivul artistic al
Agenda2003-40-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281541_a_282870]
-
Rodica Zafiu În româna vorbită - populară, dialectală, familiară sau argotică - e mai frecventă trunchierea cuvintelor prin pierderea unui segment final (apocopa: dom', juma', tre', poa') decît prin pierderea unuia inițial (afereza: neața, mata). în principiu, ambele scurtări, favorizate de ritmul rapid al vorbirii, depind de poziția accentului
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
Evident, acestea pot fi desemantizate, ceea ce le face suprimabile: segmentul final din lucrul dracului poate fi redus (în lucru dracu'), pentru că termenul drac funcționează în context ca un simplu semnal afectiv, nemaicontînd funcția sa strict gramaticală. Apocopa e mai frecventă dialectal; e considerată o caracteristică a graiului maramureșan (mămăli' cu brî' cu la'), în care funcționează și în onomastică - Gheo', Ilea'. De altfel, onomastica e unul dintre domeniile în care găsim ambele procedee, în care apelative cu valoare afectivă sînt produse
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
în lume și la noi. Se știe însă că, dincolo de teoretizări, în aceste domenii e importantă cunoașterea comunicării reale, integrate în contextul ei situațional, a fenomenelor autentice de oralitate. Or, pentru limba română cercetătorii dispuneau pînă acum doar de culegeri dialectale: nu tocmai de folos pentru analiza conversației, în măsura în care erau înregistrări ale unor fragmente monologice, direcționate ( " Ce-a făcut subiectul ieri", "Cum preparați porcul?") și orientate către descoperirea particularităților de pronunție, a trăsăturilor gramaticale și lexicale regionale. Interesante erau și unele
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
urmate", Românii sub Mihai-voievod Viteazul) și e încă prezentă la Titu Maiorescu ("rămîne ca cum n-ar fi fost", Critice). Evident, o verificare a uzului actual al îmbinării dă rezultatele previzibile: în Internet, ca cum apare doar în cîteva texte dialectale ("Să îmflă capu la ei ca cum să sloboage splina în bou!" - grai bănățean, infotim.ro/patrimcb), în unele fragmente arhaice sau parodice.
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
de istoria limbii, pentru sporirea studiilor despre macedoromână și istroromână, că a adus puncte de vedere noi, noi orientări și metode în cercetarea științifică a graiurilor românești, indicații metodologice, teoretice și practice pentru realizarea lor, că a pledat pentru monografiile dialectale. Densusianu a făcut joncțiunea între cercetarea graiurilor și a folclorului, în acest din urmă domeniu pledând pentru înlăturarea diletantismului, a rutinei, pentru înlăturarea sistemului învechit de a culege creații populare, "cu grămada, fără sistem, fără orientare, fără pregătire științifică". Această
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
Pagină realizată de DUȘAN bAISKI Literatura dialectală bănățeană - fenomen insolit, fără echivalent La givan cu prov. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, zis și uica Niță, zis și Colă lu' Tutubă, unul dintre cei mai cunoscuți autori în grai Pentru mulți dintre noi, este îndeajuns o singură vorbă
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
a fi originali. Tocmai de aceea sunt necesari scriitori și cercetătorii în grai bănățean, singurii în stare să salveze ceea ce se mai poate salva sub asediul mijloacelor de comunicare în masă. Cu cine altcineva să stai de vorbă despre literatura dialectală bănățeană dacă nu cu un scriitor în grai? Și nu cu unul oarecare, ci cu un specialist în domeniu. Este vorba despre Colă lu’ Tutubă, cel pe care-l știe lumea de la Radio Timișoara, de la cenaclul radiofonic „Gura satului“, sau
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
așa de frumos despre oameni și întâmplări de la sat, nu în limba literară, ci în dulcele grai bănățean. Uica Niță și Colă lu’ Tutubă sunt personaje întruchipate de către însuși prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, un expert în domeniu. Literatura dialectală bănățeană, spune interlocutorul, începe propriu-zis după „momentul“ Dimitrie V. Păcățianu, autor dialectal în proză. Acesta a scris bănățenește în anii 1889-1901, fiind menționat de Atanasie Marienescu în „Dialectul român bănățean“ (Lugoj, 1902), alături de un alt prozator dialectal, care a semnat
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
literară, ci în dulcele grai bănățean. Uica Niță și Colă lu’ Tutubă sunt personaje întruchipate de către însuși prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, un expert în domeniu. Literatura dialectală bănățeană, spune interlocutorul, începe propriu-zis după „momentul“ Dimitrie V. Păcățianu, autor dialectal în proză. Acesta a scris bănățenește în anii 1889-1901, fiind menționat de Atanasie Marienescu în „Dialectul român bănățean“ (Lugoj, 1902), alături de un alt prozator dialectal, care a semnat cu numele de Florinel mai multe nuvele considerate de Marienescu drept „documente
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
