1,371 matches
-
scurseră aicea și formează patrioții“. În România locuiește poporul român. Iar el nu este doar gospodar, ci și iubitor de oameni și gazdă primitoare. Dar nu va accepta niciodată ca o minoritate să obțină privilegii exorbitante sub pretextul că este discriminată. Asemenea lucruri nu ajută cu nimic respectiva minoritate, ci dimpotrivă, o discreditează și o pun într-o situație dificilă, pentru că omul de jos, truditorul, nu are nevoie de privilegii, el știe cui datorează pământul și apa pentru el și familia
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
moment era predictibil că se vor întreprinde măsuri de reparare a nedreptăților regimului comunist, inclusiv în ceea ce privește bunurile preluate de către stat de la cultele religioase. ... 54. Art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 94/2000 nu discriminează vreun cult religios, ci realizează o diferențiere prin raportare la un regim juridic actual al bunurilor ce fac obiectul măsurilor reparatorii. ... 55. Din practica instanței de contencios constituțional a rezultat că nu se poate reține o încălcare a principiului egalității
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
ființă, are suflet. Contextul social existent astăzi și dezvoltarea culturii, a civilizației, a științelor, ne indică faptul că femeia a reușit să obțină un alt statut, comparativ cu vremurile trecute (chiar dacă mai există locații în lume, unde ea este încă discriminată din diferite puncte de vedere). Astăzi, datorită conștientizării societății asupra importanței existenței și activității ei, femeia contemporană deține multiple roluri: fiică, mamă, soție, angajată, gospodină, directoare, om de știință, șefă de guvern, regină și, ceea ce ne interesează pe noi, pentru
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fină, delicioasă, tristă, țepoasă, netedă, lemnoasă, necăjită, amărâtă, rea, fericită, jucăușă, pitică etc. 5. COLOREAZĂ-MI LUMEA Scop formarea unei imagini pozitive despre sine Obiective: să asocieze colectivului un simbol; să stabilească culoarea preferată a tuturor copiilor din grupă; să discrimineze sunetele ce compun cuvântul respectiv; să denumească o trăsătură a colectivului ce începe cu fiecare sunet; să dicteze silabic cuvântul, urmărind cum este scris; să precizeze frecvența cu care trăsătura respectivă îi reprezintă. Mod de desfășurare: Conducătorul jocului solicită copiilor
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
oferite de imagini; să manifeste interes pentru citit; să recunoască cuvinte simple și litere în contexte familiare; să cunoască literele alfabetului și alte convenții ale limbajului scris; să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date; să perceapă și să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc.; să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora; să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificație; să descopere că scrierea îndeplinește anumite
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
verbe 129 utilizabile în formularea obiectivelor operaționale: a adapta, a apăra, a aplica, a aprecia, a argumenta, a clarifica, a clasifica, a combina, a concluziona, a defini, a demonstra, a deriva, a descompune, a descrie, a desemna, a determina, a discrimina, a distinge, a enumera, a eticheta, a explica, a folosi, a generaliza, a identifica, a ilustra, a indica, a justifica, a judeca, a măsura, a numi, a propune, a reconstrui, a recunoaște, a reda, a relata, a schimba, a scrie
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
într-o manieră originală, condiționată/contextualizată de achizițiile de care copilul dispune deja la nivel lexical-semantic a vocabularului activ al preșcolarului). 70 Exemple preluate din Slama-Cazacu 1999: 297. 71 Slama-Cazacu 1999: 298. 72 ,,Blocurile sintagmatice" (structuri în cadrul cărora copilul nu discriminează), caracteristice antepreșcolarului, se păstrează într-o anumită măsură și la preșcolari: vezi exemple de tipul ,,punguța cu doi bani era plină de galbeni", ,,un trei iezi cucuieți mic" (Slama-Cazacu 1999: 291) etc., dificultățile fiind cel mai frecvent generate de distingerea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
un dublu regres. Cea mai simplă metodă este evaluarea calitativă minimală: răsfoind o carte, dacă găsești o prostie mare, incontestabilă, aceasta este un criteriu clar al calității proaste. Dar această procedură poate elimina doar publicațiile evident proaste. Dar nu poate discrimina produsele mediocre. Evident și această procedură este vulnerabilă și generatoare potențial de conflicte. Dacă în principiu, criteriul principal declarat al evaluării activității specialiștilor și instituțiilor este calitatea, în practică, calitatea este considerată marginal. Dincolo de principiile declarate, nu numai în practica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Opinia elevilor privind conținutul violenței din filme nu se diferențiază semnificativ în funcție de vârstă, procentele mai mici indicate de grupa de vârstă 7-10 ani se datorează și ponderii mai mari a nonrăspunsurilor, dar discriminează în raport cu genul, în sensul că fetele apreciază în proporție mai mare decât băieții excesul de violență din filme, la toate cele trei categorii de vârstă, iar băieții sunt mai numeroși decât fetele atunci când consideră că violența transmisă prin filme este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
