809 matches
-
divorțeze, cum o sfătuiesc liberalii - și ea crede că trebuie să întrebe pe șefii de partid - răspund că ar pierde astfel prestigiul ei, că s-ar arăta și ea lipită de liberali și s-ar aduce iarăși înainte toată chestia dinastică”. 1 ianuarie 1928. „Principesa Elena declară că, deși Vintilă Brătianu personal a fost contra divorțului, ea acceptă această soluție, dar numai peste câteva luni. Maniu a sfătuit-o numai la amânare. Lungile mele silinți rămân cu desăvârșire zadarnice”, nota N.
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
sex feminin să aibă dreptul la succesiunea pe tron. Regele Carol II nu are decât un fiu. Cine știe dacă va trăi. Prințul Nicolae nu e dorit de nimeni. Trebuie să fim prevăzători să nu ne pomenim cu o criză dinastică <...> Principesa Ileana e însărcinată, va avea copii, ar fi e excelentă regină”. Regele Carol al II-lea a aflat despre răspândirea zvonului și a discutat problema cu Al. Vaida-Voievod. Dânsul îmi comunică planul mamei sale ,,a reginei Maria care a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Din nou un dublu motiv: regimul se simțea suficient de tare pentru a nu se mai teme de niște oameni pe jumătate zdrobiți, apoi era, firește, semnalul adresat Occidentului: represiunea s-a terminat, România devine o țară liberă! Un comunism dinastic? Gheorghiu-Dej era deja bolnav de cancer. A murit În martie 1965. I-a urmat — tot În urma unor decizii „conspirative“ la vârf — cel pe care Îl pregătise pentru succesiune, Nicolae Ceaușescu, pe atunci În vârstă de 47 de ani. <endnote id
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
reduși la rangul de simpli slujitori ai cuplului Ceaușescu. În momentul prăbușirii, În decembrie 1989, a stârnit senzație gestul unui fost prim-ministru care i-a sărutat mâna dictatorului! Modelul românesc a ajuns să fie apropiat de cel nord-coreean: comunismul dinastic. În aparență cu totul aberant, dar În fond În logica sistemului. În interpretarea istoriei și În justificarea acțiunii sale politice, comunismul pune În prim-plan masele: totul prin popor și pentru popor. În fapt, masele sunt reprezentate prin partid. Iar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
țăranilor, pe care i-a Împroprietărit la 1864. Însă În 1866 Cuza a fost detronat și i-a luat locul Carol I. Domnia lungă și plină de Înfăptuiri a acestuia s-a constituit În punct de plecare pentru un mit dinastic, În care Cuza nu-și avea locul. Fără a fi uitat, a fost totuși așezat În umbra lui Carol I și a noii dinastii. Carol nu putea sta alături de Cuza. El stătea — În reprezentările simbolice ale epocii — alături de Împăratul Traian
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a luat revanșa odată cu comunismul, când Carol a fost exclus din Panteon (deși a trebuit să aștepte și el un număr de ani, până când comunismul a devenit mai receptiv la valorile naționale). Carol a revenit după 1989, Însă forța mitului dinastic era mult diminuată. În conștiința românească, pe primul loc ajunsese Cuza; câștigase, postum, bătălia Împotriva celor care l-au detronat și Împotriva lui Carol I. Miturile acestea, firește, nu se construiesc și nu se demontează de la sine; sunt rezultatul educației
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de Mihai Viteazul, cu 17,7% și de Ștefan cel Mare, cu 13,4%. Vlad țepeș obținea și el 4,1%. Carol I, numai 3,1%. Puțin, Într-adevăr, față de vechea glorie, fabricată, dar și meritată. Era și sfârșitul mitului dinastic. Ferdinand, urmașul lui Carol, nici nu apărea printre primele zece nume alese. Or, la Încheierea Primului Război Mondial el se Înfățișa ca replica modernă a lui Mihai Viteazul; Înfăptuise, ca și acesta, „prin sabia lui“, unirea românilor, și nu o unire fragilă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe Kogălniceanu — Împreună cu Cuza — Într-o poziție fără rival. Inițial, comunismul procedase la o modificare și mai radicală a Panteonului, așezându-l În poziția cea mai Înaltă pe Nicolae Bălcescu (1819-1852), istoric și revoluționar de la 1848; el personifica evacuarea mitului dinastic — și, În genere, a mitologiei naționale — În favoarea noii mitologii revoluționare. Gheorghiu-Dej Își dădea mâna cu Bălcescu (fără să-l Întrebe pe cel din urmă dacă se simte onorat de companie; probabil că nu s-ar fi simțit). Mai târziu, Ceaușescu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de fapt, o mare familie (cu inevitabilele certuri de familie, dar și cu simț de solidaritate). Pentru România, căsătoria Mariei (născută În 1875), la vârsta de numai 17 ani, În 1893, cu Ferdinand, moștenitorul tronului, a fost o remarcabilă „lovitură“ dinastică. Desigur, În fruntea țării se afla un Hohenzollern, Însă nu din ramura imperială a familiei. Maria era mai Îndeaproape Înrudită cu Hohenzollernii de la Berlin decât Carol sau Ferdinand; ea Își făcea nonșalant apariția ca rudă apropiată a tuturor principalilor suverani
