1,368 matches
-
maghiară să ajute evreimea adunată în ghetouri și aflată în fața deportării." În urma apelului la ajutorarea evreilor a fost declarat persona non-grata de autoritățile fasciste ungare și expulzat. Într-o scrisoare adresată primului ministru ungar Döme Sztójay a scris: „Împreună cu credincioșii diecezei mele a trebuit să constat cu stupoare măsura iresponsabilă prin care nu se cruță viața evreimii, mergându-se până la ultima limită a inumanului. Cu respect și în deplină cunoștință a responsabilității mele, vă atrag atenția că pentru o astfel de
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
din închisoarea Sighet la 24 martie 1955 la cererea dr. Petru Groza și s-a reîntors la Alba Iulia, după ce i s-a refuzat intrarea la București. Eliberarea și revenirea la 24 martie 1955 a episcopului Márton Áron la conducerea Diecezei de Alba-Iulia a contribuit indiscutabil la redresarea morală a catolicilor din România și la consolidarea tendinței de rezistență din rândul acestora. Acesta este motivul pentru care activitatea episcopului este strict supravegheată și toate informațiile recoltate sunt aduse la cunoștința ministerului
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
1976 administrarea efectivă a episcopiei a fost exercitată "de facto" de către episcopul auxiliar al său. La data de 2 aprilie 1980 Márton Áron s-a retras oficial de la conducerea Episcopiei de Alba Iulia, devenind episcop emerit. El a cedat administrarea diecezei către episcopul-auxiliar dr. Jakab Antal. Áron Márton a decedat la 29 septembrie 1980 în reședința episcopală din Alba Iulia. A fost înmormântat în cripta Catedralei din Alba Iulia de cardinalul Laszlo Lékai.
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
Dieceza romano-catolică de Seghedin-Cenad (în ) este una dintre cele douăsprezece episcopii ale Bisericii Romano-Catolice din Ungaria, cu sediul în orașul Seghedin. Ea se află în provincia mitropolitană a Arhidiecezei de Kalocsa-Kecskemét. Episcopia a fost fondată în anul 1030 de către Ștefan cel
Dieceza de Seghedin-Cenad () [Corola-website/Science/333035_a_334364]
-
(în spaniolă: "Catedral de San Cristóbal de La Laguna") sau Catedrală Sfântă Maria a Leacurilor (în spaniolă: "Catedral de Nuestra Señora de los Remedios") este catedrală romano-catolică a Diecezei de Tenerife. Ea se află în orașul Sân Cristóbal de La Laguna de pe insulă Tenerife (Insulele Canare, Spania). În 1511 s-a construit pe actualul amplasament, prin ordin al conchistadorului Alonso Fernández de Lugo, un schit închinat Sfintei Fecioare Maria. Există indicii
Catedrala din San Cristóbal de La Laguna () [Corola-website/Science/334010_a_335339]
-
a lărgit Capelă Majoră cu sacristii ample. Biserică a fost ridicată la rangul de catedrală la 21 decembrie 1819, prin bulă papei Pius al VII-lea, când s-a înființat în orașul Sân Cristóbal de La Laguna o episcopie desprinsa din Dieceza Canarelor, unica episcopie de pe insulă de până atunci. Din acest motiv, biserica a devenit atât catedrală insulei Tenerife, cât și a întregii provincii. Fațadă în stil neoclasic datează din anul 1820 și a fost realizată în conformitate cu planurile Catedralei din Pamplona
Catedrala din San Cristóbal de La Laguna () [Corola-website/Science/334010_a_335339]
-
și 5 aveau vârsta cuprinsă între 13-17 ani). Femei erau 89 dar alte date despre ele nu s-au publicat așa cum s-a făcut pentru bărbați. Proprietari de teren din rândul celor care locuiau aici nu existau. În anul 1835 dieceza de Făgăraș publică un șematism din care aflăm că în "Prodanfalva" erau 166 locuitori ("Schematismus venerabilis Cleri graeci ritus catholicorum diocesos Fogarasiensis in Transilvania pro anno a Cristo anno MDCCCXXXV," pag. 197")," iar în anul 1842, aceeași dieceză de Făgăraș
