1,120 matches
-
aceea sunt tentat să spun: un text Începe să existe În momentul În care o conștiință Îl interpretează. Până atunci textul nu este decât un ansamblu de semne, de urme. Textul nu există ca atare decât În mintea interpretantului care dialoghează cu el. Nicolae Turcan: El a existat deja productiv Într-o conștiință inițială, inaugurală. Corin Braga: Chiar dacă textul este doar urmă, totuși urma are și ea un punct de pornire. Horea Poenar: Dar, ca să modific puțin Întrebarea lui Cornel, ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imnului. Structura metrică este deja mai complexă. Acestui imn i-au fost adăugate patru strofe false al căror acrostih formează numele Adam. Foarte important e conținutul: este introdus Adam care vorbește cu părere de rău despre desfătările din Paradis și dialoghează chiar cu Dumnezeu. Și acesta este opera unui poet talentat capabil să manevreze cu abilitate chiar motivele spirituale tipice ale lumii grecești creștine. Amintim și imnul intitulat Ilie și văduva, din care s-au păstrat fragmente, compus din șapte strofe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
dacilor și daco-romanilor. Elegii politice (1980) revine în actualitate, blamând iarăși efectele urbanizării și industrializarea, „bărbatul din cetate” fiind văzut ca un fiu ce-și ucide tatăl. Zicere la zicere (1982) se vrea un dialog textual și totodată un text dialogat cu Lao-Zi și cu Dao De Zin, din care sunt reproduse secvențe poetice. Atunci când șase dintre poezii au fost publicate în presă, G. a fost acuzat de plagiat. Acuzația a fost respinsă de autor, dar în volum el a recunoscut
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
al epopeii lui Homer (e drept că numai primele două sute de versuri). Interesant apare cărturarul în ipostaza de moralist. Spirit raționalist, înrâurit de filosofia luministă, el probează reale aptitudini speculative atunci când ia în discuție unele chestiuni de etică. În comentariile dialogate din Cărticică coprinzătoare dă cuvintele ce am auzit dă la însuș cugetul mieu (definitivată înainte de 1820), se străduiește să lămurească relativitatea unor concepte, sugerând totodată o politică de guvernare întemeiată pe rațiune. Urmărit de ideea unificării lingvistice, întocmește o gramatică
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
205-213; Constantin Crișan, Eseul artist, VR, 1990, 7; Petru Poantă, Încercare de profil, ST, 1990, 11-12; Fanache, Vârstele poeziei, 202-210; Steinhardt, Monologul, 83-89; Simuț, Incursiuni, 86-88; Virgil Mihaiu, „...din adâncul Transilvaniei”, ST, 1995, 6; Pop, Pagini, 9-16, 61-65; Ana-Maria Zlăvog, Dialogând, CL, 1998, 6; Poantă, Dicț. poeți, 175-179; Milea, Sub semnul, 20-23; Florin Mihăilescu, Ce fel de critică face poetul, VR, 2000, 10-11; Dicț. esențial, 707-709; Grigurcu, Poezie, II, 324-335; Micu, Ist. lit., 393-394; Popa, Ist. lit., I, 930-931; Dicț. analitic
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Camilar. Li se alătură, în anii ’60, Eugen Barbu, Ion Caraion, Ion Istrati, Fănuș Neagu, în anii ’70 Corneliu Leu și Pop Simion, iar în deceniul următor - Florentin Popescu. Secțiunea interviurilor este bine ilustrată, îndeosebi de inițiativele Tiei Șerbănescu, care dialoghează de-a lungul timpului cu Al. Oprea, Petre Ghelmez, Al. Dima, Daniela Crăsnaru, Nicolae Breban, Z. Ornea, Laurențiu Ulici ș.a. Același gen de publicistică fac Florica Ichim, care consemnează o convorbire cu Liviu Ciulei, în timp ce Roxana Pană realizează un interviu
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
deoarece ne dă tot titlul imnului. Structura metrică este deja mai complexă. Acestui imn i-au fost adăugate patru strofe neautentice, al căror acrostih formează numele Adam. Foarte important e conținutul: este introdus Adam, care regretă desfătările din Paradis și dialoghează chiar cu Dumnezeu. Și aceasta este opera unui poet talentat, capabil să manevreze cu abilitate motivele spirituale tipice ale lumii grecești creștine. Amintim și imnul intitulat Ilie și văduva, din care s-au păstrat fragmente, compus din șapte strofe care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
anterior, exercițiul diversității metodelor de interpretare - de la decriptarea, în linia Bachelard - Durand, a simbolurilor imaginarului până la fenomenologie, fără să omită referiri la alchimie, cosmologie, ontologie etc. -, și nu o nouă lectură de ansamblu a operei. Pe de altă parte, criticul dialoghează polemic cu detractorii lui Nichita Stănescu, încearcă să explice mecanismele „clasicizării premature” și ale „mitizării” poetului ori deplânge aviditatea acestuia în a-și irosi timpul în singura politică profesată, aceea a amicițiilor. SCRIERI: Cuprinderi, București, 1993; Nichita Stănescu, Brașov, 2003
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
