959 matches
-
de timp și de diateză, sau de persoană și număr) este în esență rezultatul intrării verbului - unitate lexicală într-o relație sintactică. Dintre categoriile gramaticale ale verbului, doar diateza poate fi interpretată ca având și un termen neutru, complementar infinitivului: diateza activă; în sistemul lexical, verbul este reprezentat de infinitivul activ. Fac excepție verbele pronominale: a se uita (infinitiv activ), a se sinucide (infinitiv reflexiv), a se duela (infinitiv reciproc), a se ajunge (infinitiv dinamic), a se întâmpla (infinitiv impersonal). DIATEZATC
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
activă; în sistemul lexical, verbul este reprezentat de infinitivul activ. Fac excepție verbele pronominale: a se uita (infinitiv activ), a se sinucide (infinitiv reflexiv), a se duela (infinitiv reciproc), a se ajunge (infinitiv dinamic), a se întâmpla (infinitiv impersonal). DIATEZATC "DIATEZA" Sensurile gramaticale dezvoltate odată cu trecerea verbului din sistemul lexical în sistemul gramatical al limbii se actualizează, în primul rând, din perspectiva deschisă de opoziția de diateză, care marchează toate celelalte opoziții: Activ/Pasiv Prezent indicativ interpretează (sonata)/este interpretată conjunctiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
duela (infinitiv reciproc), a se ajunge (infinitiv dinamic), a se întâmpla (infinitiv impersonal). DIATEZATC "DIATEZA" Sensurile gramaticale dezvoltate odată cu trecerea verbului din sistemul lexical în sistemul gramatical al limbii se actualizează, în primul rând, din perspectiva deschisă de opoziția de diateză, care marchează toate celelalte opoziții: Activ/Pasiv Prezent indicativ interpretează (sonata)/este interpretată conjunctiv să interpretezi/ să fii interpretat imperativ interpretează/ fii interpretat! Imperfect indicativ interpreta (sonata)/era interpretată etc. (Activ) Tranzitiv/ Reflexiv Prezent indicativ pictez/mă pictez conjunctiv să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cumpăr-o!, Aruncă-le!, Spune-i imediat!, Dă-i-o înapoi! etc. La indicativ, pronumele (forme neaccentuate), în funcție de complement (direct sau indirect), preced verbul: O cumpăr., Le arunc., Îi spun imediat., I-o dă înapoi. Relația cu categoria gramaticală a diatezei La diatezele reflexivă, reciprocă și dinamică, pronumele reflexiv urmează verbului la imperativ, formând cu acesta corp comun:Îmbracă-te mai repede!, Întâlniți-vă mâine!, Îngrijiți-vă de copii! Neadmițând decât subiect inclus, imperativul nu dezvoltă diateza pasivă prin pronume reflexiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Aruncă-le!, Spune-i imediat!, Dă-i-o înapoi! etc. La indicativ, pronumele (forme neaccentuate), în funcție de complement (direct sau indirect), preced verbul: O cumpăr., Le arunc., Îi spun imediat., I-o dă înapoi. Relația cu categoria gramaticală a diatezei La diatezele reflexivă, reciprocă și dinamică, pronumele reflexiv urmează verbului la imperativ, formând cu acesta corp comun:Îmbracă-te mai repede!, Întâlniți-vă mâine!, Îngrijiți-vă de copii! Neadmițând decât subiect inclus, imperativul nu dezvoltă diateza pasivă prin pronume reflexiv. La indicativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu categoria gramaticală a diatezei La diatezele reflexivă, reciprocă și dinamică, pronumele reflexiv urmează verbului la imperativ, formând cu acesta corp comun:Îmbracă-te mai repede!, Întâlniți-vă mâine!, Îngrijiți-vă de copii! Neadmițând decât subiect inclus, imperativul nu dezvoltă diateza pasivă prin pronume reflexiv. La indicativ, pronumele reflexiv precede verbul: Tu te îmbraci., Voi vă întâlniți. etc. Aceleași deosebiri caracterizează și verbele pronominale: pronumele reflexiv precede verbul-predicat, la indicativ: Te duci la film., Te gândești la el., în timp ce, la imperativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a nu fi...dar știe oricine.” (M. Eminescu) Cunoaște opoziții categoriale verbale: • timpul - realizat ca opoziție aspectuală: imperfectiv (prezentul)/perfectiv (perfectul): Înainte de a trece pe la tine, mă opresc pe la bibliotecă./ Înainte de a fi trecut pe la tine, mă opresc pe la bibliotecă.. • diateza: Grija de a spăla mașina o avea Mihai./ Refuza de la început ideea de a se spăla cu apă rece./ Îl amuza ideea de a se spăla unul pe altul./ Un singur lucru îl deranja: ideea de a fi spălat de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