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
era adeptul unei Românii dependente de capitalul german sau al Încorporării României În Imperiul Habsburgic. Stere, rectorul Universității din Iași și directorul revistei „Viața Românească”, s-a apropiat de gruparea prohabsburgică condusă de AI. Vaida, dar nu excludea o legătură dinastică cu Germania, dar cu un alt reprezentant decât Ferdinand. Menținea legăturile cu Zimmermann, subsecretarul de stat la Ministerul de Externe al Germaniei, prin intermediul lui AI. Beldiman, care era un germanofil convins. În primăvara lui 1915, opoziția a Început să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mai important decât persoana regelui, lucru pe care l-a spus la un moment dat și lui Antipa: „Tu crezi că eu sunt contra regele? Nu, dar Între el și granițele țării, nu pot alege”. Toată atitudinea lui În problema dinastică și a păcii era motivată de grija de a menține România Întregită, tocmai de aceea Începuse În vara lui 1917 tratativele cu Mackensen, prin intermediul lui Lupu Kostache, convins fiind că cei care dictau erau militarii. Plecând de la ideea că Germania
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
analiști, până la Olimpiada din 2004, în ciuda noianului de bani europeni, Grecia nu avea decât vreo 70 km de autostradă, făcuți cu mari sacrificii. În schimb, avea un aparat administrativ de stat uriaș și o clasă politică condusă, după un principiu dinastic, de familiile Karamanlis și Papandreou. Menținerea aparenței de prosperitate a fost realizată prin permanente împrumuturi de la diverși parteneri, promițându-le achitarea împrumuturilor și a dobânzilor aferente (care la data respectivă nu erau excesive) la termenele stabilite de comun acord cu
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
procesul de desacralizare a legitimității monarhice. Este vorba despre hazardul eredității, care nu garanta cea mai bună selecție și, în al doilea rând, despre endogamia practicată de familiile regale, ceea ce favoriza transmiterea unor maladii ereditare. Pentru a înțelege delegitimarea puterii dinastice, se cuvine să examinăm trăsăturile psihologice ale celor care încarnau puterea, adică monarhii. De bună seamă, ei nu erau singurii responsabili pentru deciziile luate, întrucât erau înconjurați de militari și de personaje politice puternice, ca și de membrii ai propriilor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
înconjurați de militari și de personaje politice puternice, ca și de membrii ai propriilor lor familii, ca și de deținătorii pozițiilor-cheie din administrația centrală. Toți istoricii subliniază influențele și presiunile exercitate de către toți aceștia asupra personajului central, asupra deținătorului legitimității dinastice. Trebuie subliniat totuși faptul că acest anturaj era recrutat și numit de către suveran și că, deși acesta din urmă nu decidea singur, nimic nu se făcea fără aprobarea sa formală. Suveranul avea ultimul cuvânt. Soarta a milioane de oameni, menținerea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Această boală ereditară scria Jean Bernard a provocat, din generație în generație, de-a lungul mai multor secole, nebunii, paroxisme, suferințe, moarte. Tulburările mentale ale principilor au adus dezordinea statelor. Mișcarea unei molecule de sânge a guvernat imperii"11. Familia dinastică austriacă nu a fost atinsă de aceste maladii ereditare, dar în istoria ei există mai mulți principi, cărora, după spusele istoricilor, le "lipsea discernământul". Ceea ce spun istoricii e și mai bine evocat de către pictori, care se străduiau să facă portrete
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Miclescu, apare la 13 martie 1927. Tipografia Eminescu, strada Iancu Flondor 11. Ziarul publică din prima pagină „Chemarea către cetățenii României”, având încrustat în text chipul dr. N. Lupu, chemare care este o prezentare a platformei program a Partidului Țărănesc „dinastic și fidel principiilor monarhiei constituționale”, în care „ Biserica ortodoxă este pavăză morală a sufletului românesc, dar și scutul său național.” Deosebit, ziarul publică articole: „Năzuințele noastre”, „Dr. Nicolae Lupu în Basarabia”, „O scrisoare a lui Badea Gheorghe, gospodar, „Gura satului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
19381944, tipărit de Mitropolia Bucovinei la Tipografia Mitropolit Silvestru, proprietatea Societății pentru cultură, Cernăuți, Piața Unirii nr.3. Cuprindea: Pascalia anului, întunecimi de soare și de lumină, sărbătorile mutabile, posturile anului, date despre familia regală a României, sărbători naționale și dinastice. După calendarul propriuzis urma partea literară a publicației referitoare la înfăptuiri bisericești, lăcașuri de cult (Biserica neamului din Rădăuți), despre bisericile străine din România, cinstirea eroilor neamului, despre ortodoxism în Orientul apropiat, prigoana creștinismului în veacul al XXlea, semnate de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