concret, la obiect, sunt împletite strâns, criticul procedând fără a face concurență teoreticienilor propriu-ziși ai chestiunii, care sunt menționați și citați selectiv, creditați intermitent și cu circumspecție, într-o lectură personală. El se referă la opinii diverse, le face să dialogheze, alternează citate ori referiri care se susțin ori se contrazic. Le „împănează” cu comentariul propriu, comentariu de regulă prudent, nuanțat, refuzând să crediteze orice „ambalări”, fie ele „psihanalitice”, „filosofice” ori „calofile”. Lucrarea nu e o panoramă neutră, istoristă, ci exprimă
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
acestora În cetate. Vom exemplifica acest aspect prin prezentarea a două figuri exemplare: Socrate și Zarathustra. Atât Socrate, cât și Zarathustra sunt personalități care incarnează prezența și vocea Înțeleptului În cetate. Amândoi „vorbesc” cetățenilor, dar fiecare În felul său. Socrate dialoghează cu cetățenii, iar Zarathustra afirmă permanent. El predică, ține discursuri cetățenilor, lumii. Între cei doi există diferențe de atitudini, de metode și de scopuri. Adresându-se concetățenilor săi, Socrate caută să descopere și să-i Învețe adevărul, cultivând imaginea Înțeleptului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și prin valoarea textelor alese, S. a reușit să se definească, în presa literară dintre cele două războaie, ca o publicație de prim rang, marcând punctul de la care - cum ar fi spus chiar E. Lovinescu - civilizația românească modernă începe să dialogheze de la egal la egal cu modelele sale occidentale. Alți colaboratori: Mihai Moșandrei, Virgiliu Monda (care semnează și Virgiliu Moscovici), Mihail Lungianu, Mihail Iorgulescu, D. Iov, Constanța Marino-Moscu, Liviu Marian, George Gregorian, Ion Gorun, Al. Bilciurescu. I.I.
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
tema dominantă (și viziunea asupra ei). Prima este aceea a narațiunilor scrise în modul unui realism dur (Calul, La câmp, Înainte de moarte). Un țăran hotărăște să ucidă calul bătrân devenit o povară în curte. În drum spre locul de sacrificiu, dialoghează omenește cu el, apoi îl omoară și-l jupoaie de piele, supunându-se, astfel, pragmatismului lumii rurale. Nota lirică este totalmente absentă. E doar prezentarea rece, concentrată, a faptelor (Calul). Doi tineri ciobani, Stroe și Bâlea, surprind pe câmp o
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
o abordare interdisciplinară. Până acum profesorul conducea activitatea în stil tradițional; acum aplicând metode moderne interactive de grup, rolul profesorului se schimbă. El devine coechipier, îi orientează pe elevi să-și caute informațiile de care are nevoie, îi învață să dialogheze cu colegii, să aibă inițiativă și rapiditate în gândire și acțiune, le stârnește interesul pentru competiții și nu în ultimul rând îi consiliază. Întregul proces educativ are în centrul său elevul cu nevoile, trebuințele lui și în consecință se adresează
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
teoretic, cu limpezime, în intervalul 1966-1970, estetica într-o serie de articole intitulate În căutarea unei definiții și apărute în „Luceafărul”, în alte comentarii sau mici eseuri în reviste culturale, la masa rotundă publicată de „Amfiteatru” în noiembrie 1968, unde dialoghează cu Leonid Dimov, Daniel Turcea și Laurențiu Ulici. Onirismul estetic, explica el, recurge la vis altfel decât au făcut-o romanticii și suprarealiștii. Pentru scriitorul oniric visul nu înseamnă un simplu rezervor de imagini. Nu incoerența libertară e preluată de la
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
societate. Între obiectivele urmărite în acest sens se remarcă următoarele: respectul față de om ca valoare socială supremă; respectul față de valorile culturale și acceptarea diversităților culturilor; receptivitate la ideile și sugestiile altora; capacitatea de a dobândi contacte satisfăcătoare și de a dialoga; toleranță, acceptarea unor comportamente diferite; descurajarea agresivității și violenței; formarea spiritului critic și autocritic; protejarea florei și faunei. Profesorul Ștefan Bârsănescu propune constituirea unei „pedagogii a păcii” care trebuie să urmărească: educarea copiilor astfel încât aceștia să se debaraseze de impulsuri
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
ceea ce în realitate este capabil să dea, manifestând în același timp o mare încredere în el, „ajutându-l să atingă ținte din ce în ce mai înalte". 1. Dialogul deschis Familia de azi are tot mai puțin timp de a sta împreună, de a dialoga. Chiar și atunci când sunt împreună, „fac tăcere pentru a nu-l deranja pe cel aflat în extaz în fața noului altar televizorul". Astfel, copiii simt că sunt neglijați și se întreabă pe bună dreptate: „Cum pot spune părinții că vor tot
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
Română, membru al Uniunii Ziariștilor din Israel. În 2003 Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română i-a acordat, pentru activitatea de critic teatral, Premiul „Mihail Sebastian”. În prima sa carte, O aventură estetică cu Teodor Mazilu, apărută în 1972, S. dialoghează, consistent, cu autorul Somnoroasei aventuri. Sunt abordate teme precum teatrul de idei, comedia satirică, personajul comic, comicul și tragicul, „teatrul comod și metafizica”, „teatrul violenței și violența în teatru”, text și spectacol, teatrul și publicul. Discuția se încheie cu afirmarea
