695,024 matches
-
șold. Declarativismele găunoase nu-și au locul într-o lume a confruntărilor pe viață și pe moarte. Constantinescu ar fi trebuit să facă, în timpul mandatului său, ceea ce-a făcut Traian Băsescu: să oblige deținătorii arhivelor să le pună la dispoziție cercetătorilor de la CNSAS. În loc de asta, am fost bombardați cu obișnuitele gugumănii ale "siguranței naționale", ale pericolelor "destabilizării", și-ale tuturor bazaconiilor servite la tavă de înșiși securiștii rămași în funcții. Faptul că principalul sfătuitor al lui Constantinescu, d-na Zoe
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
Sorin Lavric Farmecul și blestemul filozofiei provin din liziera ce desparte cuvintele noastre de realitatea lumii în care trăim. Farmecul vine din dispoziția lăuntrică cu care îți poți petrece toată viața despicînd nuanțe și trasînd distincții verbale, cu o migală de ceasornicar și cu o răbdare de anahoret. Blestemul vine din neputința de a te mai rupe vreodată de aceste distincții, ajungînd să
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
inițiații și maturii deduc regulile jocului...", decretează Adrian Gavrilescu. (p. 137) Deși Noii precupeți are ca țintă principală intelectualii, există și o victimă colaterală: publicul. Cumpărătorii de cărți și de reviste culturale apar ca o masă amorfă, care stă la dispoziția intelectualilor, acceptând necondiționat toate afirmațiile lor. Complet lipsiți de discernământ, cititorii pot fi manipulați cu ușurință, convinși să cumpere cărți lipsite de valoare și atrași în false dezbateri de idei. Această imagine a cititorului-marionetă este una dintre multele carențe ale
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
Neagră despre "turismul național" înseamnă o sfidare vecină cu nesimțirea. Dar hai să zicem că noi, românii, om fi mai sensibili. Poate c-am devenit mofturoși, poate c-am cedat cu prea multă ușurință supraofertei de plaje exotice puse la dispoziție de ciupercăria de firme de turism. Cum se explică, însă, că ne simțim mai bine, mai "oameni", oriunde altundeva decât la noi acasă? Cum se explică faptul că firme care au făcut, prin tradiție, negoț turistic cu noi (unele din
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
identifice cu o națiune și să-i aparțină; 4. libertatea globală și pacea sunt asigurate în funcție de eliberarea și securitatea națiunilor; 5. națiunile pot fi eliberate și realizate doar în propriile lor state suverane". Naționalismul, ca orice ideologie politică, pune la dispoziția individului un intreg univers, dar, ea este mai puternică decât oricare altă ideologie fiindcă exploatează tocmai fondul cultural al unei comunități pe care il impune că pe o realitate obiectivă. Nimic din bunurile simbolice ale unei comunități nu rămâne neexploatat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
spori valoarea moștenirii primite. Omul nu se improvizează. Națiunea, ca și individul, este rezultatul unui lung efort trecut, al sacrificiilor și devotamentelor. O națiune este, deci, o mare solidaritate constituită prin sentimentul sacrificiilor făcute și a celor pentru care există dispoziție de a fi făcute. Ea presupune un trecut; ea se rezumă, totuși, în prezent la un fapt tangibil: consimțământul, dorința clar exprimată de a continua viața comună. Existența unei națiuni este (scuzați-mi metaforă) un plebiscit zilnic, așa cum existența unui
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
prea (că olteanul!) există. Lăsând glumă la o parte, trebuie spus că orice act de înțelegere prin transpunere presupune o anume ,,trăire”, o participare (chiar și de natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 64). După cât se vede, procesul înțelegerii are ca statut esențial raportul existențial cu obiectul înțelegerii, cu prinderea din interior a fenomenelor, a celuilalt (a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sau acțiunile altora (R. Dymond, „Personality and Empathy”, în Journal of Consulting Psychology, no 14, 1950; apud. R. Gherghinescu, Anotimpurile empatiei, Editura Ațos, București, 2001. p. 27). J. P. Guilford consideră empatia că o abilitate de prezicere, de recunoaștere a dispozițiilor psihologice ale unei alte persoane, a percepțiilor, gândurilor, sentimentelor și atitudinilor sale (J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Să vină primăvară din-nainte! Îți sărut dreapta. Viață: Sunt Mortul din Cuvinte”. La primul impuls, exegetul cărturar este tentat să caute asocieri ale poetului cu cele mai proeminențe personalități lirice. Pregătiți cu argumentele pe care ni le pune la dispoziție chiar ,,Evanghelia inimii”, suntem gata să contrazicem și să rostim cu