1,534 matches
-
inegalabilă. Pentru a o traduce conceptual și a o diseca analitic, exegetul recurge inspirat la o serie de sintagme euristice de fabricație proprie. Cea mai însemnată dintre ele fixează înclinarea spiritului clasic spre o așa-numită heterocronie simbolică - adică o distanțare, o îndepărtare programatică față de coordonatele momentului contemporan. De la această premisă pornește comunicarea privilegiată a spiritului clasic cu sacralitatea. Luând forma asumării afective a religiosului (a oratoriului interior, în termenii de aici), această cooperare de tip particular explică geneza în secolul
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
pare să răzbată din piesele primului ciclu din Umbre și lespezi, intitulate Vis străbun, Așa era tata, Țăran, Plugar, Danie străveche. Revelația atavismelor țărănești, a legăturii cu predecesorii, a identificării cu ei se asociază întrucâtva și cu ideea „testamentului” arghezian. Distanțarea se produce curând, căci strămoșul trăind în urmaș, și „legământul” său („vis străbun”, „danie străveche”) sunt simțite mai puțin ca o comoară și un izvor de energie și dârzenie, cât ca o piedică în calea durării „visului nou”, o enigmă
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
roman, Dosarul cu bârfe (2000), autorul-personaj se amuză, privind, ca la un spectacol, la tinerețea petrecută în țară, rememorată odată cu parcurgerea dosarului de la Securitate, dăruit de un prieten din copilărie, „fost și rămas inițiat în intrigile perioadelor pre- și posttotalitare”. Distanțarea de evenimente, alura evocatoare, conștiința că totul s-a petrecut cândva și nu mai poate înrâuri prezentul dau curgerii epice un calm narativ egal cu sine, lipsit de tensiune, cu un dramatism bine strunit. P. și-a reunit în cele
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
care nu merită acest lucru?”). Acești pacienți prezintă, adesea, o puternică sensibilitate la respingerea socială, fie că este reală (fiecare poate trăi o situație de răcire a relațiilor sale sociale, dar acești pacienți o agravează prin reacția de repliere, prin distanțare și neîncredere, în loc de a încerca s-o „reîncălzească”) sau presupusă (un „bună ziua” mai rece decât de obicei, un reproș inofensiv sunt suficiente pentru a le „dovedi” că nu mai sunt apreciați). Diagnostic diferențial și comorbiditate Unele simptome ale anxietății sociale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de medicamente. Deși severă, fobia sa socială nu are în prezent un caracter de urgență, nu antrenează o marginalizare socială care să o pună în pericol pe termen mai mult sau mai puțin lung. Pacienta are, de altfel, resurse psihologice (distanțare față de tulburarea sa și motivație) și familiale. Terapeutul îi propune o terapie la început individuală, apoi de grup. Analiză funcțională Analiza funcțională se realizează cu ajutorul unei grile Secca modificată ușor. Situații Toate situațiile sociale pot constitui surse de suferință (fobie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
practică a modificărilor comportamentului; - a cincea ședință: recadrare după analiza funcțională a lui Carolyn; verificare, comprehensiune și punerea în practică a modificărilor comportamentului; - a șasea ședință: punerea în practică a unei resensibilizări progresive față de senzualitate pentru a se obține o distanțare față de „abandonarea erecției” și de atitudinea de spectator; - a șaptea ședință; desfășurarea unui program de resensibilizare cu integrarea mângâierilor senzuale și sexuale și exprimarea consecințelor, o dată sau de două ori pe săptămână, o jumătate de oră și o oră; - a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Therapy (Linehan, 1993). Capitolul 17 al acestei lucrări consacrat tratamentului personalităților bordeline este bazat pe terapia comportamentală dialectică care face parte din acest curent. Hayes și colab., 1996. De exemplu, gânduri, sentimente, amintiri, senzații corporale... Acceptance. Goal. Goal. Acceptare și distanțare față de acele evenimente private nedorite. Angajare într-o identificare a valorilor și obiectivelor, și operaționalizarea lor în comportamente. Hayes și colab., 2004. Baer, 2003. Cu excepția traducerii foarte recente în limba franceză a lui Segal și colab., 2006, asupra prevenirii recidivelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
manipularea condițiilor experimentale și desemnarea unor jucători pentru diferite roluri, se pot crea situații alternative și examina diferențele din rezultate. Problema esențială este însă cea legată de relevanță, deoarece nivelul de abstractizare necesar conceperii unui experiment de succes implică o distanțare față de evenimentele reale respective. Testarea în laborator reflectă lumea socială numai prin analogie, ceea ce produce circumspecție față de comparabilitatea și aplicabilitatea constatărilor. Problema care se ivește aici este relația dintre experimentul artificial și experiența probabilă a indivizilor din societate. Cu cât