primii ani ai României Mari, 24 ianuarie a rămas, prin excelență, ziua unirii 198. În provinciile proaspăt intrate în componența regatului, autoritățile au fost de la început foarte vigilente, măsurând cu atenție eforturile dascălilor de a promova cultura națională și loialitatea dinastică. Învățarea cât mai rapidă a limbii române, a istoriei și a cântecelor patriotice era riguros verificată de inspectorii școlari. Justa celebrare a sărbătorilor naționale era considerată o probă indubitabilă de civism. Iar responsabilii instituțiilor școlare din noile provincii s-au
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
oficialii din capitală, sub conducerea prim-ministrului Iuliu Maniu se rezervase data de 20 a aceleiași luni. Asocierea se baza, în primul rând, pe faptul că Zilei Eroilor (care, în acel an, era la 9 mai) îi urma imediat aniversarea dinastică de a doua zi. Dar în capitală se incluseseră în program și deschiderea oficială a Târgului de Moși (la 11 mai), apoi primirea unor delegații din străinătate 222 etc. La Alba Iulia se mai preconiza deschiderea unui muzeu al unirii
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
marile reforme și politica externă asiguratorie a țării apăreau firesc în marea poveste a unității naționale, ca și alte "evenimente în familia regală". Cele din urmă erau notate în ordinea lor cronologică, nu a importanței politice, într-o simplă cronică dinastică: moartea prințului Mircea, câteva căsătorii princiare, încoronarea de la Alba Iulia, apoi unele "greutăți și suferințe" omenești care duseseră, până la urmă, la "moartea regelui Ferdinand". Din gratitudine pentru suveran, manualul proclama că "actul cel mai solemn din viața Românilor s-a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
început, un construct politic, gândit să sintetizeze cât mai multe merite ale autorilor reali ai unirii, pentru a le transfera mai ușor în singularitatea și reprezentativitatea dinastiei regale. Posibilele sărbători ale unirii au fost aduse, și ele, în registrul festivităților dinastice, centrat pe ziua de 10 Mai, care însuma deja trei alte mari simboluri politice: dinastia, independența statală și proclamarea regatului. Dar când visul "României Mari" s-a destrămat, ziua de 1 decembrie 1918 și semnificația ei istorică au câștigat un
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un grupaj cu documente auxiliare. Între ele se aflau o scurtă biografie a lui Nicolae Ceaușescu și fotografiile câtorva "realizări" ale regimului (Metroul, Transfăgărășanul, Canalul). De la primele propoziții, lecția se adresa deja inițiaților, celor familiarizați cu termeni precum "neostalinism", "socialism dinastic", "destalinizare", "desovietizare", "disidență", "greve antidictatoriale", "izolare diplomatică", "democrație populară". Expunerea se construia pe un contrast facil între prima și a doua perioadă a regimului, cu descrieri moralizatoare ținând loc de analiză istorică. Se amintea despre un "dezmățat cult al personalității
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
impus acestuia în urma unei ședințe secrete a corpurilor legiuitoare (cf. Istoria parlamentului, p. 193) și era sprijinit de elementele antidinastice din Cameră (liberalii-radicali și Fracțiunea liberă și independentă din Iași). 24. Guvernul Ion Ghica, numit de N. Iorga guvernul „lichidării dinastice“ s-a menținut la putere de la 18/30 decembrie 1870 până la 11/23 martie 1871; lista guvernului reprodusă de Constantin Bacalbașa este corectă, cu mențiunea că titular la Externe va deveni Nicolae Calimachi-Catargiu (la 19/31 decembrie 1870). Ambron 25
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Berlin pe lângă consorțiul Strousberg, a provocat noi nemulțumiri, amplificate după ce consorțiul a dat faliment, la sfârșitul anului 1870. Toată această „afacere“ a provocat vii dezbateri par la mentare și a contribuit în anii 1868-1871 la întreținerea unor puternice sentimente anti dinastice în rândul opiniei publice românești. Concesiunea va fi anulată în octombrie 1871, dar „afacerea Strousberg“, care a întunecat primii ani ai domniei lui Carol I, poate fi con si derată ca definitiv încheiată abia în ianuarie 1880, când statul român
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
politică internă a țării, bazat, în egală măsură, pe prestigiul și simpatia populară a regelui Ferdinand. Acesta a reușit să aplaneze problemele politice, însă nu a avut același succes și în ce privește propria sa familie, confruntându-se cu așa-numita criză dinastică. În luna august 1918, prințul moștenitor Carol și-a părăsit regimentul și a plecat la Odessa unde, la 31 august/13 septembrie 1918, s-a căsătorit cu Ioana Maria Valentina (Zizi) Lambrino, provocând astfel prima criză dinastică. Prima măsură a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]