fermitate că poetului Theodor Rapăn i se pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se sincronizează cu vocea lirica a poetului. Cuvântul, silaba, clipă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Astăzi în jurul orei 14 și 30 minute o falie deosebită se va forma în zona orașului nostru. Locuitorii sunt rugați să părăsească orașul de urgență. Autoritățile vor sprijini cu mijloacele necesare deplasarea locuitorilor. Întrucât mai sunt doar patru ore la dispoziția dumneavoastră, vă rugăm să vă luați doar strictul necesar de alimente și de valori personale. Cei care au mijloace auto personale, vor primi benzină necesară din localitățile învecinate. Mașina cu difuzoarele date la maximum străbătea străzile orașului, repetând într-una
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Istorisirile signorei Sisi, recent apărut la Editura Cartea Românească. Este a doua recunoaștere ialomițeană, după a prozatorului Ștefan Bănulescu, numit la biblioteca din Slobozia. Cercetătorii pot beneficia de aici înainte, la noua instituție urziceneană, de întreaga documentație necesară, pusă la dispoziție. Au venit dame, artiste. Vorbeau românește ca la Budapesta. Una purta - ultimul răcnet al modei - un cameleon. O șopârlă oribilă. Nita Jo - o danseuză cam trecută - cânta La Violtera. Toate erau minunate, dar îmi era somn. Teribil! în sfârșit, "Oncle
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
un expozeu al directorului Arhivei "Bartók" de la Budapesta, László Vikárius. Exemplele alese pentru a ilustra în ce fel a valorificat Bartók în muzica sa "cultă" melodii foclorice culese din Ucraina au fost mai mult decât elocvente. E adevărat, având la dispoziție înregistrări vechi de aproape 100 de ani, pe cilindri de ceară acum "digitalizați", simplul fapt de a le prezenta este impresionant, chiar emoționant. Spiritul științific revine când le compari cu partitura bartókiană în care aceste surse se regăsesc. În fine
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
E. Lovinescu se străduiește să explice mecanismul psihologic prin care se afirmă "natura bovarică" a ideilor sale revoluționare: Caracterul de analiză psihologică a acestor pagini mă obligă să arăt că o astfel de ideologie nu e ieșită din prelungirea unei dispoziții temperamentale, ci se prezintă ca o creațiune bovarică, nu în sensul căutării unui complement spiritual, ci al unei libere deliberări speculative. O cultură clasică, o formație intelectuală în sânul disciplinelor junimiste, un temperament static și conservator nu mă indicau, desigur
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
Lovinescu a accentuat mereu relația intimă a ideilor sale cu "solul afectiv". Referitor la personalitatea sa, a subliniat de repetate ori atributele de organicitate și "proiecția fidelă a psihologiei". Am văzut că această proiecție nu e, totuși, fidelă în totalitate. Dispoziția bovarică, pe care o considera, cu oarecari ezitări, la fel de importantă în structura psihologică dihotomică, a privit-o uneori cu un ușor sentiment de vinovăție: "voi sublinia - scrie în Memorii II, cap. XXXV - numai aderența psihologică, valoarea muzicală a Ťmutațieiť, ca
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
doctoratul. Ele au făcut obiectul unor ordonanțe de urgență elaborate în pripă anul trecut, cu multe lacune și, după părerea mea, cu inadvertențe grave. În aceste condiții, aplicarea lor a dat rezultate nesatisfăcătoare. În plus, lipsa de corelație a noilor dispoziții cu situația din teren, ca și dificultățile financiare, obligă universitățile să improvizeze. De fapt, în acest sector e o întreagă harababură, de care opinia publică e cu totul străină. E adevărat că e vorba de situații pe care doar cei
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
concepției critice e un act de onestitate și o probă a moralității. La originea activității criticului trebuie să situăm gestul simbolic al loialității și al demnității, al acordului cu sine, al voinței de a fi în consonanță cu tendința sau dispoziția sa naturală. Echilibrul său numai astfel era satisfăcut și menținut. Mărturia unui contemporan, Dan Petrașincu, e întru totul revelatoare: "Lovinescu era mulțumit de sine însuși. El refuza tot ceea ce l-ar fi putut tulbura sau clinti din viziunea sa de
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
gata-gata să se și întâmple în '51-'52, - că nu ar mai fi existat, în anii respectivi, nici un autor care să înfrunte timpul... * Atunci, desigur, treaba încredințată azi lui Vladimir Tismăneanu nu ar mai fi fost deloc ușoară. Pusă la dispoziția acestui sociolog posedat de trecut, hiperinteligent, care nu a apucat, el, fiind prea mic, să...; și care era fiu de părinți marxiști-marxiști, cum nu prea se găseau în România, cu tată subdirector de editură de partid, cred, și o mamă