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care precedă, însoțesc sau succedă Revoluția. Cronologia întreruptă, cu deplasări bruște înapoi sau înainte, vocea naratorului-rezoneur care trăiește teama și teroarea aduse de mișcările sociale: un „reacționar” în fond, culisând între relatarea aproape cinică datorită sicității ei, participarea sentimentală și distanțarea ironică - toate acestea definesc o narațiune insolită. Descrierile, portretele ample, prezentările, rezumatele și dialogurile se nasc din alăturări de propoziții scurte, sincopate și gâfâite, cu o topică și o ritmică puțin obișnuite. Abundența și raritatea informației convocate se sustrag prolixității
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
de clasici consacrați și chiar și din biblioteci. S-a deschis o nouă atitudine: permisiunea de detașare de „clasici”. Ca un semn al depărtării de Uniunea Sovietică, România - profund dogmatică, de altfel - a ținut să Își exprime și o anumită distanțare de marxism-leninism. În acest context, sociologia românească a beneficiat masiv de o relaxare a presiunii ideologice. După ce Stalin a fost aruncat peste bord din punct de vedere ideologic, România a fost prima țară care, semioficial, a lansat ideea că nici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oarecare măsură. Al doilea argument: strategia „valorificării sociologiei occidentale” Ipoteza 4: Strategia „valorificării elementelor valoroase” ale sociologiei românești antebelice și ale celei occidentale a fost principalul factor al constituirii paradigmei sociologiei românești postbelice. În contextul liberalizării și mai ales al distanțării de Uniunea Sovietică, s-a produs o deschidere spre cultura și știința occidentale, cu efecte importante asupra sociologiei românești. S-a pornit de la opțiunea ideologică că sociologia noastră este marxistă și românească, ce, spre deosebire de sociologia occidentală, este fundamental științifică. Cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a copiilor Într-un mediu social Înalt este de adâncire a distanței Între ei și părinți și de creștere a diferențelor Între modurile lor de viață și Între concepțiile lor asupra lumii. Ca atare, mobilitatea socială are ca efect atât distanțarea relațiilor sociale părinți-copii, cât și Întreruperea comunicării Între aceștia. Rezultatele anchetei Întreprinse de Attias-Donfut demonstrează acest lucru, În special În cazul bărbaților din generația-pivot și cea tânără. Opinia noastră este că, independent de mobilitatea socială, acțiunea copiilor asupra părinților se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la un exercițiu poate fi asimilată cu o intruziune, cu o agresiune chiar. Că afișarea unei superiorități izvorând din stăpânirea unei metodologii poate crea un sentiment de dependență și de inferioritate. Câteva cuvinte despre practica observării. Se invocă adesea condiția distanțării, rezervei, discreției observatorului. Dar este realizabil acest deziderat În practică? În cazul În care cercetătorul adoptă poziția obsevatorului participant, pericolul este empatiazarea cu subiectul. Unde se găsește calea de mijloc? Declarațiile despre obiectivarea observatorului sunt adesea simple etichete dogmatice, imposibil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
efectua o lectură critică (sau ironică) a mediului studiat (ar trăda astfel Încrederea celor ce i-au Încredințat secretele lor). O ambiguitate din care este dificil să te sustragi. Soluția este, desigur, găsirea unei căi de mijloc, Între integrare și distanțare. Dar acest compromis nu poate Înșela „luciditatea marii burghezii”, conștientă de jocul În care este implicată, consimțind cu cinism să fie „studiată”, dar oferind cu condescendență și paternalism imaginea publică asumată, primită de la strămoși, conservată În medii delimitate și izolate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
extensiv și predictiv al dezvoltării sociale. Mi se pare însă important să căutăm a identifica astfel de decalaje și eventuale convergențe între configurările modernității și cele ale cunoașterii sociologice, iar această lucrare se înscrie pe o asemenea cale. Origini și distanțări Opțiunea proprie pentru analiza sociologică a modernității are o triplă origine. Mai întâi, ea a fost generată de istoria sociologiei însăși, care de la începuturi s-a preocupat, prin cei mai străluciți reprezentanți clasici (Montesquieu, A. Comte, K. Marx, A. de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
caracteriza societatea noastră confruntată cu tranziția postcomunistă. De aici cea de-a treia origine a acestei lucrări, luând forma îndemnului de a explora tranziția postcomunistă în spațiul mai cuprinzător al modernității. Totuși, tocmai din identificarea acestor origini au rezultat și distanțările proprii. De fapt, voi argumenta în lucrare că doar paradigmele clasice ale sociologiei nu ne mai pot ajuta prea mult pentru a explica transformările sociale care se produc astăzi, întrucât acestea nu mai au ca țintă despărțirea de un trecut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aceasta, o diferență între acel ceva, plasat în timpul prezent al istoriei și într-un context social, cultural și comunitar delimitat, și altceva, ancorat într-un trecut ce ar trebui depășit. Pe de altă parte, exprimă o dorință de depășire și distanțare, un gen de mișcare și schimbare, transformare și orientare către un viitor ce-și cheamă configurarea. Axele lor constitutive sunt timpul și spațiul înțelese subiectiv și individual, dar și obiectiv, social și transindividual. Plasate pe axa timpului, menirea termenilor modern