personal sau impersonal: Plouând prea tare n-am mai plecat. Caracterul personal devine manifest în construcții absolute: Fiind eu bolnav, a trebuit să plece el în locul meu. sau când este însoțit de un pronume reflexiv (morfem lexical sau morfem de diateză): Uitându-mă mai atent, am observat o urmă. Cunoaște opoziții categoriale verbale - de diateză: Spălându-l tu în fiecare dimineață, l-ai învățat un leneș. / Spălându-te cu apă rece, ai să vezi că te încălzești. etc. Intră în relații
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în construcții absolute: Fiind eu bolnav, a trebuit să plece el în locul meu. sau când este însoțit de un pronume reflexiv (morfem lexical sau morfem de diateză): Uitându-mă mai atent, am observat o urmă. Cunoaște opoziții categoriale verbale - de diateză: Spălându-l tu în fiecare dimineață, l-ai învățat un leneș. / Spălându-te cu apă rece, ai să vezi că te încălzești. etc. Intră în relații sintactice specifice verbului: cu un „subiect” - complement semantic principal, în construcții gerunziale absolute: „El
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
participiul se poate transforma în substantiv: „Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface.” (M. Eminescu) „Femeile, copiii și toți ai lor veniră Cu țipăt, să cunoască legații cum se-nșiră.” (T. Arghezi) Participiul nu manifestă opoziții categoriale verbale: timp, diateză. Caracteristici verbaletc "Caracteristici verbale" În planul semantic al participiului conținutul lexical intră în complementaritate cu sensuri gramaticale absolutizate: • de timp-aspect; este un timp perfect, de aspect perfectiv: „Sonata lunii de Beethoven / e însăși luna coborâtă pe pământ.” (L. Blaga) • de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Caracteristici verbaletc "Caracteristici verbale" În planul semantic al participiului conținutul lexical intră în complementaritate cu sensuri gramaticale absolutizate: • de timp-aspect; este un timp perfect, de aspect perfectiv: „Sonata lunii de Beethoven / e însăși luna coborâtă pe pământ.” (L. Blaga) • de diateză; participiul cu originea în verbe intranzitive are sens activ: „Și să pară răsărită din visările pustiei.” (M. Eminescu) Participiul cu originea în verbe tranzitive are sens pasiv: „Când norii cei negri par sombre palate De luna regină pe rând vizitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
încheiată, omonim cu tema liberă a participiului. Omonimia se rezolvă la nivel sintagmatic: tema liberă de participiu se cuprinde în mod obligator într-o sintagmă cu un alt verb, auxiliar de timp: am cântat, aș fi cântat etc. sau de diateză: sunt lăudat etc.; tema absolută împlinită se întrebuințează independent, în afara oricărei relații sintagmatice cu verbe auxiliare: „Îngânat de glas de ape / Cânt-un corn cu-nduioșare.” (M. Eminescu) Tema liberă a participiului se formează: • ca temă secundară, de la tema primară de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
drumul.” (I. Creangă) sau, mai rar, al unui complement de agent: Acesta nu e un roman de citit de către oricine. Cât privește categoriile gramaticale, supinul le refuză deopotrivă și pe cele nominale (gen, număr, caz) și pe cele verbale (timp, diateză). Din punctul de vedere al timpului, acesta este dat de verbul principal din propoziție. Structura morfologică Sintagma supinului este constituită din două elemente: tema liberă de participiu a verbului și prepoziția-morfem de, la sau pentru, care-i asigură autonomie - în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În dinamica sistem lexical - sistem gramatical, verbul dezvoltă în sintaxa textului două variante, din perspectiva