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
anul 1835 dieceza de Făgăraș publică un șematism din care aflăm că în "Prodanfalva" erau 166 locuitori ("Schematismus venerabilis Cleri graeci ritus catholicorum diocesos Fogarasiensis in Transilvania pro anno a Cristo anno MDCCCXXXV," pag. 197")," iar în anul 1842, aceeași dieceză de Făgăraș consemnează, la paginile 200-201 în șematismul acelui an, un număr de 186 locuitori. Începând cu anul 1850 în Transilvania, ca de altfel în întreaga Europă, se organizează periodic recensăminte ale populației și locuinței sau recensăminte agricole. Datele acestor
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
volume ,"Studia Censualia Transsilvanica”" publicate de editura Staff în anii ᾽90. În acestea sunt sintetizate informații din anii 1850, 1857, 1880, 1890, 1900, 1910. Alte date despre sat apar în șematismele făcute de biserica greco-catolică. Satul Prodănești apare în șematismele diecezei de Gherla, înființată la mijlocul sec. al XIX lea. Informațiile prezentate în continuare sunt doar din cele publicate în 1894 (pag. 159), 1898 (pag. 159), 1903 (pag. 162), 1906 (pag. 161-162), 1914 (pag.203). 1850: 37 case, 37 locuințe, 174 locuitori
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
(n. 25 aprilie 1880, colonia Landau, Ucraina - d. 25 mai 1950, Iași) a fost un episcop romano-catolic român, care a îndeplinit funcția de administrator apostolic al Diecezei de Iași (18 octombrie 1944 - 30 octombrie 1947, 26 iunie 1949 - 25 mai 1950). s-a născut la data de 25 aprilie 1880 în colonia Landau din Ucraina, într-o familie de origine germană care fusese deportată în sudul Rusiei
Marcu Glaser () [Corola-website/Science/312864_a_314193]
-
anul 1918. El a desfășurat o activitate deosebită și ca urmare a fost ridicat la rangurile de camerier papal (5 februarie 1924) și prelat al Sfântului Scaun (31 octombrie 1930). La data de 1 septembrie 1939, ca urmare a părăsirii diecezei de către preoții iezuiți și de rectorul Florentin Idoate, care își încununaseră opera prin absolvirea Seminarului de către cea mai mare promoție de preoți ai Seminarului din Iași (cei 33 preoți ai promoției 1939), Mons. Marcu Glaser a fost numit în funcția
Marcu Glaser () [Corola-website/Science/312864_a_314193]
-
româno-germane, episcopul Glaser s-a refugiat în România. La 27 septembrie 1944, episcopul romano-catolic de Iași, Mihai Robu, a trecut la cele veșnice, iar Sfântul Scaun l-a numit la 18 octombrie 1944 pe episcopul Glaser ca administrator apostolic al Diecezei de Iași până la reglementarea situației prin alegerea unui nou ierarh. El a primit dificila misiune de a reface viața bisericească din Moldova, care fusese mult afectată în timpul desfășurării celui de-al doilea război mondial. Deoarece clădirea Seminarului Diecezan din Iași
Marcu Glaser () [Corola-website/Science/312864_a_314193]
-
distrusă de lupte, episcopul Glaser a redeschis Seminarul în toamna anului 1945 în clădirile de pe lângă Episcopie. Nunțiatura Apostolică din România a făcut două cereri către Ministerul Cultelor prin care a solicitat recunoașterea oficială a episcopului Glaser ca administrator apostolic al Diecezei de Iași (la 12 aprilie și apoi la 11 iunie 1945), însă acestea nu au avut vreun rezultat pozitiv. Ministrul cultelor, Mihail Ralea, l-a informat la data de 8 aprilie 1946 pe nunțiul apostolic Andrea Cassulo cu privire la faptul că
