650 matches
-
mersic provine din atașarea sufixului diminutival -ic la mersi; nu neapărat după o regulă compozițională strictă, ci mai mult prin analogie, după modelul altor derivate. Nu întâmplător îl găsim uneori pe mersic - scris și, etimologic, mercic! -, într-o serie de diminutive, cu care se întâmplă să și rimeze: "mersic mult de înțelegere pupic pupic" (idieta.ro), "mersic mult, pupici! " (forum.univnt.ro), "mercic și pupici dulcici!" (clopotel.ro), "mersic Găbitzu. Ești un drăgutz" (forum.4tuning.ro), "și acum am plecat la
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
de înțelegere pupic pupic" (idieta.ro), "mersic mult, pupici! " (forum.univnt.ro), "mercic și pupici dulcici!" (clopotel.ro), "mersic Găbitzu. Ești un drăgutz" (forum.4tuning.ro), "și acum am plecat la somnik! Pa! (...) Mercic!" (club.neogen.ro) etc. Excesul de diminutive e tipic pentru baby talk - limbajul special în care adulții se adresează copiilor, imitându-le modul de a vorbi și imprimînd enunțului o puternică notă afectivă. Diminutivarea e considerată și o trăsătură a limbajului feminin; de altfel, multe dintre contextele
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
Zoe, inclusiv la genitiv, într-o formă normală pentru limba vorbită: "ești candidatul Zoii" (ÎI, 10). Flexiunea numelui Zoe a creat apoi anumite probleme criticilor care au scris despre Caragiale: fiecare s-a descurcat cum a putut, de la recursul la diminutiv (Zoiței, la C. Dobrogeanu-Gherea) pînă la forma cu flexiune comună, preferata de cei mai multi " Zoei " (de la Călinescu " "iubirile Zoei", în Domină bonă, la V. Fanache, în Caragiale " "mărturisindu-i Zoei"). Prozatorii din prima jumătate a secolului al XX-lea au preferințe
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
mai ăumflă în peneă încă o dată" (RL 2689, 1999; voi indică în continuare doar numărul ziarului; sublinierile îmi aparțin); "știți proverbul cu lupul la stîna? Tot așa și cu viscolul" (2698), "Astăzi, roată vremii se intoarce" (2686). Acest registru accepta diminutive ("Nu ne mai speriem de o ploicica", 2150) sau mijloace expresive și orale de realizare a sensului superlativ: "ninge cît vedem cu ochii" (2699). Semnale orale, dependente de existența unei perspective subiective sînt și folosirea prezumtivului ("o fi mai cald
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
e greu de spus dacă e vorba de un calc sau de o creație independentă, similară în mod accidental cu termenul din engleză; și în română apare cuvîntul-valiză blogoree (din blog și logoree). Sînt cu siguranță creații ale limbii române diminutivele - bloguț ("un bloguț nice tare", copilu.weblog.ro; "un bloguț nou-nouț ce abia așteaptă să iasă-n lume" (lulutza.blogspot.com)), blogușor (nume de blog), blogărel ("mi-am dat cu părerea despre alți bloggărei" (fluture.blogs.com). Inconfundabile și pitorești
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
de reverii livrești. „Azi mergem s-o vizităm pe Virginica. Fii pregătit!” „De acord”, îi răspund. „Pot să-l iau cu mine și pe Jim?” Frazele ar suna mai puțin misterios dacă onorabilul cititor ar ști cine se află în spatele diminutivelor invocate. Veți afla imediat despre cine e vorba. De când am ajuns în La Ciotad, Ioan Morar are o singură obsesie: să-mi arate castelul Fontcreuse. De altfel, încă din prima seară fuseserăm pregătiți psihologic pentru întâlnirea ce trebuia să fie
J. J. în vizită la V. W. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3159_a_4484]
-
bine e viața!?. Și alte epoci trecute își trimit ecourile în texte, de la declarațiile lui Rîca Venturiano pînă la șansonetele interbelice ? ? Mi te-ai lipit de suflet că timbrul de scrisoare și nu te pot desprinde căci inima mă doare?. Diminutivele ironizate cîndva de Maiorescu par a fi rezistat foarte bine uzurii secolelor: ?inima mea întotdeauna se topește după ochișorii tăi neprihăniți, după inimioara ta?. Sistemul de scriere contribuie la umorul involuntar al acestor texte, retransmise cu cifrele și abrevierile curente
Mesaje poetice de sărbători by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10701_a_12026]
-
află la confiniile modernității noastre literare. În tranziție fiind, elementele vechi (petrarchizante, câteva arhaisme și provincialisme în limbaj) coexistă cu cele noi, acestea de pe urmă în proporție covârșitoare, ca stare lirică și ca versificație (endecasilabul românesc), inclusiv obiceiul autohton al diminutivelor: "pe-acea plăcută vreme, în astă tristă vale, / Pe zgomot ai de laturi eu totdauna vin, / Pe muchea cea mai naltă, de mă așăz cu jale, / Singurătății încă petrecere de țin". Nu renunță la idila de tip gessnerian, nici la
Armoniile lui Cârlova by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7345_a_8670]
-