asumării predicației: • o variantă absolută, rămasă în afara opozițiilor categoriale determinate de desfășurarea actului de comunicare lingvistică: infinitivul; • o variantă relativă, dezvoltând diferite sensuri gramaticale specifice (diateză, timp-mod, persoană-număr), în raport cu factori și coordonate ale desfășurării actului de comunicare lingvistică: paradigma flexionară a verbului. Cele două variante generează două categorii de enunțuri: a. enunțuri infinitivale b. enunțuri verbale a. Enunțurile infinitivale au ca centru de organizare semantico-sintactică un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pleca Maria sau Ioana.” Când subiectul are dezvoltare propozițională se realizează o propoziție complexă: „Ce e val ca valul trece.” (M. Eminescu) Verbul-predicat din structura nucleului predicațional (complex) se orientează în interiorul opoziției de număr (și gen, dacă se află la diateza pasivă) după nucleul predicațional al subiectivei (pronume relativ + verb): Supraviețuiește ticăloșiei cel ce rămâne de partea adevărului. Supraviețuiesc ticăloșiei cei ce rămân de partea adevărului. Dacă propoziția-subiect are predicat multiplu, verbul-predicat al propoziției complexe se situează la singular: Cine cunoaște
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a mai păstrat vechile prietenii.” șcirc. timp/cauzăț Să-l văd ajuns doctor și-apoi nu-mi fac nici o grijă. șcompl. predicativț În enunțuri situaționale, participiul pasiv asigură o relativă autonomie, prin înglobarea în semantica sa și a auxiliarului de diateză a structurilor în care intră: aceste enunțuri - enunțuri participiale - sunt o alternativă la enunțurile infinitivale: Fumatul interzis! - A nu se fuma! Staționarea interzisă! - A nu se staționa! SINTAXA SUPINULUITC "SINTAXA SUPINULUI" Dimensiunea substantivală din planul semantic al supinului ca formă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în poziția de predicat sau de complement al predicatului în structura nucleului predicațional central sau în alte poziții sintactice), dependente în mod virtual de apartenența lui la diferite clase semantice se actualizează în funcție de înscrierea verbului în desfășurarea opozițiilor categoriale de diateză și mod. DIATEZATC "DIATEZA" Verbul guvernează în mod absolut expansiunea și organizarea câmpului său semantic în funcție de planul lui semantic (conținutul lexical + trăsăturile semantice lexico-gramaticale), numai când este la diateza activă. Cu acest sens gramatical, dacă se caracterizează printr-un conținut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau de complement al predicatului în structura nucleului predicațional central sau în alte poziții sintactice), dependente în mod virtual de apartenența lui la diferite clase semantice se actualizează în funcție de înscrierea verbului în desfășurarea opozițiilor categoriale de diateză și mod. DIATEZATC "DIATEZA" Verbul guvernează în mod absolut expansiunea și organizarea câmpului său semantic în funcție de planul lui semantic (conținutul lexical + trăsăturile semantice lexico-gramaticale), numai când este la diateza activă. Cu acest sens gramatical, dacă se caracterizează printr-un conținut lexical care reflectă implicarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantice se actualizează în funcție de înscrierea verbului în desfășurarea opozițiilor categoriale de diateză și mod. DIATEZATC "DIATEZA" Verbul guvernează în mod absolut expansiunea și organizarea câmpului său semantic în funcție de planul lui semantic (conținutul lexical + trăsăturile semantice lexico-gramaticale), numai când este la diateza activă. Cu acest sens gramatical, dacă se caracterizează printr-un conținut lexical care reflectă implicarea a doi agenți, în ‘reciprocitate’, în desfășurarea unei acțiuni, el deschide câmp dezvoltării funcției sintactice de complement sociativ sau de reciprocitate: „Iar ea vorbind cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planul semantic conținutul lexical implică trăsătura lexico-gramaticală tranzitivitate, câmpul lui sintactic