1,946 matches
-
articolul 170, alineatul (1) se abrogă. ... 22. La articolul 170, partea introductivă a alineatului (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) La stabilirea și aplicarea politicilor de remunerare în ceea ce privește remunerația totală, inclusiv salariile și beneficiile discreționare de tipul pensiilor, pentru categoriile de personal ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituțiilor de credit, instituțiile de credit trebuie să respecte, de o manieră corespunzătoare mărimii și organizării lor interne, precum și
REGULAMENT nr. 2 din 1 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251438]
-
Curtea constată că dispozițiile criticate cuprind o soluție legislativă incompletă, ceea ce lipsește norma analizată de previzibilitate și poate afecta securitatea raporturilor juridice civile. Exigențele de calitate a legii nu permit destinatarului legii să ajungă la o interpretare subiectivă sau discreționară a normei juridice. Acesta trebuie să se bazeze pe o normă juridică de calitate, care să îi orienteze și să îi ghideze conduita socială. Constatându-se lipsa unei asemenea norme, coroborată cu relevanța constituțională a omisiunii legislative identificate, dispozițiile criticate
DECIZIA nr. 508 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261419]
-
și a deținerii acesteia vreme de peste trei decenii (din 1922, dată la care - cu toată împotrivirea suferindului Lenin - ajunge secretar general, și până în martie 1953), decât prin reușitele sale economico-sociale în folosul tuturor acelor popoare intrate în sfera puterii lui discreționare, pe care nu s-a jenat să le calce sistematic în picioare cu absurdul unei politici mai antiumană decât tot ce cunoscuse istoria până atunci și pe care ținea din când în când să o servească celorlalți sub forma unor
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
și de gândurile mle/ vinovat de ce mi-ai dat/ și nu am înmulțit...”. Există și o latură polemică în poezia lui Ion Iancu Vale, Acolada mare fiind semnificativă: „vor întreba, sfidător și deloc retoric/ cei care fără regrete, abuziv și discreționar/ împart pâinea noastră cea de toate zilele/ (atât cât să nu mai rămână/ pentru a da și altora)/ «oare pentru ce se tot agită aiuriții ăștia/ ciudați, visători și fără bani»/ și vor răspunde ei, hărăziții/ creatorii de imagini, metafore
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
loc din pricina agonisirii iubirii și neprihănirii, pentru că acestea sunt pacea și sfințirea”. Mă gândesc la Regele pescar, la cel ce și-a învățat ucenicii pescari să devină pescari de oameni. Adevărat! Ce suntem noi altceva decât niște vietăți în puterea discreționara a Pescarului. Oamenii merg la momeală întocmai că peștii. Exact acest lucru încearcă cei treziți din neam, ca prin cunoaștere să-i scoată pe cei mulți “din somnul cel de moarte”. Unii spun că trebuie schimbat imnul țării pentru că nu
CĂRĂRILE SUFLETULUI (FRAGMENT) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373312_a_374641]
-
te gândești la banii pe care-i ai, să-ți faci planuri, vise, să te vezi printre puternicii zilei, deasupra altora, cu puteri de decizie de care să fii mândru, să te simți unul dintre aceia care hotărăsc în mod discreționar soarta și destinul altora, mai ceva decât Dumnezeu... - Îmmm, ăăă... De unde dracu știe ăsta la ce gândesc eu... Să știi că am adormit și oi fi vorbit prin somn... Imposibil totuși! Sunt antrenat pentru asemenea situații... Ce mă fac, idiotul
ILUZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372416_a_373745]
-
spună ceva dar se opri descumpănit însă Claudia continuă plină de curaj. -Zei al căror chip și ideologie a cultului lor servesc o mână de oameni situați în unghiul ierarhiei? Zeități care au apucături omenești și iau hotărâri arbitrare și discreționare? Zeități care cer sacrificii umane fără număr? Ori zeități care nu se dau înapoi de la a fura, a minți, a ucide, și viola? Și care pun la cale războaie sângeroase doar pentru a se distra? Ți-ai pus vreodată întrebarea
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
configurează parabolic o dramă umană pusă în scenă într-o sală fără public. Sub acest aspect, al unei paradoxale și neliniștitoare absențe, romanul “Pumnul și palma” dinspre începutul ultimului deceniu - “satanic” după o vorbă a lui Mircea Zaciu - al domniei discreționare și disperate a lui Nicolae Ceaușescu poate fi considerat una dintre cele mai remarcabile expresii ale disidenței literare din acel timp. C. Stănescu Editura ANAMAOL, 2015 ISBN: 978-606-640-108-1 Referință Bibliografică: PUMNUL ȘI PALMA / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PUMNUL ŞI PALMA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376047_a_377376]
-