romi. 1. Moștenirea de la societatea comunistă: românii sunt intoleranți față de aceste grupuri. Comunismul a promovat antisemitismul și atitudinea negativă față de romi și această politică a avut un impact sensibil asupra populației. Deci românii erau inițial antisemiți și tentați să-i discrimineze pe romi. În fapt, lucrurile sunt ceva mai complicate. Oficial, politica comunistă era net ostilă antisemitismului și discriminării țiganilor. Nu se poate însă nega că, datorită unor factori social-economici, culturali, tradiționali, exista probabil rămășițele unor atitudini negative față de evrei, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
această ipoteză nu mi se pare credibilă. O anumită rezervă mai mult sau mai puțin accentuată față de romi exista tradițional, deși descurajată politic de regimul comunist. 2. Călătoria în Occident a oferit oportunități de contact direct cu segmentele de populație discriminate în România, și acest contact a fost pozitiv, contrar mentalității românilor. Cei care au lucrat în Occident nu au cunoscut, probabil, prea mulți evrei și chiar dacă i-au întâlnit, de multe ori nici nu au știut că sunt evrei. Cel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a dovedit a fi totuși un succes. Datorit... unei abile „Împletiri Între colectiv și privat În regulamentele și funcționarea noilor colhozuri” (M. Molnár), datorit... unei largi autonomii acordate acestor unit...ți de producție și de comercializare, f...r... a-i discrimina pe „ț...rănii bogați”, care au putut obține funcții de r...spundere În noile structuri, sistemul agricol și-a revenit Încetul cu Încetul și a ajuns s... funcționeze normal, astfel c... s-a reușit stoparea penuriei alimentare aproape cronice de la
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
subordonat lui auditus, ar spune Leonardo. Cercetarea adevărului obiectiv, autorității locutorului, căci urechea este un organ autoritar. E mai ușor să închizi ochii decît să-ți astupi urechile, iar Big Brother manipulează masele prin difuzoare. Ochiul prezintă facultatea de a discrimina, compara, reconstitui. Auzul plutește, leagănă sau excită fără recul și mai ales fără a se eschiva. Să fi fost oare vederea noastră reeducată, ori mai degrabă dezeducată, de obiceiurile noastre sonore? Fax-ul ne obișnuiește, în mod delicios, cu un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de Fundația pentru o Societate Deschisă, pe un eșantion de 1800 de persoane, stratificat probabilist tristadial, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o eroare de +/2,3%. 16 Baza de date EVS 1999 nu are o variabilă care să discrimineze între urban și rural, astfel că pentru a face comparații pe acestea două și în absența unei astfel de variabile dihotomice, am optat pentru selectarea din mulțimea de localități ale Europei investigate doar a celor cu mai puțin de 10
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de inteligență. Rezultatele la teste sunt influențate de aspecte precum neîncrederea în teste, lipsa familiarizării cu acestea, teama de rezultatele acestora sau de maniera de utilizare a rezultatelor. Fiind situate din punct de vedere cultural, testele au fost acuzate că discriminează în favoarea grupului în care au fost elaborate, standardizate și etalonate. Diferite comparații și statistici confirmă acuzația respectivă. Din acest motiv, de mai bine de un deceniu este interzisă utilizarea testelor de inteligență în evaluarea aptitudinilor școlare în California, după ce câțiva
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
structurii neurologice a creierului (Bee, H., 1997, p. 114). Susținătorii punctului de vedere opus, cei care afirmă faptul că aptitudinile sunt dobândite, aduc și ei argumente experimentale. S-a demonstrat că până la vârsta de 8 luni, copiii sunt capabili să discrimineze toate fonemele (sunetele lingvistice) posibile în limbile globului (există un număr foarte mare de foneme, dintre care fiecare limbă utilizează maximum 35-40). Treptat, în intervalul 1-2 ani, copilul pierde capacitatea de a recunoaște alte foneme decât cele specifice limbii pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în apreciere. Este de presupus că elevii cu performanțe foarte slabe vor simți că formează un grup. Aceasta cu atât mai mult cu cât profesorii și elevii cu rezultate bune îi vor percepe ca alcătuind un grup și îi vor discrimina. Raportând o cercetare empirică desfășurată într-o clasă de liceu, Adrian Neculau reproduce declarația unei eleve, care arată că în unele cazuri pot să apară conflicte ascuțite între cele două grupuri: „Cele slabe la învățătură, cele care manifestă lacune în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