este descris de realizarea funcției de complement (direct, indirect sau amândouă variantele): „Sporește-ți cântarea precum se cuvine, dă ceasului înțelepciunea ce-o ai.” (L. Blaga) Întrebuințat la celelalte diateze, verbul își satisface în primul rând în interiorul acestei categorii, de esență sintactică, diferitele valențe combinatorii generate de exigențe ale împlinirii planului său semantic. În același timp, dezvoltarea unor sensuri gramaticale de diateză determină generarea altor exigențe privind expansiunea câmpului semantico-sintactic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce-o ai.” (L. Blaga) Întrebuințat la celelalte diateze, verbul își satisface în primul rând în interiorul acestei categorii, de esență sintactică, diferitele valențe combinatorii generate de exigențe ale împlinirii planului său semantic. În același timp, dezvoltarea unor sensuri gramaticale de diateză determină generarea altor exigențe privind expansiunea câmpului semantico-sintactic guvernat de verb. În dinamica opozițiilor interne proprii categoriei gramaticale a diatezei, opoziția activ-pasiv descrie distincții fundamentale în organizarea enunțului sintactic, în planul semantic și în planul expresiei deopotrivă, în interiorul raportului limbă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactică, diferitele valențe combinatorii generate de exigențe ale împlinirii planului său semantic. În același timp, dezvoltarea unor sensuri gramaticale de diateză determină generarea altor exigențe privind expansiunea câmpului semantico-sintactic guvernat de verb. În dinamica opozițiilor interne proprii categoriei gramaticale a diatezei, opoziția activ-pasiv descrie distincții fundamentale în organizarea enunțului sintactic, în planul semantic și în planul expresiei deopotrivă, în interiorul raportului limbă - gândire - lume. La diateza activă, există un raport de corespondență, relativă, între planul ontologic și planul semantic al enunțului sintactic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exigențe privind expansiunea câmpului semantico-sintactic guvernat de verb. În dinamica opozițiilor interne proprii categoriei gramaticale a diatezei, opoziția activ-pasiv descrie distincții fundamentale în organizarea enunțului sintactic, în planul semantic și în planul expresiei deopotrivă, în interiorul raportului limbă - gândire - lume. La diateza activă, există un raport de corespondență, relativă, între planul ontologic și planul semantic al enunțului sintactic: „Cineva a-nveninat fântânile omului.” (L. Blaga) șpronume-subiectț șverb-predicatț șnume-compl. directț agent activ acțiune obiect pasiv La diateza pasivă, corespondența între cele două planuri este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deopotrivă, în interiorul raportului limbă - gândire - lume. La diateza activă, există un raport de corespondență, relativă, între planul ontologic și planul semantic al enunțului sintactic: „Cineva a-nveninat fântânile omului.” (L. Blaga) șpronume-subiectț șverb-predicatț șnume-compl. directț agent activ acțiune obiect pasiv La diateza pasivă, corespondența între cele două planuri este suspendată printr-o schimbare radicală a perspectivei din care subiectul vorbitor trece în ordine lingvistică lumea extralingvistică pe care se întemeiază planul semantic al enunțului sintactic: Furtuna nu a doborât stejarul ® subiect predicat-verb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planul semantic lingvistic al enunțului și planul semantic logic, se instituie un raport de contradicție la nivelul celor doi termeni ai acțiunii interpretată lingvistic prin verbul predicat: subiectul și complementul; obiectul acțiunii verbului interpretat prin funcția de complement direct în diateza activă devine subiect gramatical în diateza pasivă, iar autorul activ al acțiunii verbale - subiect în enunțul cu verbul la diateza activă trece în poziția complement (de agent) în noua structură, cu verb la diateza pasivă. Complementul de agent are, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]