În scurta autoprezentare și adresare către cititor, autoarea exprimă câteva din deschiderile confesiunii înspre o terapeutică spirituală. Autoarea reactualizează într-o modelare românească, începuturile dificile, diversele impedimente și adversități, precum și sondaje de interioritatea conștiinței unei absolvente de Medicină în epoca discreționară a dictaturii comuniste. Repartiția în afara orașelor, devenise infernul tinerilor absolvenți, era o lecție aspră de existență, de frământări și umilințe, cu o grea perioadă de adaptare, pentru că transferul în primitiva și misterioasa viață la țară, după o lungă perioadă de
URCARE ÎNTR-O TAINĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372795_a_374124]
-
Marele Cartier General, în decembrie 1916, am găsit instalați în toate sectoarele tehnicieni francezi, care cu toate că erau mai mici în grad decît șefii români responsabili, erau investiți, cu consimțămîntul fratelui dumneavoastră și la ordinul generalului Iliescu, cu puteri de comandă discreționare? Este cea mai mare umilință care i se poate impune unei armate, fie ea chiar învinsă". În sfîrșit, Antonescu îi atacă pe Brătianu și pe Maniu în privința poziției lor cu ocazia intrării în război în 1941, poziție care nu era
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fier, fără, a mai face amintire de favorule ce pune la dispozițiunea prozeliților săi (precum arenzi, vânzări de proprietăți și întreprinderi operate pe o a cinchea parte a teritoriului statului), daca vom adăoga, pe lângă toate acestea, manipularea fără control, augmentabilitatea discreționară și neconștiincioasă a unui buget a cărui cheltuieli sporesc în realitate, a cărui venituri se îmflă fără realitate, atunci nu mai rămâne nici umbră de îndoială că un regim constituțional aplicat în asemenea condiții e o iluzie și nimic decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
subsidiar, că ar fi bine ca și în tagma plasticienilor, a "fraților care văd" (Paul Eluard), să existe voci care să răscolească un pic relieful local, atît de marcat încă de un mandarinat pe cît de prăfuit, pe atît de discreționar.. Și sugeram implicarea vocilor tinere. Aseară, ieșind din clădirea atelierelor din Armeană, pe lîngă mine au trecut cîțiva juni spre atelierele lor de la demisol. Ei bine, toți aveau lipite pe gură benzi izolatoare și doar gîngureau. Era un joc pornit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aerul unui fundamentalism, fie el și involuntar. Unul rodit, culmea!, de o minte atît de strălucit-liberă ca a francezului. Ca și cum, ajungînd el însuși demiurg, și-ar fi supus omenirea secolului XXI unui comportament pe cît de uniform, pe atît de discreționar. Ca și cum omenirea aceasta ar fi fost o turmă neieșind o clipă din "crede și nu cerceta". Ca și cum n-ar fi existat și minți care să se ridice deasupra turmei. Și care să nu accepte fundamentalismul... gascon. Dar să nu fim
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ori săltărețele dactile, vocalizate și mimate de inhibantul dar și, în egală măsură, antrenantul magistru. Rîsul e gata să irumpă dintre buzele de faun excitat, dar nu irumpe, nu trebuie să irumpă, bagatelizînd totul, nu, totul e ținut sub regia discreționarului histrion. Rîs inegalabil. Rîsul cazacilor din tabloul lui Repin. Rîs enorm, burtos, fălcos, năsos, buzos, rîsul năvălitorilor păgîni, așezați pe Donul sfînt. Și bucurîndu-se de bătălia tocmai încheiată cu bine. Și udată acum cu ce curge gîrlă din butii. Rîs
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asta în urma consumării dramaticului act al abolirii monarhiei și amplasării celor două mari colecții în somptuosul palat regal părăsit. Impropriu, evident, unui astfel de proiect, oricum fericit în ultimă instanță, pentru a-l feri astfel de alte destinări, la îndemîna discreționarei administrații comuniste. Dacă ceva a contribuit decisiv la proliferarea corespunzătoare a celor două consistente galerii, asta s-a datorat recentei regîndiri a vastelor încăperi, în sensul unei distribuiri și amenajări pe criterii muzeale, în așa măsură încît vechiul și nobilul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care neînvățînd nimic din tragedia unui Ceaușescu, se lasă devorată de același autoritarism de partid ce-i și va decide, la un moment dat, prăbușirea (premoniție, fie vorba, deloc tristă...). Nu e de mirare, așadar, impunerea unui ton, chiar dacă surdinizat, discreționar (și) în domeniul culturii, al artelor în speță. Un dialog cu parfum interbelic despre marii colecționari români de artă spulberați de comunism între istoricul Negu Djuvara și istoricul de artă Radu Ionescu este întrerupt (neprofesionist? tendențios?) de imagini cu insipidul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