în domeniu. Literatura dialectală bănățeană, spune interlocutorul, începe propriu-zis după „momentul“ Dimitrie V. Păcățianu, autor dialectal în proză. Acesta a scris bănățenește în anii 1889-1901, fiind menționat de Atanasie Marienescu în „Dialectul român bănățean“ (Lugoj, 1902), alături de un alt prozator dialectal, care a semnat cu numele de Florinel mai multe nuvele considerate de Marienescu drept „documente asupra vorbirii lugojene“. Ziarul „Dreptatea“ a publicat în 1894 o serie de dezbateri și texte dialectale, culminând cu îndemnul din articolul-program „Turvin lingvistic“: „Las să
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Dialectul român bănățean“ (Lugoj, 1902), alături de un alt prozator dialectal, care a semnat cu numele de Florinel mai multe nuvele considerate de Marienescu drept „documente asupra vorbirii lugojene“. Ziarul „Dreptatea“ a publicat în 1894 o serie de dezbateri și texte dialectale, culminând cu îndemnul din articolul-program „Turvin lingvistic“: „Las să se prăbușească în vilait șipotul zătătoritelor noastre provincialisme și să fecunde câmpia largă a limbei românești“. La rândul său, Gabriel Țepelea avea să scrie: „Scriitorii bănățeni, conștienți de calitățile și limitele
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
adevărat românească, plină de miez, care mai ales pe cei deprinși și cu alte limbi îi trezește ca din vis și le dă impresia unei vieți sufletești de cea mai mare adâncime a simțirii“. Fără a fi autori de literatură dialectală bănățeană propriu-zisă, scriitori precum Ion Popovici Bănățeanul, Aurel Contrea, Virgil Birou, iar pe cel mai înalt postament, Sorin Titel, rămân bănățeni prin componenta tematică dominantă a operei, prin orizontul imagistic, prin turnura gândului și printr-un anume ethos al provinciei
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Maiorescu spune că e sesizabilă mai ales de către cei deprinși și cu alte limbi) este un indiciu suficient de clar că literatura bănățeană are o identitate a ei, bine ilustrată, care rămâne ca atare și căreia, în cazul adevăratei literaturi dialectale, îi concrește (nu doar îi adaugă) veșmântul și atributele rostirii bănățenești, spune Boldureanu. În 1974, Gabriel Țepelea avea să precizeze: „O literatură dialectală după exemplul italian, care să creeze prin intermediul dialectului valori estetice ca orice literatură, nu poate fi așteptată
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
are o identitate a ei, bine ilustrată, care rămâne ca atare și căreia, în cazul adevăratei literaturi dialectale, îi concrește (nu doar îi adaugă) veșmântul și atributele rostirii bănățenești, spune Boldureanu. În 1974, Gabriel Țepelea avea să precizeze: „O literatură dialectală după exemplul italian, care să creeze prin intermediul dialectului valori estetice ca orice literatură, nu poate fi așteptată la noi“. Această profeție pesimistă, emisă în plin comunism, avea să fie infirmată după Revoluția din decembrie 1989. Cel care a inițiat un
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
să creeze prin intermediul dialectului valori estetice ca orice literatură, nu poate fi așteptată la noi“. Această profeție pesimistă, emisă în plin comunism, avea să fie infirmată după Revoluția din decembrie 1989. Cel care a inițiat un proiect privind relansarea literaturii dialectale bănățene este criticul literar timișorean Cornel Ungureanu. Proiectul în cauză vizează în principal alcătuirea și editarea mai multor volume antologice însoțite de studii critice, precum și manifestări în care să se pună în evidență dimensiunea spectaculară a vieții acestei literaturi. Reperul
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Ungureanu. Proiectul în cauză vizează în principal alcătuirea și editarea mai multor volume antologice însoțite de studii critice, precum și manifestări în care să se pună în evidență dimensiunea spectaculară a vieții acestei literaturi. Reperul valoric propus de critic este poetul dialectal bănățean Marius Munteanu, al cărui volum antologic a apărut în 2003, beneficiind de o postfață de Cornel Ungureanu și de cronologie și glosar de Ioan Viorel Boldureanu. Următorul urmează să cuprindă o antologie riguroasă a literaturii dialectale de la începuturi până la
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
critic este poetul dialectal bănățean Marius Munteanu, al cărui volum antologic a apărut în 2003, beneficiind de o postfață de Cornel Ungureanu și de cronologie și glosar de Ioan Viorel Boldureanu. Următorul urmează să cuprindă o antologie riguroasă a literaturii dialectale de la începuturi până la Marius Munteanu. Iar cel de-al treilea - literatura dialectală bănățeană actuală, selecție antologică severă, raportată la aceleași coordonate valorice. În postfața la volumul antologic al lui Marius Munteanu, Cornel Ungureanu a notat: „Unirea a produs o breșă
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
apărut în 2003, beneficiind de o postfață de Cornel Ungureanu și de cronologie și glosar de Ioan Viorel Boldureanu. Următorul urmează să cuprindă o antologie riguroasă a literaturii dialectale de la începuturi până la Marius Munteanu. Iar cel de-al treilea - literatura dialectală bănățeană actuală, selecție antologică severă, raportată la aceleași coordonate valorice. În postfața la volumul antologic al lui Marius Munteanu, Cornel Ungureanu a notat: „Unirea a produs o breșă în diversitatea culturii provinciilor românești (prin imperativul unității limbii și culturii românești
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]