intră în asocieri glumețe ("ronii - neuronii", agonia.ro), în serii (pseudo)sinonimice în care se manifestă din plin variația stilistică - "cashul, mălaiul, bețele, dolăreii și euroii și ronii noștri" (cinemagia.ro/forum) și produce chiar derivate glumețe, în primul rînd diminutive: "cum adică? doar pentru 5 ronișori se prostituează unii?" (vwforum.ro); "să-i pună piedică în buget de alți ronuleți" (gnv.myforum.ro). Dovada supremă a normalității formei (dobîndită într-un timp atît de scurt, prin reacția spontană a vorbitorilor
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
care mă onorase cu prietenia lui...; la început, nu înțelegeam de ce îi pusese distinsei sale soții, Doris, boieroaică și ea, numele eroinei populare din Commedia dell' arte. Dar, chiar și el care, între intimi, ținea să i se spună Georgică, - diminutivul parșiv bucureștean, - simțea o adevărată plăcere să se lepede la bătrânețe de clasa lui ca șarpele, din când în când, de piele... Poate că e un obicei recent al celor aleși, survenit după marile mișcări sociale ale secolelor trecute, să
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
plastic gri. L-ai adoptat imediat. Ai început să urmărești regulat știrile și o mulțime de emisiuni despre teatru, muzică, cărți, sănătate, științe. Tu, căreia-ți repugna să folosești cuvinte noi, ți-ai însușit fără ezitare termenul de transistor și diminutivul său, transistoraki. -N-ai văzut din întâmplare transistoraki-al meu? mă întrebai. Uneori era în baie, alteori în grădină. Era ca un fel de mică școală ce te însoțea peste tot. Timpul pe care i-l consacrai s-a diminuat firește când
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
Ștefan a Petrei, care și-a luat ca nume literar pe cel al mamei - Creangă - era poreclit în copilărie Ion Torcălău, pentru că torcea lînă la rînd cu fetele, dar va ajunge la maturitate Popa Smîntînă. Personajele lui I. L. Caragiale au diminutive și porecle dintre cele mai interesante și mai hazlii. Agammemnon devine familiar Agamiță și, în graba lui Trahanache, Gagamiță. Telemac e degradat la Mache și este confundat cu Bibicul, așa cum își alintă Mița amantul. Ștefan Tipătescu e firesc Fănică și
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
Gagamiță. Telemac e degradat la Mache și este confundat cu Bibicul, așa cum își alintă Mița amantul. Ștefan Tipătescu e firesc Fănică și, pentru opozanți, Vampirul (Bampirul conform lui Pristanda), iar Zoe - Joițica pentru toți, mari și mici. Farfuridi e Tache, diminutiv ce vine posibil de la Petre sau Dumitru. Numai Cetățeanul Turmentat rămîne complet anonim. Așa cum în grupul lui Cațavencu (dăscălimea și moflujii) Bampirul e unul singur, în fracțiunea adversă dacă se vorbește despre Moftologul sau Nifilistul toată lumea înțelege că e vorba
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
periodic de copiii săi, e zis Regele Lear, iar Ioanei, amantă episodică a lui Ioanide, dinainte de a deveni "bietul" prin moartea ambilor săi copii, i se spune Indolenta. Unui ministru pe nume Ion, mama și soția mămoasă îi atribuie ca diminutiv pe Jean. În Cartea nunții, Ion Marinescu, deghizare a autorului, e poreclit americănește Jim, iar cumnatul său, licean la Lazăr, Bobby. El ia note mici pînă și la muzică, de la un profesor zis Ostrogotu. Un director de școală la Bacalbașa
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
părea că începe să-și caute de treabă. Dacă priveai cu luare-aminte obrajii lui palizi, goliți de sânge, puteai bănui de unde îi venea nerăbdarea și cam ce fel de treabă ar putea fi aceea. Faptul că numele lui era un diminutiv suna încurajator pentru alde Pârnaie, căci diminutivele sugerează că oamenii sunt mai blânzi decât par a fi, atâta doar că, neștiind exact de la ce vine diminutivul acela, asta nu era deloc un motiv de liniște. Cu atât mai nepotrivit era
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
treabă. Dacă priveai cu luare-aminte obrajii lui palizi, goliți de sânge, puteai bănui de unde îi venea nerăbdarea și cam ce fel de treabă ar putea fi aceea. Faptul că numele lui era un diminutiv suna încurajator pentru alde Pârnaie, căci diminutivele sugerează că oamenii sunt mai blânzi decât par a fi, atâta doar că, neștiind exact de la ce vine diminutivul acela, asta nu era deloc un motiv de liniște. Cu atât mai nepotrivit era, la mică depărtare, Isaia, care purta straie
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
ce fel de treabă ar putea fi aceea. Faptul că numele lui era un diminutiv suna încurajator pentru alde Pârnaie, căci diminutivele sugerează că oamenii sunt mai blânzi decât par a fi, atâta doar că, neștiind exact de la ce vine diminutivul acela, asta nu era deloc un motiv de liniște. Cu atât mai nepotrivit era, la mică depărtare, Isaia, care purta straie de călugăr, soioase și peticite. Avea părul vâlvoi, o barbă lungă și ascuțită și ținea mâna dreaptă în semn
