598 matches
-
istorismul, sociologismul, estetismul dar nu și 1 Marian Popa - Dicționar de literatură română contemporană, București, Editura Albatros, 1971 113 patriotismul, V. S. nu pare a avea preferințe în alegerea subiectelor criticii. Prin supralicitare, el transformă opera într-un pretext pentru digresiuni și asociații filozofice sau morale.” 1 Reeditat în 1977, Dicționarul 2 nu aduce nimic nou în planul comentariului, perpetuând regretabil și o eroare de informație: anul nașterii criticului este indicat în ambele ediții drept 23 ianuarie 1902. În realitate, Vladimir
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
pe baza unui inventar amănunțit de probleme, Întocmit În timpul cercetării), urmărind: o planul compoziției: există sau nu, s-a respectat sau nu planul dat; proporția părților; legătura Între părți; o conținutul : dacă subiectul e tratat În Întregime, dacă nu sunt digresiuni, exactitatea informațiilor, bogăția ideilor, argumentarea, exemplificarea; o redactarea: punerea În pagină, vocabularul, construcția gramaticala, ortografia, punctuația, stilul; - lectura unor compoziții sau părți din ele (dacă nu este timp, se citează numele elevilor care au alcătuit texte bune și foarte bune
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Kubálková și A. Cruickshank, Marxism-Leninism and the theory of international relations, Lenin a alterat gândirea marxistă originală, în care factorul empiric ocupa locul central. Dialectica leninistă nu este, ca cea marxistă, imanentă devenirii istorice, ci exterioară ei. Cu riscul unei digresiuni, se poate menționa aici că ceea ce Marx, Engels sau Lenin înțelegeau prin dialectică nu era deloc același lucru. Pentru primul, dialectica avea loc la nivel social, iar rolul său era mai degrabă emancipator decât științific, deși componenta din urmă era
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
asculta în extaz. Nu-și pregătea prelegerile, mîzgălea cîteva cuvinte pe o bucată de hîrtie (uneori pe cărți de vizită), bazîndu-se pe memoria lui fenomenală. Prelegerile lui nu erau ușor de urmărit: Iorga înșiruia o grămadă de fapte, făcînd adeseori digresiuni pentru a sublinia paralelele cu evenimentele contemporane. Nu pierdea însă niciodată din vedere ideea principală, prelegerile sale fiind unitare. Călinescu evocă diferitele tonuri utilizate de Iorga în timpul conferințelor sale: uneori mîngîietor, alteori secretos (ca și cum niscai spioni ar fi tras cu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
învăluită de fum negru, ca Moise, care, după ce le adusese oamenilor de rînd Cele zece porunci, sfărîmă tablele și rostește profeții tunătoare cu o mînie justificată care umpleau sala, plecînd în mijlocul tunetelor de aplauze ale publicului"96. Iorga făcea adesea digresiuni de la subiectul istoric pentru a face paralele cu evenimentele și situațiile contemporane 97. Se adresa adeseori Academiei Române de Științe și de mai multe ori întrunirilor cu caracter social. Chiar și detractorii recunoșteau că "dacă nu este citit, este cu siguranță
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a aminti despre producțiile mele. Sunt cunoscut ca un regizor shakespearean, dar, desigur, mi-am încercat mâna cu tot felul de piese. Numiți-le, și fiți convinși că le-am făcut. Dar de ajuns cu lauda de sine. Toate aceste digresiuni au fost necesare ca s-o prezint pe Clement Makin. Biata Clement poate însă să mai aștepte, într-adevăr, nu văd ce altceva ar putea face decât să aștepte. Marea încleștare a voințelor a încetat pentru totdeauna. Zac aici și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
consta în a-i găsi o formă și, într-un fel, istoria, istoria vieții mele și-a găsit forma care mi se potrivește. Pe măsură ce voi înainta în scris voi avea destul timp să reflectez și să-mi amintesc, să fac digresiuni și să filozofez, să mă retrag în trecutul îndepărtat sau să zugrăvesc prezentul abia conturat; așa încât romanul meu poate fi în același timp un soi de memorialistică și un fel de jurnal, în fond, trecutul și prezentul sunt atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ci dimpotrivă, țelul de a crea o percepere nouă a obiectului. M. Bahtin utilizează și termenul de motiv al operei literare, dar accentuează măsura prin care, uneori, în combinațiile prozei, anumite forme stilistice, precum cântecul, frânează mișcarea textului, reprezintă o digresiune. Aceste viziuni, astăzi constituite drept o teorie obișnuită a textului literar devin un alt tip de procedeu: în viața obișnuită relatarea visului reprezintă un limbaj practic cu interpretare simbolică; în textul literar, stilistic, visul este un alt text, organizat precum
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