complexe. În legătură cu aceasta, merită amintit faptul că în anii ’50 în Statele Unite s-a iscat o dispută legată de diferențele în scorurile inteligență pe care le obțineau copii aparținând diferitelor pături sociale. Totuși, analize atente au revelat că testele care discriminau între copii cu status diferit erau mai cu seamă cele verbale. Diferențele se datorau, așadar, culturii, mai curând decât capacităților subiecților testați. De pildă, un item ce presupunea că subiecții cunosc cuvântul „sonată” nu putea decât să-i dezavantajeze pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
handicap mintal sever Își cunoaște propriile interese și discerne pentru sine, universalismul, care acreditează faptul că orice ființă umană, indiferent de sex, rasă, etnie, religie, clasă, este, deopotrivă, ființă rațională și scop În sine, cu alte cuvinte, nu poate fi discriminată drept „acefală” sau „irațională”, Încât să aleagă alții pentru ea fără consimțământul ei. Aceste „bunuri publice”, valori ale modernității democratice, sunt, În lumea căreia dorim să i ne alăturăm, forme de raționare și comportamente normale, aproape banale. Aceasta a și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
răspândirea asistenței medicale la sate, precum și ca autor al „canonului” bibliografic românesc: lucrarea Biopolitica. Moldovan nu era explicit nici rasist, nici antisemit, nici șovin În abordările sale. Față de extrema dreaptă, Moldovan este totuși semnificativ moderat (fiind mai degrabă tehnocrat), deși discrimina În anumite sensuri alte etnii și mai ales femeile. El avea o viziune mai aproape de statul bunăstării generale (dar selective, zic eu). Dar, după cum argumentează pertinent autoarea acestei cărți, Moldovan nu a criticat pornirile rasiste și antisemite ale altor eugeniști
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a fi părtinitoare, deoarece au fost luate în condiții de conflict de interese sau în tranzacții corupte; - decizii care sunt părtinitoare în mod stabil, continuând structuri de inegalitate de tratament persistente în timp (de exemplu, decizii care defavorizează categoriile sociale discriminate pe parcursul deceniilor trecute sau decizii care favorizează actori sociali cu putere financiară și decizională foarte ridicată). Abuzuri normalizate: excepție, sau regulă? O anumită problemă de procedură într-o politică publică sau un program de dezvoltare poate apărea izolat (cum ar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atingerea demnității persoanei și/sau crearea unui mediu degradant, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator. 2. La articolul I, punctul 8, alineatul (3) al articolului 8 va avea următorul cuprins: (3) Este considerată discriminare orice dispoziție de a discrimina o persoană pe criteriu de sex. 3. La articolul I, punctul 16, alineatele (1) și (3) ale articolului 23-5 vor avea următorul cuprins: Art. 23-5 (1) Agenția se înființează cu data de 1 ianuarie 2005 și începe să funcționeze din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cerință profesională autentică și determinantă, cu condiția însă ca obiectivul urmărit să fie legitim și cerința să fie proporțională. 8. La articolul 8 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: (3) Este considerată discriminare dispoziția de a discrimina o persoană pe criteriul de sex. 9. Alineatul (1) al articolului 9 va avea următorul cuprins: Art. 9 (1) Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare. 10. Alineatul (1) al articolului 10 va avea următorul cuprins: Art. 10 (1
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
21. Titlul capitolului VI va avea următorul cuprins: CAP. 6. Soluționarea sesizărilor și reclamațiilor privind discriminarea după criteriul de sex 22. Articolul 33 va avea următorul cuprins: Art. 33 (1) Angajații au dreptul ca în cazul în care se consideră discriminați după criteriul de sex să formuleze sesizări/reclamații către angajator sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat, și să solicite sprijinul organizației sindicale sau al reprezentanților salariaților din unitate pentru rezolvarea situației la locul de muncă. (2) În cazul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
consideră necesar în vederea soluționării cauzei cu care a fost sesizată, poate solicita Agenției un raport. (5) Hotărârea pronunțată de instanța judecătorească se comunică și Agenției. (6) Prin cererea introdusă în condițiile prevăzute la alin. (2) persoana angajată care se consideră discriminată după criteriul de sex are dreptul să solicite despăgubiri materiale și/sau morale, precum și/sau înlăturarea consecințelor faptelor discriminatorii de la persoana care le-a săvârșit. 23. Articolul 34 va avea următorul cuprins: Art. 34 (1) Persoana care prezintă elemente de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]