distinsul invitat să-i aducă dictatorului osanaua finală. Ca odorată dregere a busuiocului, după ce timp de o oră (de istorie) se erijase cu șiretenia și duplicitatea nomenclaturistului dîmbovițean în, vezi doamne, sfetnic de taină partinică al căpcăunului; oricum încăpățînat și discreționar. Evident, nu i se poate pretinde manieratului Adrian Cioroianu, în riscanta sa calitate de moderator, să fie ireverențios cu invitații, deși unii dintre aceștia, ca cel recent, meritînd cu prisosință penalizarea, dar jovialitatea sa indicibil duplicitară în fața unui fost mandarin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Regele e silit să-l plătească unui maniac de care țara, iată, după atîția ani de zîrcoliri întru normalitate, nu se poate debarasa. Paternalismul cu efecte nocive asupra unei populații care și-a pierdut de mult memoria, dublat de tupeul discreționarului, compune carlogoldonian silueta aceasta malefic-tutelară fără de care, crede, nimic nu trebuie să miște. La capătul unor mandate interminabile, mistificatorul cu permanentul lui zîmbet Divertis își bifează sistematic în hîrșita agendă partinică mai toate nesperatele vise. De ce nu l-ar bifa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru că misticul nume avea să-i aducă, pe lîngă substanțiale beneficii, mai cu seamă după moartea hulitului bunic, și ponoasele aceluiași nume, mai cu seamă în anii cruzi ai copilăriei și adolescenței, sufocați de apăsătoarea tutelă). Crescînd în umbra colosului discreționar, acesta, mai întîi cu cei apropiați, apoi cu inombrabilele cohorte de admiratori Marina a fost și singura supraviețuitoare a "genocidului" produs cu voie, fără voie de maestru asupra celor din preajmă. De altfel, conștient de efectul său malefic, Picasso însuși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În care debutase excelent. Deși reacția vag ofuscată a invitatului fusese una de apărare, cum că nu, nu a părăsit-o, percepția generală a lumii literare este că fostul poet e într-adevăr un fost poet: analistul vieții politice surclasîndu-l discreționar pe cel dintîi. Ar fi de analizat (de psihanalizat chiar) ce anume determină o mutație de o asemenea casanță. Să iau însă lucrurile așa cum sînt, acordîndu-i prioritate, poftim, comodității. Și să văd și alte cazuri de asemenea apostazii. Plecat la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pesedismului în derută motive de speranță. În loc să-și gestioneze, înțelept și fotogenic, istorica victorie, Băsescu se complace și inestetic, și periculos în animozități cu desemnatul său, periclitînd colosalul proiect al radicalei schimbări. E de admirat deocamdată (cît va mai admite discreționarul disprețuitor al codului manierelor elegante) ținuta demnă (și, de la un punct, chiar tenace) a burghezului prim-ministru, sugerîndu-i mereu colericului său companion proletar soluția întrupării proiectului inițial. Dacă ghinion absolut poate fi numit ceva, atunci pacostea fără egal a interminabilelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care știe acum exact ce s-a întîmplat în dejism-ceaușism-iliescianismul autohton, ca să nu aibă reacția cea mai normală. Cum, adică, pol de stînga? Păi, ce-a fost regimul moștenit de revoluționarul de profesie Iliescu decît pol de stînga, unicul și discreționarul pol de stînga?! Cel care a însîngerat jumătate de secol țara și apoi a întîrziat-o atît de periculos să revină la statutul ei de membră legitimă a comunității europene. Pe care se știe prea bine moșii și strămoșii iliescieni au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Finețea gesticii sale spunea ceva esențial despre acea parte nobilă a unei Românii ce dispăruse demult și căreia îi ducem și-acum dorul. Reîntîlnit, altădată, într-un înțesat vernisaj de Sală Dalles, Catul, în așteptarea, și el, a personajului în discreționară vogă, iscă un moment de comic uluitor. Cum, în murmurul sperioasei așteptări hiperpoliticosul Catul își fuma distins țigara, un urlet de leoaică înjunghiată sparse societatea: vîrful aprins al țigării, excesiv de prevenitor manevrate, atinsese pempantul bust, producînd catastrofa... Incalificabilul Catul! Cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îngăduie decât prin amnezie extravaganțe și aventuri, care să dăuneze rațiunii de stat, chiar în Rusia secolului XVIII, când favoritismul la Curte nu era - cum spunea cineva - un scandal, ci o instituție. Firește, acești monarhi uzează de o putere aproape discreționară (deși, cum am spus, oarecum limitată), iar politica externă este apanajul lor personal, încât „secretul regelui” (le secret du Roi) nu funcționează numai la Paris, ci și la Viena, Berlin și Petersburg, cu excepția Constantinopolului, unde secretul nu era posibil, totul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
învață autocontrolul. Rezolvarea conflictelor. Elevii deprind abilitatea de a răspunde în mod creativ într-o situație conflictuală. III. Conflictele între profesori si elevi. Pentru a evita apariția acestui tip de conflict, profesorul nu trebuie să-si utilizeze puterea în mod discreționar, cu scopul de a evidenția lipsa de putere a elevilor. Autoritatea profesorului trebuie să se manifeste constructiv, prin crearea unui mediu propice învățării, prin menținerea ordinii si prin „scoaterea” a ceea ce este mai bun din elevi. În schimb, autoritarismul (adică
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]