schimb, întâlnirile concrete, dincolo de accentele de senzualitate împinse până la euforie, nu satisfac decât rareori expectanțele personajului masculin, sunt condamnate la prozaism, convenționalitate sau ridicol. Romanul lui Mirel apare ca o povestire de stil vechi care înaintează încet prin reveniri și digresiuni. „Eroii au schematismul personajelor de povestire și nu se țin minte (bunicul, Tata cu majusculă, Mama, adică bunica, mama adevarată, Ortansa, o tușă Lina etc.), poate cu excepția lui Tololoi. E sigur că din acesta autorul a voit să facă tipul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Și iepurele acesta de moarte se plictisea 273. demonstrativul întărește continuitatea textului dincolo de ruptura pe care o produce cel de-al doilea vers: naratorul îi indică cititorului că vorbește tot despre același iepure. Folosirea lui "acesta", chiar și într-o digresiune, privilegiul celui care spune povestea, întărește înțelegerea cu cititorul. În afara strânsei sale legături cu subiectivitatea enunțiativă, determinantul demonstrativ, spre deosebire de anafora realizată cu articol hotărât, introduce o discontinuitate: ea poate indica faptul că enunțătorul izolează, desprinde o temă. Ca în exemplul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
bazează pe remarcarea unor note personale pe care nu le putem nega. De altminteri, oricât de utile ar putea fi pentru exactitatea unei periodizări sau ierarhizări, dezbaterile în jurul necesității de a folosi o sintagmă sau alta tind să devină simple digresiuni, devieri de la ceea ce ar trebui să fie esențial în orice discurs critic, analiza textului literar. Vom folosi termenul generație și nu promoție, așa cum s-a propus pentru a se desemna scriitorii deceniului al V-lea, și pentru a le evidenția
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fugară arată că avem de-a face în chip fundamental cu un mod narativ și nu cu unul discursiv. Din cele patruzeci și șase de paragrafe poate cel mult cinci pot fi numite preponderent discursive. Dintre ele patru sunt o digresiune formală despre viața catârilor în adâncul minei (598-99). Al cincilea paragraf este cel în care ajungem la un punct culminant al discursului în care Crane comentează și meditează asupra sensului celor văzute de el în subteran: " Fiorul măreț și mistic
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sensului celor văzute de el în subteran: " Fiorul măreț și mistic este forma lumească a adâncului din mină" (599). Mai mult, două din paragrafele dedicate vieții catârilor sunt numai formal discursive. Pentru că ele au rolul de a zugrăvi, ca o digresiune, soarta animalelor în adânc, dar în acest loc digresiunea se reînscrie ea însăși din nou în modul narativ preponderent atunci când Crane relatează două anecdote care i-au fost spuse de mineri despre catâri. Este adevărat că unele din adjectivele folosite
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și mistic este forma lumească a adâncului din mină" (599). Mai mult, două din paragrafele dedicate vieții catârilor sunt numai formal discursive. Pentru că ele au rolul de a zugrăvi, ca o digresiune, soarta animalelor în adânc, dar în acest loc digresiunea se reînscrie ea însăși din nou în modul narativ preponderent atunci când Crane relatează două anecdote care i-au fost spuse de mineri despre catâri. Este adevărat că unele din adjectivele folosite de Crane pentru a zugrăvi vizita în mina de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în chip proeminent. Această ambiguitate a lumii fenomenale este explorată mai departe atunci când Crane expune un dialog între ghid și mineri. Strategia este semnificativă, întrucât Crane evită intruziunea jurnalismului convențional luând interviuri tehnice care ar fi redus pasajul la o digresiune dintr-un interviu care a fost luat în mediul său natural. În schimb, Crane se postează ca un observator care stă lipit de pereții minei fără să sufle o vorbă: Cel care lucra la grătar începu să discute cu ghidul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
imaginea a doi lupi care mârâie unul la altul. (595) Pasajul e notabil din mai multe puncte de vedere. În primul rând Crane descrie ceea ce aude și vede dar nu se amestecă ca să ia interviuri și astfel să facă o digresiune jurnalistică. Colocvial, ceea ce ne oferă el este o felie de viață. În al doilea rând, schimbările au loc în lumina figurativă cu rezonanțe psihologice în care sunt introduse zâmbetele minerilor, "largi și luminoase", cu care este salutat ghidul lui Crane
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pot pierde concentrarea sau pot evita subiectele neplăcute pentru ei; * pot duce la răspunsuri repetate de "Nu știu"; * pot duce la pierderea timpului sau la o lipsă de structură în cadrul sesiunii de consiliere (în special în cazul consilierilor începători), la digresiuni etc. Succesul în cadrul procesului de consiliere este asigurat și de maniera în care aceste întrebări sunt adresate; este recomandat să fie formulate întrebări deschise, ale căror răspunsuri aduc clarificări importante pentru client și nu neapărat pentru consilier. În același timp
