24,621 matches
-
ani, oficial, condițiile pe care trebuiau să le îndeplinească orașele candidate se refereau în special la posibilitatea de a organiza Jocurile fără discriminare politică (tuturor sportivilor și delegațiilor recunoscute de CIO trebuia să li se asigure dreptul de participare fără discriminare politică, economică și de ce nu financiară). La acest punct se mai adaugă și regulile rotației geografice dar și a posibilităților de organizare a Jocurilor Olimpice ale marilor puteri. Istoria ne arată desfășurarea Jocurilor Olimpice în orașele occidentale, cu precădere în Europa și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sport, putere, care folosită în contextele respective, a devenit una politică. În timpul anilor 60, 70 și 80 CIO a trebuit să facă față multor probleme politice (confruntările permanente dintre blocurile Est și Vest, politica de apartheid din Africa, formele de discriminare și încălcare a principiilor drepturilor omului etc.), perioadă în care Jocurile Olimpice riscau să devină un instrument pentru promovarea unor mize politice: Au existat preocupări ale statelor ca prin intermediul unor succese sportive să obțină o mai mare legitimitate și reprezentativitate pe
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de euro doar pentru că i-a fost frică de o înșelătorie venită din partea unei românce”, povestește Mihaela Rădulescu, precizând cum chiar ea a solicitat venirea poliției. Mihaela Rădulescu, victimă a rasismului „Mi se părea un caz clasic de rasism și discriminare odioase, cum probabil au parte mulți români cinstiți prin Europa. Am rugat poliția să verifice identitatea mea și să găsim o explicație și o rezolvare la situația absurdă. Vânzătoarea, chiar și de față cu poliția, a continuat să susțină că
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
greșit epoca - au greșit și eticheta. Pentru astfel de indivizi, părerile trebuie sancționate administrativ, iar libertatea de gândire sufocată urgent cu scârbosul căluș al corectitudinii politice. Dacă rezultatele sunt sub așteptări, mai inventezi și un Consiliu (neapărat!) Național pentru Combaterea Discriminării și împarți la amenzi până sufoci trezoreria -, iar apoi țipi ca din gură de șarpe că banii trebuie redistribuiți săracilor. S-a umplut lumea de tembeli cu pretenții? Nici o problemă: stabilești reguli de "discriminare pozitivă" și-ai pus capac oricărei
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
un Consiliu (neapărat!) Național pentru Combaterea Discriminării și împarți la amenzi până sufoci trezoreria -, iar apoi țipi ca din gură de șarpe că banii trebuie redistribuiți săracilor. S-a umplut lumea de tembeli cu pretenții? Nici o problemă: stabilești reguli de "discriminare pozitivă" și-ai pus capac oricărei discuții. Și competenței - dar cui îi mai pasă de competență, în lumea noastră cretinizată pe suava muzică a tovarășului Karl și-a partenerului său, Friedrich? Incultura, lichefierea memoriei, manipularea odioasă a realității au făcut
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
simțite în chip enervant două tendințe care au prins rădăcini foarte repede la noi: consumismul, pentru care plata unui bilet e sacrosanctă și trebuie onorată imediat, orice întîrziere provocînd indignare, indiferent dacă aeroportul e în flăcări sau sub zăpadă - și discriminarea categoriilor care gîndesc altfel decît se presupune că gîndește majoritatea. Profilul cititorului sau al telespectatorului căruia i se adresau cele mai multe știri era ușor de reconstituit: șoferul bucureștean nervos. Iubitorul calm de zăpadă și de plimbări era de obicei ignorat. Din
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
Dilema pur și simplu, și-a sărbătorit de curînd cei 14 ani de viață, printr-o întîlnire între prieteni apropiați la "Casa cu lei", printr-un concert cu Ada Milea și printr-un număr aniversar cu tematică adecvată unei aniversări, Discriminarea după vîrstă. Că Dilema "a rămas neschimbată în bine", cum spune cu umor Andrei Pleșu, directorul săptămânalului, e limpede. Un argument și în numărul acesta (de care s-a ocupat Alex. Leo Șerban) în care, după veșnicele dispute tineri-bătrîni se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
împingînd limitele biologice, îndepărtează și moartea. Toți trăim un fel de basm subliminal, în care există Ťtinerețe fără bătrînețeť și - firește - Ťviață fără de moarteť. Doar că, oricît de subliminal, e totuși numai un basm... Și atunci, care să fie explicația discriminării de vîrstă (Ťage-ismulť, cum se spune prin alte părți)? Disconfortul de a vedea chipuri care desfigurează frumosul basm auto-amăgitor? Protecția inconștientă împotriva terorii de a îmbătrîni, la rîndul tău? Teama de moarte? Cine știe... În orice caz, îmi permit o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