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
prea (că olteanul!) există. Lăsând glumă la o parte, trebuie spus că orice act de înțelegere prin transpunere presupune o anume ,,trăire”, o participare (chiar și de natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 64). După cât se vede, procesul înțelegerii are ca statut esențial raportul existențial cu obiectul înțelegerii, cu prinderea din interior a fenomenelor, a celuilalt (a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sau acțiunile altora (R. Dymond, „Personality and Empathy”, în Journal of Consulting Psychology, no 14, 1950; apud. R. Gherghinescu, Anotimpurile empatiei, Editura Ațos, București, 2001. p. 27). J. P. Guilford consideră empatia că o abilitate de prezicere, de recunoaștere a dispozițiilor psihologice ale unei alte persoane, a percepțiilor, gândurilor, sentimentelor și atitudinilor sale (J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Să vină primăvară din-nainte! Îți sărut dreapta. Viață: Sunt Mortul din Cuvinte”. La primul impuls, exegetul cărturar este tentat să caute asocieri ale poetului cu cele mai proeminențe personalități lirice. Pregătiți cu argumentele pe care ni le pune la dispoziție chiar ,,Evanghelia inimii”, suntem gata să contrazicem și să rostim cu fermitate că poetului Theodor Rapăn i se pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se sincronizează cu vocea lirica a poetului. Cuvântul, silaba, clipă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Astăzi în jurul orei 14 și 30 minute o falie deosebită se va forma în zona orașului nostru. Locuitorii sunt rugați să părăsească orașul de urgență. Autoritățile vor sprijini cu mijloacele necesare deplasarea locuitorilor. Întrucât mai sunt doar patru ore la dispoziția dumneavoastră, vă rugăm să vă luați doar strictul necesar de alimente și de valori personale. Cei care au mijloace auto personale, vor primi benzină necesară din localitățile învecinate. Mașina cu difuzoarele date la maximum străbătea străzile orașului, repetând într-una
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de imagini păcătoase, ademenitoare, ispititoare și înșelătoare, care apoi își pot imprima formele lor asupra minții, silindu-o să se cufunde în ele și să caute să le dezvolte și să le împlinească. Imaginile au puterea de a crea anumite dispoziții - bune sau rele -, iar atunci când nu sunt controlate, pot evolua până la stadiul de patimi sau pasiuni<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 94. footnote>. Dumnezeu ne interzice curiozitatea ochilor, spre a ne întoarce de la rău, așa cum un tată interzice
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
antiohienii); semnul corupției și mortalității (lpolit, Origen, Augustin). Dintre toate aceste păreri Sfântul Grigorie de Nyssa oscilează pe urmele lui Origen între corporalitatea animală (Filon) și mortalitatea corpului (Metodiu)<footnote Ibidem. . footnote>. De la textele lui Origen, care ne stau la dispoziție, este dificil a spune cu siguranță că el a identificat aceste haine cu trupurile în sine deși el accentuează că au fost luate de la animale, potrivite pentru păcătoși și arătau mortalitatea și fragilitatea omului căzut: însă ce înseamnă hainele de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
înainte la Dr. Kenneth McAll, Vindecarea arborelui genealogic, Edit. Harisma, București, 1993, p. 18. footnote>. IV. Mențiuni canonice bisericești referitoare la avortul provocat Toate aceste mărturii și admonestări ale Sfinților Părinți care condamnă fără rezerve avortul, au fost întărite prin dispoziții canonice, fie sinodale, fie în afara sinoadelor, și care au valoare normativă pentru credincioși.<footnote Pentru o tratare mai amplă a hotărârilor canonice privind avortul și condamnarea lui vezi Preot Prof. Dr. John Breck, op. cit., p. 194, Jean-Claude Larchet, op. cit., pp.
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
prin canonul 33, recomandă ca femeile care strică cu meșteșuguri pe feți în pântece..., să fie oprite de la împărtășire cel mult cinci ani sau chiar trei ani.<footnote Arhidiac. Prof. Dr. I. Floca, op. cit., pp. 180-181. footnote> Referitor la aceste dispoziții canonice trebuie amintit faptul că important este a se surprinde spiritul acestor canoane, care recomandă o pedeapsă suficientă pentru ca remușcările sufletești să alterneze mereu conștiința păcătosului.<footnote Pr. Al. F. C. Webster, op. cit., p. 8. footnote> Pentru o pocăință adevărată este
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]