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
condensarea rămâne uneori incertă (rom. hard și hardware < engl. hardware; rom. vodă și voievod < sl. vojevoda; fr. water și water-closet < engl. watercloset). Soluția care a asigurat dezambiguizarea etimologică a fost, desigur, calcul (rom. apă de colonie < fr. eau de Cologne). * Digresiunea pe care am întreprins-o mai sus cu privire la tipologia cuvintelor compuse a avut menirea să sublinieze că: a) pe de o parte, acestea au, în principiu, aceeași structură ca și sintagmele stabile, deci cele două categorii pot fi analizate și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
atât de mare le este varietatea temperamentală.Nu doar ce-ți explică omul de la volan e important, ci și felul în care o face: doctoral, metodic, detaliat, ca unui ins mai greu de cap; ori în tirade învolburate, pline de digresiuni; ori pe scurt, foarte pe scurt și esențializat, la modul apoftegmatic. Stilul de a purta conversația și a transmite clientului de-o jumătate de oră o întreagă filosofie de viață se suprapune ori nu stilului de a conduce mașina. Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
care se supun cu o plăcere variabilă acestor constrângeri, interacțiunile pornografice tind spre exemplaritate. Partenerii sexuali nu cunosc nici pudoarea (sau aceasta nu este decât provizorie, la începutul procesului de inițiere), nici stângăcia. Toți contribuie la intensificarea schimbului, fără vreo digresiune ori vreun timp mort: în acest context, pot exista scene lungi sau scurte, dar toate oferă o satisfacție completă. În plus, respectarea normelor interacțiunii nu trebuie să capete alura unei sarcini impuse: ca într-o conversație reușită, participanților li se
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de fond, temperatură prea scăzută sau prea ridicată, spațiu prea mic etc.; limitări de ordin social, religios, cultural, politic etc.; * disfuncții în planul "disciplinei" comunicării abateri de la această disciplină: monopolizarea discuției; neoferirea dreptului la replică; nerespectarea ordinii logice locutor interlocutor; digresiuni neagreate de actanți etc. (f) Problematica emoțiilor în comunicarea interpersonală Prezentate supra ca potențiale generatoare de disfuncții în planul comunicării, atât la nivelul locutorului, cât și la nivelul interlocutorului, emoțiile pot fi avute în vedere, dintr-o perspectivă diagnostică, prin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dorește ca sentimentele locutorului să fie formulate explicit. Ce încerci să-mi spui? Interlocutorul dorește ca mesajul locutorului să fie formulat explicit. Să ne întoarcem la subiectul nostru.../ Să ne întoarcem la oile noastre... Interlocutorul dorește ca locutorul să înceteze digresiunile/divagațiile. N-ai vrea să discutăm despre altceva?/ Vă deranjează dacă schimbăm subiectul? Interlocutorul simte disconfort din cauza subiectului abordat în actul comunicativ respectiv și semnalează locutorului acest lucru. Îți înțeleg starea/supărarea.../ Ești bine?/Ești supărat?/Simt o oarecare iritare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
respectiv") Dascălu Jinga, 2006, pp. 20-28; "care creează enunțuri deliberat neîncheiate" (vorbitorul consideră că interlocutorul poate deja decoda mesajul) Dascălu Jinga, 2006, pp. 28-34; "ca parte componentă a unei autocorectări" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 35-38); "ca parte componentă a unei digresiuni" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 38-58); "autoîntreruperile paralingvistice" (având cauze fiziologice tuse, sughiț, strănut sau caracter intenționat: râsul, dresul glasului) Dascălu Jinga, 2006, pp. 59-63; "ca parte inițială a unei tăceri" (Dascălu Jinga, 2006, pp. 63-70). Sunt diferențiate, de asemenea, în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să vindem mult vecinilor noștri pentru a putea să cumpărăm mult, să stârnim dorințele lor pentru produse de bună calitate și solideă Dar bag de seamă că mă rătăcesc în domeniul vast și cam arid al economiei politice. Dacă această digresiune, spre care am alunecat pe nesimțite vorbind de înnoirile modei și de frivolități, nu va părea prea nelalocul ei, aceasta va fi dovada că moravurile sunt un întreg în care totul depinde de totul. Să ne întoarcem la cea care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mult. Învățăm să ne suspectăm că am trecut ceva cu vederea în acest joc de-a v-ați ascunselea, să ne pregătim să recitim la nesfârșit, până înțelegem exact ce înseamnă lumea plutitoare. Amintirile alunecă în acum, Ono face nenumărate digresiuni, iar istoria continuă nevăzut, cu condiția să ne amintim fiecare detaliu și să-l așezăm la locul lui. Lumea plutitoare, ghemuită în sufletul lui Ono, rezemată pe cele mai mișcătoare trăiri ale lui, pare un mozaic care se dezvăluie a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]