527 matches
-
Într-un cojoc, din a cărui centură stacojie ieșeau În afară uriașele mănuși Îndesate acolo. Aud zăpada scârțâind sub cizmele lui de pâslă, În timp ce se ocupă de bagaje, aud hamurile zornăind, apoi aud cum Își ușurează nasul printr-o manevră dibace de stoarcere și scuturare executată de unul din degete și policar, În timp ce ocolește cu pași grei sania. „Madmazelia“ - cum Îi spune susținătorul ei - se urcă Încet, cuprinsă de negre presimțiri, agățându-se de el, Înfricoșată de moarte să nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
lung: "Nefericitul e imbecil". Se simțea asediat de curiozitatea aceea amestecată cu repulsie pe care o stârnește anormalul. ― Unde ai învățat meserie? ― Care meserie? Știu mai multe. ― Asta cu spartul cutiuțelor. ― Am învățat singur, behăi Dascălu. Am fost un tip dibaci de mic. Cu o bucată de sârmă, deschideam la iuțeală orice broască. Pe urmă am studiat... ― Ce? ― Ce?! Ce?! Numai uși am descuiat 189, așa ca exercițiu. Știți cum se întîmplă? Întâi pipăi și pipăi și pipăi... Simt aici, în
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Matei. Glasul nu păstra nici umbră de supărare. Iar statul ne umflă tablourile. Și ziceați adineauri că e total ramolit! ― Să luăm acum varianta cealaltă. Că nu-l descoperă. Individul care l-a aranjat pe Panaitescu pare al dracului de dibaci. ― Vor clasa dosarul și cu asta basta! Grigore Popa se lăsă pe spatele fotoliului: ― Încep să cred că într-adevăr nu ești dumneata asasinul. Știi ce înseamnă, tinere, să clasezi un dosar? Asta presupune săptămâni și chiar luni de cercetări
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și a imposturii. Există două teorii și puteți alege : este formula unui obscurantism luminat ; este actul de credință al unui dogmatism reconciliat cu libertatea cuvîntului și a gîndirii ; este, fără să aibă aerul, manevra ideologică cea mai subtilă, cea mai dibace și, în fond, cea mai periculoasă a dreptei americane, de ani de zile. Cred că este însă mult mai mult decît atît. Sau este toate acestea pentru că este și altceva : ca orice „teorie” despre ordinea ultimă a lumii, este și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
întoarceri la „populație”, ar fi necesar, poate, să evocăm, pe scurt, istoria acestei povești de succes. Totul a început, într-un fel, cu inventarea interesului drept primum movens, drept ceea ce Coleman numește engine of action. La rîndul său, această construcție dibace a pornit de la o dilemă morală, nicidecum economică. Și-a pus-o Montesquieu, de pildă, meditînd la noro cul că oamenii, deși pasiunile îi îndeamnă să fie răi, au totuși interesul să fie altminteri. Imaginați-vă că sînteți atacat de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ascultă toate astea surprinzător de răbdătoare. Între timp chibzuiește cum să‑l impresioneze pe Hans cu diverse performanțe intelectuale, atunci când vor ajunge mai târziu amândoi în camera pe care ea n‑o împarte cu nimeni. Își va arunca în luptă, dibace, și cântatul la pian. Artileria grea: Hans începe să aprecieze arta fără să știe ce înseamnă ea, de fapt. Că o să ajungă amândoi în pat, e clar, Sophie oricum n‑are de gând s‑o facă. În schimb ea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pământ pe care, grăbiți, ne apucarăm să-l dăm la o parte cu mâinile. Ne-am rupt noi unghiile, dar am smuls copacul din puținul pământ care Îl mai ținea locului și Îl trântirăm În apă. Pleosc. De acum, nici dibacea aia de Vinas n-o să ne mai ia urma. Copacul ăla pe care dacă l-ar fi văzut, ar fi priceput ce-i trecuse Runei prin minte, copacul ăla se ducea de acum la vale, luând calea culcușului lui Enkim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pradă, dar locul părea liniștit. M-am așezat Într-un loc bine ales, așa ca vântul să bată dinspre apă și am pândit fără să mă mișc. Am amorțit, dar așa era mereu când pândeai. După cum spunea Moru, trocul vânătorului dibaci era să amorțească. Când a venit turma, nici măcar n-am mai răsuflat. Doar m-am uitat cu luare aminte, ca să văd dacă eram Într-atât de aproape Încât să lovesc cu sulița scurtă a Runei. Apoi am amorțit și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