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
dramatice pot procura o oarecare încântare prin inventivitate epică, prin jongleriile fanteziei. Leru e un hibrid literar, în care personaje și situații de basm și mitologie coexistă cu momente din biografia reală a poetului. În căutarea Inei, iubita lui, Leru dialoghează cu Eol, cutreieră capitala apăsată de atmosfera ultimului război, distrusă de bombardamente: trece prin piața Gării de Nord, intră în Café de la Paix, pomenește de Jul. Giurgea, Constantin Almăjan, Simion Stolnicu, Stoian Gh. Tudor. De aceeași factură, dar alegoric în chip tendențios
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
exterioară persoanei. El este funcția psihică, instrumentală, care unifică dubla „existență” a persoanei, atât interioară, cât și exterioară (G. Amado). Orice dialog pune în evidență „dualitatea naturii persoanei”, dar, concomitent, stabilește și un „acord de dualitate” între două persoane care dialoghează. În felul acesta, pentru G. Amado „psihologia este un dialog pe trei voci: subiectul care apostrofează Eul constată dualitatea dintre Eu și Mine”. Prin aceasta limbajul devine instrumentul prin care conștiința Eului este conștientă de sine însăși. Rezultă de aici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
incapabil să poarte un dialog care să soluționeze revendicările (aceasta și fiindcă nu avea puterea de decizie necesară, totul depinzând de Ceaușescu). La întâlnirea cu Ilie Verdeț se strâng în jur de 20 000 de mineri, dar aceștia refuză să dialogheze în lipsa secretarului general al PCR. Pentru a evita posibile înfruntări violente, autoritățile din Valea Jiului infiltrează zona cu informatori și securiști, dar evită să militarizeze regiunea în mod vizibil, ca nu cumva să se ajungă la prefigurarea unui microrăzboi civil. De
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
discute cu Ilie Verdeț. Deși cifra cea mai cunoscută este aceea de 35 000 de mineri, unele surse indică 40 000 (din cei 90 000 de mineri ce lucrau în zonă), între care, e adevărat, nu toți veniseră propriu-zis ca să dialogheze cu șeful statului, ci, ca întotdeauna în astfel de situații, unii veniseră din curiozitate ori purtați de val, ca să nu fie altfel decât ceilalți mineri. Cei 35000 de mineri alcătuiau o „mulțime psihologică” și un „suflet colectiv” (ca să folosesc câțiva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
insuficiente. Mai clar, informația, căci ea reprezintă noua avere, devine o resursă de nebănuit a organismelor economico-sociale. Alături de capital și oameni, informația este una dintre averile deosebite ale firmei. Insecuritatea, amintită anterior, rezidă și din faptul că orice persoană care dialoghează cu calculatorul unei firme, fie prin multitudinea tipurilor de rețele, prin sistemul terminalelor clasice, fie prin sistemele de poștă electronică (e-mail), sau prin intermediul dischetelor, CD-urilor, DVD-urilor, USB-urilor, al benzilor magnetice ori al altor suporturi de informații, aduse
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
aflam în casa unui croitor și am asistat la un dialog al acestuia cu fiul său aflat într-o altă parte a casei, prin intermediul unui mic aparat aflat într-o priză a camerei. M-am minunat cât de simplu puteau dialoga de oriunde se aflau membrii familiei. În mod firesc, dacă aveau într-o priză câte o astfel de minune. Ulterior am aflat cât de simplă este tehnologia, dar, mai ales, cât este de vulnerabilă. Sistemul de comunicații din casă se
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
infectează atât rețeaua IRC, cât și pe cea ICQ; • se propagă prin intermediul fișierului LIFE STAGES.TXT.SHS. Măsuri de protecție împotriva virușilor mesageriei rapide Virușii mesageriei rapide sunt, de cele mai multe ori, vizibili doar prin rularea lor. De exemplu, dacă unii utilizatori dialoghează cu dumneavoastră și vă transmit întrebarea de ce le-ați trimis fișierele, cu siguranță sunteți infestați, în special dacă acest comportament apare imediat după ce s-a acceptat preluarea unui fișier de la un alt utilizator. Eliminarea virușilor sau viermilor mesageriei rapide constă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
o zonă gravă, răsfrângând spaima în fața condiției umane și făcându-se ecoul unor stări intermediare induse de intuirea unor simboluri, tragice și impenetrabile, în spatele concretului cotidian. Din postura de homo viator (în care va fi întâlnit în sonetele sale), poetul dialoghează cu neantul, ce întunecă până și blagiana lumină. Casa, culorile, satul, lucrurile devin reprezentări duale ale stărilor celui ce are percepția dureroasă a marii aglomerări citadine unde omul se simte alienat, pierdut. Sunetul grav al discursului și semnele întunecării viziunii
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]