Marcu Glaser () [Corola-website/Science/312864_a_314193]
-
Germania, în 1942. Deși inițial a refuzat să se prezinte în fața anchetatorilor, în urma unor repetate amenințări ale ofițerilor NKVD, el a decis să participe la interogatorii care s-au întins pe durata a circa patru ani. Episcopul Glaser a condus Dieceza Romano-Catolică de Iași până la data de 30 octombrie 1947, când a fost numit ca episcop Mons. Anton Durcovici, fost vicar general al Mitropoliei de București. De la acea dată, episcopul Marcu Glaser a devenit vicar general al noului episcop. Mons. Durcovici
Marcu Glaser () [Corola-website/Science/312864_a_314193]
-
Iosif" din București de către arhiepiscopul Gerald Patrick O'Hara, Nunțiul Apostolic în România, asistat de către arhiepiscopul Alexandru Cisar și episcopul dr. Marcu Glaser. În această calitate, el l-a însoțit deseori pe PS Anton Durcovici cu prilejul vizitelor canonice din dieceză și l-a ajutat la administrarea Mirului. Episcopul Anton Durcovici a fost arestat de Securitate la 26 iunie 1949, în timp ce mergea spre Popești-Leordeni pentru a administra taina Sfântului Mir și a fost închis la București, Jilava și apoi la Sighetu
Marcu Glaser () [Corola-website/Science/312864_a_314193]
-
Jilava și apoi la Sighetu Marmației, unde a murit la 10 decembrie 1951. În această situație nefavorabilă, din cauza persecutării Bisericii Catolice de către regimul comunist și a faptului că el însuși era anchetat de Securitate, episcopul Marcu Glaser a preluat conducerea Diecezei de Iași în calitate de administrator apostolic. El a fost sistematic împiedicat de către regimul comunist să desfășoare o activitate pastorală normală. În anul 1950, Securitatea din Iași l-a supus pe episcopul Glaser unor anchete repetate, în urma cărora a suferit un atac
Marcu Glaser () [Corola-website/Science/312864_a_314193]
-
Tarcisio Pietro Evasio Bertone (n. 1 decembrie 1934, Romano Canavese) este un arhiepiscop și cardinal al Bisericii Catolice, Secretar de Stat al Sfântului Scaun între 2006 și 2013. Născut pe 2 decembrie 1934 la Romano Canavese, în Provincia Torino, (Dieceza romano-catolică de Ivrea, al cincilea din cei 8 fii ai soților Pietro Bertone (maestru organist și animator a numeroase festivale muzicale canaveze și în Valea Aosta). În biserica parohială „sfinții Petru și Solutore” a primit botezul pe 9 decembrie același
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
și raporturile dintre credință și politică. A colaborat la ultima fază de revizuire a codului de drept canonic străduindu-se mai apoi să promoveze primirea lui așa cum se cuvine în diferitele Biserici particulare vizitând în acest sens câteva sute de Dieceze, atât în Italia cât și-n afara ei,pentru prezentarea „marii discipline a Bisericii” (cum o numea chiar el în aceste ocazii). A coordonat grupul de juriști și traducători a Codului din latină în italiană, traducere pe care mai apoi
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
Conferinței Episcopale după promulgarea noului Cod Canonic. A colaborat cu Consiliul Pontifical pentru promovarea unității creștinilor în redactarea „Noului Director Ecumenic” (1993). Pe 4 iunie 1991 papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop al celei mai vechi dieceze din Piemonte, ca arhiepiscop mitropolit de Vercelli. Ca păstor spiritual al acestei episcopii, activitatea sa a fost orientată în primul rând spre dezvoltarea unei profunde și cordiale comuniuni cu preoții în cadrul clerului diecezan. Un alt aspect important al activității sale