la Scoala Națională de Studii Politice și Admi nistrative (SNSPA). În prezent, este cadru didactic asociat la SNSPA. Domenii de interes: politici publice, administrație publică, științe politice. A publicat o serie de studii de specialitate în lucrări colective, între care: „Discriminarea de gen în tranziție. Diferențe de tratament între grupurile sociale”, în Oana Băluța (ed.), Gen și putere. Partea leului în politica românească (Polirom, 2006), „Creșterea sectorului public - factori determinanți”, în M. Păunescu (coord.), Management public în România (Polirom, 2008), „Construirea
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
a-l lectura. Limbajul folosit în descrierea rezultatelor trebuie să fie adecvat nivelului de înțelegere a elevilor, accesibil din punct de vedere al vocabularului și al frazării. În formularea concluziilor și a recomandărilor, trebuie evitate afirmațiile tehnice, jargonul psihologic, sentințele, discriminarea sau aluziile/sugestiile legate de apartenența la o anumită categorie de vârstă, gen, religie, statut socio-economic. În dialogul față în față cu elevul trebuie asigurată și respectată libertatea de a decide cu privire la propria carieră, orientarea centrându-se pe sistemul de
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
filtrată prin experiența culturală din anii care au urmat, amintirile din copilărie sunt mai degrabă sumbre. Ele se leagă de anii războiului (autorul este născut în anul 1938), de adăposturi subterane și șuierat de gloanțe, de teroarea pogromului și a discriminării la care era supusă populația de origine evreiască, de moartea unor rude și cunoștințe apropiate și de evadarea miraculoasă a tatălui aproape din fața plutonului de execuție. Foarte interesantă este intepretarea pe care Leon Volovici o dă rolului jucat de evrei
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
se spele, să nu fure, ne-am mulțumit să-i ghetoizăm, ușurându-ne conștiința pentru că unii lideri ai lor știu să dea din gură pe la televizor, să-și vândă voturile la alegeri celor mai ticăloși dintre politicieni și să pretindă "discriminări pozitive". Așa că degeaba ne indignăm acum că lumea civilizată vede în orice român un nomad cu potențial de infractor. Pentru că asta suntem. Mult prea mulți dintre noi am acceptat să decădem până la acest nivel, autoghetoizându-ne, cu eterna speranță românească a
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
Mircea Mihăieș Nu pot fi bănuit că n-aș avea suficientă simpatie pentru ideea de minoritate, de grup defavorizat, că n-aș fi un dușman al persecuțiilor și discriminărilor. Și totuși, marșul pe care l-am văzut pe străzile Bucureștiului, săptămâna trecută, un marș anti-discriminare, m-a pus pe gânduri. Privit de la distanță, el n-a fost cine știe ce. Vreo treizeci-patruzeci de indivizi care cărau, pe ploaie, niște pancarte și
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
identificați. Prin însuși gestul ascunderii feței, ei transmit un semnal negativ: că e ceva dubios în acțiunea lor și că scopurile urmărite nu sunt tocmai curate. Lucru cu atât mai surprinzător, cu cât doleanțele păreau cu totul firești: lupta împotriva discriminării. Ce om normal n-ar fi de acord cu așa ceva? N-am să înțeleg, însă, niciodată de ce împotriva nedreptăților, intoleranței, abuzurilor trebuie să lupți renunțând la propria identitate în favoarea unei non-identități. O fi mesajul mai puternic dacă vine din neant
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
fi ideile mai percutante dacă le comunici prin formule în care omul e redus la consistența dubioasă a unei măști? Sau e vorba de cu totul altceva, de acțiuni ce n-au de-a face nici cu democrația, nici cu discriminarea? Lucrurile încep să se lămurească dacă ai curiozitatea să intri pe site-ul uneia sau alteia din organizațiile care au pus la cale marșul despre care pomeneam. Vei constata că ideologia lor e un amestec de anarhism și extremism de
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
în România." Etc. etc. Lăsând de-o parte limbajul de balamuc, mentalitatea de milog (vezi "etica împărtășirii") și încurajarea furtului, a plagiatului, a însușirii muncii și gândirii altuia ("lupta împotriva proprietății intelectuale"), te întrebi: ce legătură au aceste idei cu discriminarea, egalitatea individului, nedreptățile și abuzurile politice? Doar corifeii acelor instituții ne pot spune. Textul te duce, însă, la ceea ce se află dincolo de sinistrele amestecuri ale politicului și economicului. Nu cred că trebuie săpat prea adânc pentru a da de profitorii
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
sau de "căpșunarul român" s-a dovedit nejustificată în condițiile în care economiile occidentale câștigau, dar a generat și o serie de frustrări pentru că, inevitabil, în timp, noii cetățeni europeni de rangul doi solicită aceleași drepturi ca și gazdele lor. Discriminarea și diferențierea economică este cauza unor viitoare conflicte sociale din comunitățile care s-au deschis emigrației. Mai înțelept ar fi fost, probabil, dacă U.E., după impunerea reglementărilor comunitare uniformizante pentru noile state membre (mai ales cele anticorupție), ar fi încercat
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