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o presupune pe cealaltă. Astfel, dacă sintetizăm caracteristicile societăților moderne, care au început să se formeze mai ales după secolul al XVIII-lea sub influența ideilor Iluminismului și ca urmare a industrializării, vom observa că modernitatea este mai întâi o distanțare de societatea considerată ca tradițională, religioasă, închisă, fragmentată a Evului Mediu. Altfel spus, începuturile modernității se identifică de fapt cu prima tranziție care i-a fost specifică: de la ideile, formele, procesele și structurile tradiționale ale economiei, societății, culturii și politicii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
opțiunile inițiale, pe care până și originile lingvistice ale termenului modern le relevă (de la adverbul latin modo - „chiar acum”, „recent”), modernitatea s-a dovedit mereu a fi, cum ar spune Octavio Paz, „o rupere continuă, o neîncetată divizare”, adică o distanțare perpetuă de statornicit sau de tradiția statornicită pentru a iniția noul, schimbarea, transformarea și a o lua iarăși de la început. În istoria modernității, tradiția, ca invenție modernă (E. Hobsbawm), și noul, care se cristaliza tot mai accelerat, și-au tot
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar fi de irațională științific, se dovedește eficientă și utilă social. Weber a admis inevitabilitatea raționalizării birocratice a societăților moderne, dar „despotismului birocratic” i-a opus cu insistență căile și modurile de afirmare a libertăților individuale. 1.3. Succesiuni și distanțări pe traiectoria modernității „Proiectul iluminist” și cel postiluminist de știință socială se află uneori în convergență, pentru ca, alteori, să se despartă în mod irevocabil, întrucât modernitatea ca totalitate omogenă este înlocuită de modernități succesive sau coexistente. Primul marchează începuturile discursive
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru a explica diferențieri sau convergențe în economie, politică sau cultură, s-a diminuat în mod remarcabil. Mai mult, utilizarea conceptului de clasă apare astăzi ca un indiciu ideologic al identificării cu un „proiect iluminist” de analiză socială și de distanțare față de practicile culturale și de dinamica economiei specifice unei noi epoci a modernității. Individualismul iluminist continuă ca opțiune, dar este înlocuit de acea individualizare a proiectelor de viață care nu este compensată decât de multiplicarea asociațiilor și organizațiilor în cadrul unei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
analize diferențiate ale tranzițiilor societale, atât de puțin interesate de o cuprindere teoretică într-adevăr comprehensivă, trebuie a) să devină de acum complementare și b) să se distanțeze de unele presupoziții și demonstrații derivate din „proiectul iluminist”. Această complementaritate și distanțare ar avea două surse constitutive: una este substanțială, adică ține de natura dezvoltării sociale, iar alta este disciplinară, referindu-se la specificul sociologiei ca „știință a tranziției societale”. Să ne referim la fiecare sursă. Mai întâi, în măsura în care comunismul a fost
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și clasici cu referire la tranziția de la societatea tradițională la cea modernă pentru aproprierea conceptual-explicativă a unei tranziții specifice modernității deja consacrate și intrate într-un nou stadiu constitutiv. Inevitabil, ajunge să fie când teleologic, când apocaliptic, când imitativ cu distanțarea (față de Marx sau față de Durkheim), când pragmatic și constructivist (ca Tocqueville sau Weber), dar cu o puternică notă mesianică. Sigur că putem menționa încă o dată că abordarea dialectică a contradicțiilor între varii componente ale societății au oferit lui Bell șansa
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
față de Marx sau față de Durkheim), când pragmatic și constructivist (ca Tocqueville sau Weber), dar cu o puternică notă mesianică. Sigur că putem menționa încă o dată că abordarea dialectică a contradicțiilor între varii componente ale societății au oferit lui Bell șansa distanțării față de determinismele lineare, holiste și evoluționiste atât de frecvente în sociologia vremii. Așadar, societatea postindustrială, care abia se contura în vremea lui D. Bell, risca să se bazeze pe o mare scindare între raționalitatea ce domina în lumea economică și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la începuturile acelei „modernizări a modernității”, ce corespunde cu ceea ce unii sociologi (U. Beck, A. Giddens) au considerat a fi „modernitatea reflexivă”. Fără a eluda unul dintre atributele specifice tranziției noastre postcomuniste, atribut relevat prin dizolvarea ordinii sociale comuniste și distanțarea capitalistă față de ea, adopt pe mai departe o altă perspectivă de analiză sociologică, decât cea consacrată până acum la noi. Trei presupoziții îi sunt specifice acestei abordări, constând în: afirmarea subiectivității constructive a actorului social, punerea între paranteze a determinismelor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]