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
deschiderea misionară intensificând raporturile personale cu diferiți misionari genovezi și vizitând misiunile diecezane (ex. în Barrio Guaricano la Santo Domingo, 2004). La cererea Episcopului de Santa Clara din Cuba, a deschis în 2005 o nouă misiune diecezană în colaborare cu Dieceza de Chiavari. Nenumăratele ocazii care l-au purtat dintr-un loc în altul l-au ajutat să îmbogățească experiența sa internațională (deja atât de maturizată în oficiul de la Congregația pentru Doctrina Credinței, unde a întâlnit reprezentanți ai Bisericilor locale și
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
ocazie comunitatea din Sierra; de două ori, de la Genova, a fost la Coimbra ca să o întâlnească pe Sora Lucia (de la Fatima), ale cărei funerarii le-a celebrat ca delegat al papei Ioan Paul al II-lea (15 februarie 2005. În Dieceză a întâlnit mai toate comunitățile parohiale cu ocazia celebrării Mirului, cu ocazia prezentării noilor parohi, cu ocazia vizitelor pastorale și în alte ocazii mai puțin semnificative. A participat în calitate de cardinal elector la conclavul din 19 aprilie 2005, care l-a
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
părinților convertiți la creștinism sunt considerați tot musulmani. Papalitatea Papei Shenouda al III-lea a văzut o expansiune a Bisericii Copte Ortodoxe în America de Nord, de la numai 4 biserici, în 1971, astăzi sunt mai multe de 200. Shenouda a stabilit prima dieceză în ținuturile de imigrare pentru Patriarhia Ortodoxă Coptă, în 1991, Dieceza de Birmingham, și l-a numit episcop general în Marea Britanie la acea vreme pe Episcopul Missael. Papa Shenouda al III-lea a fost cunoscut pentru angajamentul său la ecumenism
Shenouda al III-lea () [Corola-website/Science/313941_a_315270]
-
al III-lea a văzut o expansiune a Bisericii Copte Ortodoxe în America de Nord, de la numai 4 biserici, în 1971, astăzi sunt mai multe de 200. Shenouda a stabilit prima dieceză în ținuturile de imigrare pentru Patriarhia Ortodoxă Coptă, în 1991, Dieceza de Birmingham, și l-a numit episcop general în Marea Britanie la acea vreme pe Episcopul Missael. Papa Shenouda al III-lea a fost cunoscut pentru angajamentul său la ecumenism. În 1973, a devenit primul Papă Copt Ortodox de Alexandria care
Shenouda al III-lea () [Corola-website/Science/313941_a_315270]
-
special în Lohhof, a făcut necesară o biserică mai mare, care a fost construită inclusiv unei case parohiale la "Bezirksstraße", purtând numele lui Sf. Korbinian. La 28 octombrie 1951, biserica a fost sfințită de episcopul Johannes Neuhäusler. În anul 1958 dieceza Unterschleißheim-Lohhof a fost ridicată la rangul de parohie. După ce și numărul de creștini protestanți crescuse rapid, între ei mulți sași, a fost construită o biserică pentru ei, denumită "Genezareth-Kirche". Ea a fost sfințită la primul advent, în ziua de 3
Unterschleißheim () [Corola-website/Science/307751_a_309080]
-
era de 131.510 de locuitori, (314 mii de locuitori, cu suburbii). Orașul Savannah are 339 de biserici creștine, reprezentând 21 de confesiuni, între care, 138 de biserici sunt baptiste. Sunt prezente, de asemenea, biserici romano-catolice <Savannah este sediul unei dieceze (arhiepiscopie) romano-catolice>, o biserică ortodoxă (St. Paul), o biserică greco-catolica. Turismul este dezvoltat, Savannah fiind stațiune balneara. Dioceza de Savannah (romano-catolică). Catedrală „Sfanțul Ioan Botezătorul” din Savannah.
Savannah, Georgia () [Corola-website/Science/306816_a_308145]