reglementărilor comunitare uniformizante pentru noile state membre (mai ales cele anticorupție), ar fi încercat un transfer de activități economice (nu doar de capitaluri) în teritoriile acestora, pentru fixarea forței de muncă disponibilizate, asigurându-i condiții similare cu cele din Vest. Discriminarea economică a potențat - și potențează - confruntarea culturală interetnică. Comunismul a aplatizat și deformat ierarhia valorilor proprii națiunilor pe care le-a dominat. Comunismul național a adăugat grilei ideologice o deformare șovină lecturii valorilor, izolarea națională permițând susținerea unor absurdități de
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
superficial, promovând standarde educaționale modelatoare și grile axiologice nediferențiate, frustrante din perspectiva personalității de bază specifice fiecărei comunități. Membrii acestora din diaspora au resimțit - în mod paradoxal, dar justificat - această impunere ca o tratare segregaționistă, ca o marginalizare. Dublată de discriminarea economică, uniformizarea culturală prin subproduse simbolice generează efecte perverse în relațiile inter-etnice din comunitățile Uniunii. Majoritarii îi percep pe migranți drept "corpuri străine" în colectivitățile lor unitare, iar aceștia se simt disprețuiți și dominați de comunități ce doar îi folosesc
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
cu SIDA și boală Hodgkin. Astfel de cazuri țin, mai degrabă, de compromiterea imunității gazdei, astfel încât niște germeni saprofiți ajung să determine îmbolnăviri. DATE PRIVIND EFECTELE UNOR MEDICAMENTE ASUPRA FLOREI INTESTINALE Antibioticele pot perturba serios flora intestinală: ele afectează fără discriminare bacteriile atât patogene cât și saprofite. Fungii și unele bacterii (de exemplu, Clostridium difficile) sunt mai rezistenți. Se multiplică excesiv, generând boli (candidoze, respectiv colită pseudomembranoasă). Același antibiotic administat oral este mai dismicrobiant decât în administrare parenterală. - Existența unui eventual
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
teren, favorizată de superstiția vulgară că despre artă și frumos este nimerit să te exprimi folosind toate podoabele artei și ale frumuseții. Este aci o confuzie între obiect și meditația teoretică asupra lui, care dovedește cît de înapoiate sînt puterile discriminării în inteligența autorilor de care ne ocupăm". Nu ne putem abține să nu raportăm o astfel de concepție la intoleranța preconizată, cu 30-40 de ani mai tîrziu, de către Adrian Marino, ca promotor al "ideilor literare". Intoleranță care, în furoarea sa
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
a fi - în limitele care încă mai rămîn, și atîta cît se mai poate - mulțumit". Alteori, în anii ^40, se ivește un dramatic aliaj de exasperare și sarcasm. Nici răsturnarea de la 23 august nu are aerul a pune ignobilei, iraționalei discriminări etnice. Făcîndu-i o vizită lui C. Vișoianu, ministru în guvernul Sănătescu, autorul Accidentului crede a citi, sub alura sa de ins "prietenos, simplu, de treabă", care totuși îi respinge o cerere rezonabilă, persistența oripilantei preconcepții rasiale: "Locul de Ťconsilier de
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
în România, unde se vorbește despre ea după ureche. Ea este povestea campaniei orchestrate de idolatrii post-colonianismului, ai neo-marxismului, ai feminismului, adică ai marginalității intolerante, încrâncenate în ofensiva contra Europeanului-alb-mort și transformând ideea de diversitate culturală într-o armă a discriminării inverse. Nu mă pot abține să nu adaug că focul frustrațiilor și al resentimentelor acute a fost alimentat abundent de combustibil conceptual european, oferit de prozeliții diferirii și ai heteroglosiei agonice, retranșați pe linia teoretică fortificată Derrida-Bahtin". Pasajul citat este
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
dar observându-i spuma albă din colțul buzelor, mi-am dat seama că Vadim era în plină activitate... creatoare! Ei bine, canalul de televiziune cu pricina n-a fost desființat, Vadim n-a fost chemat în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și nici n-a fost măcar amendat. De ce? De frică. Astfel de personaje au reușit să inducă, atât la nivel de instituții, cât și în rândul indivizilor, sentimentul că e posibil să treacă oricând de la vorbă la faptă. Am văzut
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
prima tentație a "patrioților neaoși" este să-l înjure cu năduf pe autor și să arunce cartea cât colo. Ceea ce nu înseamnă însă că observațiile lui Cristian Bădiliță sunt greșite. De altfel, spiritul său critic nu face nici un fel de discriminare. El nu idealizează Occidentul. Fiecare nație are trăsăturile sale specifice, iar succinta schemă desenată de autor ar arăta cam așa: "Trăsătura specific-negativă a românului e delăsarea (care poate lua diferite forme, de la aristocratica silă și oblomovista lehamite până la fatalismul mioritic
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]