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
în lumea... urechiaților. Prestigioasa „Carte a recordurilor“ consemnează existența unui exemplar care, cel puțin până acum, deține titlul de cel mai mare iepure cunoscut vreodată. Francez de... naționalitate, campionul cu urechi lungi pare să fie adevăratul Iepuraș de Paști, deși diminutivul nu prea concordă cu greutatea sa de... 12 kilograme. Gigantul a fost prezentat la o expoziție organizată în Spania, în luna aprilie a anului 1980. De altfel, pentru cea mai mare rasă de iepuri - este vorba de Uriașul flamand - o
Agenda2003-2-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280576_a_281905]
-
1937), înregistra termenul chiftică cu sensul "femeie cu purtări rele", presupunând totuși că inițial va fi fost o denumire peiorativă pentru servitoare. Legătura sugerată este așadar una metonimică. În aceeași revistă, C. Armeanu ("Argot ieșean") considera că sunt echivalente chiftea, diminutivul său chiftică și sinonimul parțial pârjoală, toate cu sensul argotic "servitoare"; acestora le adăuga și interjecția substantivizată sfâr. Informațiile au fost completate de Iorgu Iordan ("Note și observații la articolele precedente"), care aducea mărturia propriului uz: "Chiftică se întâlnește pretutindeni
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
mediile populare, independent de valorificarea cultă. Expresivitatea sa se bazează pe tautologie glumeață ("dacă nu dorm, înseamnă că-s treaz"; "și eu, cînd am să fiu ca dînșii, eu tot ca dînșii am să fiu"), dar și pe eufemism, atenuare, diminutiv, expresie indirectă: "Mă însor acum oleacă, da' oleacă las pe mâne..."
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
pot să mănânce orice doresc și să aibă un abdomen plat, făcând 250 de abdomene pe zi pentru a arde excesul de grăsime și calorii”, exercitii-abdomen.ro). Imperfecțiunile fizice care ar urma să fie corectate cu ajutorul fiarelor sunt desemnate prin diminutive eufemistice: se vorbește, de exemplu, despre colăcei și aripioare (pliuri de grăsime depusă): „Grăsimi acumulate pe burtică, aripioare, colăcei, fese mult prea pline? Doar muncind poți scăpa de ele. Exersând zilnic, cel puțin jumătate de oră” (csid.ro); „în prag
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
scăpa de ele. Exersând zilnic, cel puțin jumătate de oră” (csid.ro); „în prag de sărbători, fiecare dintre noi visează să afișeze o siluetă impecabilă, fără «colăcei» în jurul taliei, fără «aripioare» sau inestetica celulită de pe abdomen” (eva.ro). Tot un diminutiv - dar cu valoare afectivă - e folosit pentru a denumi un ideal de vizibilitate musculară obținută cu ajutorul exercițiilor fizice: pătrățele („dați-mi și mie niște sfaturi să-mi fac «pătrățelele» mai vizibile... adică mai mari”, kudika.ro; „este visul oricărui bărbat
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
în principalele dicționare: formată deocamdată din numele de agent șpăgar (= primitorul de șpagă): "Primăria Capitalei a fost ocupată numai de șpăgari" (EZ 2318/2000, 1); "patru ani de pușcărie pentru judecătorul șpăgar" (brasov.monitorul.ro/ arhiva/ 12.06.20001), din diminutivul șpăguță ("Nici o șpăguță, nimic, nici un verzișor? Păi e posibil să avem asemenea pretenții?" - domino.kappa.ro) și verbul a șpăgui: mai rar, pentru că se folosesc mai mult locuțiunile (a da/ a lua șpagă), dar pe care îl găsim totuși în
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
Maparol d’Oner. În genere, sunt frecvente jocurile de cuvinte, nu totdeauna reușite; multe pornesc de la nume proprii (cei întorși de la Blaj nu mai sunt blazați, ci Blajați; în ironizarea lui Goga este invocată Gogomania etc.). Ironia recurge adesea la diminutive: reporteraș, gazetăraș. Alte procedee, continuând umorul secolului al XIX-lea (de exemplu, imitarea vorbirii străinilor), erau în presa de la 1911 mult mai frecvente decât în 2011. E criticat senzaționalismul altor gazete, care „speculează... curiozitatea morbidă a publicului cititor” (nr. 52
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
vechi acte istorice (sec. XIV-XVI), 1999, nu apare Rodica, dar nici vreo Irodia. Rada e în schimb bine reprezentat, cu derivate ca Rădae, Răduca, Răduța. Nu am putut totuși verifica un material mai bogat, care să lămurească numărul și circulația diminutivelor din această serie. în culegerea de poezii populare a lui Alecsandri, în balada Rada, apar Rădița ("Că-l vinde Rădița, / Rada crîșmărița") și Rădișoara ("Rado, Rădișoară"). Alături de Rădița, Răduța, Răduca poate sta și Rădica: o formă prea marcat populară pentru
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]