praf - era departe-departe, spre Miazănoapte, tocmai unde cerul se proptea pe pământ. I-am adunat pe vânătorii cei vânjoși pe care ni-i lăsase Bulut, iar aceștia Îmi spuseră: - Vânători. Mulți. Cei mai mulți. Printre vânătorii lăsați de Bulut, era unul tare dibaci și sprinten, pe nume Tek. L-am chemat deoparte și l-am trimis să vadă ce era cu mulțimea aceea de oameni care venea după noi. - O să meargă și Kikil cu tine. E tare ager. Tek se uită Îndelung la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o să apună de atâtea ori, Îmi arătă el trei degete de la mâna moale până să ne prindă ei din urmă. Dacă vrei, am putea să-i Înfruntăm aici. Oamenii mei sunt câtă frunză și iarbă, iar vânătorii tăi sunt tare dibaci, după cum văd, se hlizi el. L-am privit pe Logon, apoi pe Tek. Pe Kikil n-a mai fost nevoie, căci el pufnise deja În râs : - Mai devreme sau mai târziu, tot o să dăm lupta de sânge cu ei, măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Început el să spună cui avea urechi de auzit, iar când Arona și-a dat seama ce urmărea Tatăl, era deja prea târziu. Și așa se face că noi Îi spunem acum Tată. Apoi, a ales el niște băieți tare dibaci, din tot soiul de neamuri și s-a apucat să-i Încerce, să vadă care era mai așezat și mai puțin Înclinat la rău, dar totodată puternic și hotărât. Așa l-a găsit pe unul... Kron, iar acesta e semnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
că blestematul ăla de Scept afla fără Întârziere orice făceam, deoarece poruncise să treacă Marea cea mare, fără să stea o clipă pe gânduri. Pe vremea aceea Însă, Enkim și Runa nu credeau decât că Scept avea niște iscoade foarte dibace, care Îi spuneau ce și cum făcea Krog și pe unde o luase. Ajunseseră și ei pe puntea de gheață și porniseră pe drumul lung, văzuseră și ei că soarele nu mai izbutea să apună și, cu toate că nu se zărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
războinic ! Pe neașteptate, sare pe mine cu-n strigăt victorios, ca o lăcustă vicleană ! - Ajutor ! Strig eu pervers, dovedindu-l cu o tură de șold! Îl imobilizez! Îi țintuiesc capul la perete. Îi strivesc fața, nasul și gura. Îi prind dibaci mîinile și picioarele la un loc, frângându-l în două. Pușca a zburat! Cutia e a mea! Se zbate neputincios... își eliberează o mână... apoi cealaltă ! Fuge, se repliază ! Țipă furios.. LUPTE ! Politică de învăluire... iar se pregătește de-asalt
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ne spune că Savonarola își începuse activitatea încă înainte de moartea lui Lorenzo. Tolerant, acesta nu vedea primejdia pe care o reprezenta predicatorul dominican pentru viitorul Medicilor. Memorialistul explică popularitatea lui Fra Girolamo, care exorcizase poporul, știind să povestească "în cuvinte dibace, că se apropiau mari tulburări și năpaste"12 , pretinzînd că totul îi e dezvăluit de Dumnezeu. După moartea călugărului, Florența va fi condusă de Consiliul celor Zece și Consiliul celor Opt (supranumiți "cei opt petrecăreți" din cauza prea multor ospețe organizate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
loc, reintrînd În camera musafirelor, care chiar atunci Începuseră să macine Împreună cu doamna Pavel „relațiile amoroase” ale soției șefului de gară cu secretarul unui liceu din localitate. Era În vorbirea lor o plăcere abia reținută, ce nu putea ascunde prea dibaci ipocrizii și refulări, - În definitiv era vorba de o „legătură nepermisă” așa cum pe drept cuvînt observară competent și obiectiv fiecare din ele, În timp ce tînăra profesoară asculta, sorbindu-și cafeaua. „Într-adevăr nepermisă” gîndi Marga Popescu. „Dar de ce nepermisă? se trezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
surâzătorul nonagenar, depășit de vreme și un alt fragment din adorata grădină de flori în care vă stă pitită fotografia (format redus). Ce anturaj plin de optimism și frumusețe! • Prin conținut, toate volumele încântă cititorul: Primul are și Cuprins adunat, dibaci realizat, agreabil lecturii. Următoarele, îmbinare de jurnal și cronică de-o bogăție informațională, afectivă, care te pune în mijlocul evenimentelor interne și internaționale, greu de adunat din alte surse decât cele notate la vremea comunicării lor. Ai impresia că din 2006
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
apoi smulse din el un pămătuf și-l făcu ghemotoc. În pumn îi rămase un ciob sticlos, ca de gheață. — Asta e tot ? întrebă. — Nu se mănâncă așa, râse Aurica. Uite... Scoase limba, o șerpui prin vata de zahăr, trăgând dibaci particulele pulverizate printre buze : Cât de mult mai am eu pe lângă tine ! Așa-ți trebuie, dacă vrei să vezi cum sunt făcute lucrurile. Mai bine să nu știi. Ea continuă să smulgă ghemotoacele scânteietoare cu mișcări pricepute și moi ale
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe care l-ai ales dumneata, spuse străinul cu o voce care devenise tăioasă. — Eu n-am ales nimic ! gemu Jenică. — Atunci să zicem că el te-a ales pe dumneata, șuieră străinul și prinse lozul cu degete subțiri. Era dibaci, atingea obiectele ca un magician și, cu toate astea, desfăcu lozul cu o uluitoare încetineală. Jenică privi, milimetru cu milimetru, până când îl desfăcu pe de-a-ntregul, și atunci văzu că amândoi obrajii părură că i se întristează. Îi întinse lozul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vremea în care, teoretic, nu era loc pentru ele... Dar Barthes, Curtius, Eliade, Eco, Clavel, Nichita, Marin Preda, DRP (culmea, un membru al CC-PCR, mereu ciopîrțit!), Bogza, Urmuz ș.a. își găseau loc în listele propuse cenzurii, sub diferite pretexte, prin dibace subterfugii. Fiindcă pe vremea aceea se luau bani pe o carte (în unele cazuri, bani buni, cam 30-35 de salarii!), firește, cîteodată, și plocoanele aduse editorilor erau serioase! (nu ca azi, cînd cel ce te tipărește dă o votcă, să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
conține intuiții despre condiția politicii internaționale. Ipoteza realiștilor că statele, spre deosebire de indivizii din societatea civilă, sunt obligate să-și asigure propria securitate în condiții de anarhie, este importantă, ca și evidențierea faptului că adversarii caută să se înșele prin manevre dibace, să se controleze și să se domine unii pe alții. Oricum, această perspectivă surprinde numai o parte a substanței politicii mondiale. Sistemul internațional nu este o stare de război, în ciuda faptului că fiecare stat deține monopolul controlului instrumentelor represive în interiorul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vrea să-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În neștiința lor, de care ți-e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lui. În acest sens, spectatorul supravegherii este brechtian. Detașat de implicarea în estetica surprizei, el asistă, fără să se mire, la dezvăluirea rezultatelor obținute grație supravegherii. Și, spre deosebire de unele personaje care, deși implicate direct în acțiune, ignoră dispozitivul viclean și dibaci al supraveghetorilor, spectatorul nostru are o perspectivă globală asupra acestui dispozitiv, dovedindu-se astfel mult mai informat decât respectivele personaje. Situația devine și mai atractivă când regizorul asigură prezența simultană pe platoul de joc a supraveghetorilor și a supravegheaților. Spectatorul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
revistei "Paris-Match" îl compară pe Pinay cu acel erou al unui film american, Smith, cetățean cu totul obișnuit, promovat în mod accidental în viața politică, care, prin inocența și bunul său simț îi dă gata pe adversarii săi cei mai dibaci. Pinay apare ca un Smith francez, "un om oarecare", un anonim, scrie "Paris-Match", "chemat să rezolve grava criză a francului francez". În mod paradoxal, cei care contribuie la răspîndirea legendei sale insistă asupra unor aspecte care, în mod obișnuit, n-
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sau însăși persoana domnitoare nu se poate să nu fie cunoscut imediat în tot statul, pentru că acestea vor fi repede răspândite prin vocea poporului. Pentru a nu distruge înainte de timp instituțiile creștine, ne-am atins de ele cu o mână dibace, am luat în mâinile noastre șuruburile mecanismului lor. Aceste șuruburi erau aranjate într-o ordine strânsă, dar justă; noi le-am înlocuit printr-un arbitrariu dezordonat. Neam atins de jurisdicție, de alegeri, de presă, de libertatea individuală, și mai ales
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
a l înțelege pe deplin, știința a trebuit să cucerească numărul infinit de zerouri. Numărul infinit de zerouri Când, după o stupoare ce a durat o mie de ani, gândirea europeană s-a dezbărat de efectul pulberilor adormitoare atât de dibaci administrate de Părinții Creștini, problema infinității a fost printre primele care a reînviat. TOBIAS DANZIG, NUMBER: THE LANGUAGE OF SCIENCE Blestemul lui Zenon a planat asupra matematicii timp de două milenii. Ahile părea condamnat să urmărească pentru totdeauna broasca țestoasă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]