737 matches
-
de comportare în societate. Dincolo de acestea există "supraeul", a cărui principală sarcină, după Freud, este de a cenzura tot ce intră în câmpul conștiinței, de a dovedi rezistență față de ceea ce nu trebuie să intre în câmpul conștiinței. 5.3. Psihanaliști dizidenți 5.3.1. Individualismul psihanalizei lui Alfred Adler Alfred Adler provine din comunitatea profesională a neuropsihiatrilor, deși are în repertoar și o specializare în oftalmologie. A fost entuziasmat de linia investigativă a psihanalizei deschisă de Freud, fără să susțină însă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au creat un comitet de susținere a liniei investigative inițiate de Freud. În 1913, fondează Societatea Engleză de Psihanaliză și duce o luptă abilă pentru a fi recunoscută de Asociația medicilor și pentru a feri această linie investigativă de interferențele dizidenților. În Anglia oferă ospitalitate psihanaliștilor germani și austrieci care au trebuit să se refugieze din fața nazismului. În 1956 reușește să celebreze centenarul nașterii lui Freud. În centrul atenției investigațiilor lui Jones au fost fenomenele de coșmar, angoasele, cele de refulare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Cuprins Cuvânt de introducere / 7 Capitolul I. Universitatea Liberă din Bruxelles în primă sută de ani de existență / 19 I.1. Universitatea Liberă din Bruxelles: statut, administrație / 24 I.2. Despre facultățile Universității Libere din Bruxelles / 28 I.3. O dizidenta a Universității Libere din Bruxelles: Universitatea Nouă / 40 I.4. Câteva date statistice cu privire la Universitatea Liberă din Bruxelles / 47 Capitolul ÎI. Românii titulari ai unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles (1863-1914) / 55 ÎI.1. Doctori în drept (1871-1913) / 56
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz ori Rousseau au fost și titulari ai cursurilor de specialitate din cadrul Școlii Politehnice 84. I.3. O dizidenta a Universității Libere din Bruxelles: Universitatea Nouă În 1894 Universitatea Liberă s-a scindat, pretextul fiind așa-numitul "incident Elisée Reclus"85. Reputatul geograf francez, cunoscut totodată și pentru simpatiile sale anarhiste, fusese invitat să țină cursuri la Bruxelles în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Reclus, care totuși s-a ținut în cele din urmă, să se desfășoare în fața unei audiențe semnificative (550 de persoane se aflau înăuntru, iar alte 500 în afara sălii de conferința)90. În fine, pe 12 martie 1894 profesorii și studenții dizidenți au decis fondarea unei noi universități, ce purta în mod oficial numele de Școală Liberă și Internațională de Învățământ Superior (École Libre et Internaționale d'Enseignement Supérieur), care-și va fi deschis porțile pe 25 octombrie (cursurile s-au ținut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
corpului academic, mai apropiat de stânga politică, de socialismul militant, spre deosebire de liberalismul care a fondat și a menținut Universitatea Liberă 107 etc., au subminat proiectul Universității Noi. Aceasta și-a încheiat existența în 1919, după un sfert de secol, cănd dizidenții sau mai degrabă aceia dintre ei care mai supraviețuiseră, se reîntorceau la matcă... Nu a mai rămas așadar din "aventură" Universității Noi decât o istorie conservata în arhive 108 și acel Institut de Înalte Studii al Belgiei, așa cum se va
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1913, circa 1300, în anii '20 se atingea cifră de 2000, iar o decadă mai tarziu, pește 3000 de cursanți 111. Pentru comparație, să spunem că Universitatea Nouă din Bruxelles, ce fusese fondată de o seama de profesori și studenți dizidenți de la Universitatea Liberă, numără prin 1894 vreo 40 de cadre didactice și 103 studenți 112. Pe la 1900 predau aproximativ 100 de profesori, desi numărul studenților nu crescuse semnificativ, fiind înregistrați atunci numai 104. Să mai dăm câteva exemple pornind de la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
asemenea, interesul conducerii Universității Libere de a răspunde nevoilor societății, prin introducerea de cursuri noi (că, de exemplu, cele de drept industrial sau de geografie agricolă, industrială ori comercială), prin dezvoltarea dimensiunii practice a prelegerilor, specializărilor și introducerea seminariilor. Episodul dizidentei ce a dus la constituirea Universității Noi a arătat importantă cunoașterii contextului instituțional și politic pentru explicarea opțiunilor și traiectoriilor studenților (belgieni și străini). Reținem, pentru studenții străini (deci și pentru cei din România, de care ne vom ocupă mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
față de prezență savantului francez la Bruxelles erau legate de tensiuni ideologice și politice ale momentului. Fără a relua aici detaliile legate de funcționarea și organizarea administrativă a celor două universități (sau mai degrabă una singură, scindata temporar în urma acestui episod dizident), am subliniat importanța cunoașterii cadrului legal și administrativ, dar și a contextului politic, pentru o mai bună înțelegere a parcursului universitar al studenților români ce au ales să își continue studiile la Bruxelles. De exemplu, Universitatea Nouă nu a avut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
semnificând limitele inacceptabile ale discursului public"76. Asocierea sau disocierea hobbismului de patriarhalism și de partida monarhistă a condus la necesitatea unei reevaluări a dreptului natural. Pe de o parte, anglicanii radicali respingeau anti-episcopalismul lui Hobbes și îi acuzau pe dizidenții puritani că folosesc argumentele ateiste sau eretice ale lui Hobbes. Respingerea lui Hobbes era cu atât mai urgentă cu cât, după îndepărtarea lui Clarendon de la guvernare, Hobbes a căpătat influență la Curte, unde avea discipoli pe contele Arlington și pe
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
parlamentari. În sesiunea din primăvara anului 1675 partida lui Danby a reușit să obțină câteva victorii mărunte în Camera Comunelor, dar nu a reușit nici să obțină bani, nici să legifereze un document prin care erau acuzați de trădare parlamentarii dizidenți care se opuneau regelui. Pentru următoarea sesiune, din toamna lui 1675, Danby a intensificat eforturile de organizare a partidei regale, dar oponenții lui l-au acuzat de corupere și au mobilizat forțele din provincie mizând pe o campanie de imagine
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Campbell argumentează că, în ciuda "votului de încredere"302 pe care americanii l-ar fi acordat, conform statisticilor, președintelui lor, discursul a "jucat un rol important în exacerbarea conflictului"303 dintre "majoritatea tăcută" a suporterilor lui Nixon și "minoritatea gălăgioasă" a dizidenților. Dacă apelul la statisticile obținute post-adresa din 3 noiembrie nu afectează, de această dată, argumentarea criticului - cu toate că, în mod sigur, l-ar fi afectat dacă cifrele ar fi arătat diferit - rămân observațiile directe ale lui Campbell în ce privește discursul președintelui pentru
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Nemiloși, bolșevicii ar fi sfărâmat orice oscior le-ar fi stat în cale. Pentru a-și detecta inamicii, oponenții, criticii, comunismul practica o veghe continuă și inumană. Ochiul roșu și unic al partidului vedea totul și nu răbda nimic. Scriitorii dizidenți șiau format reflexe la fel de puternice pentru a răzbate dincolo de minciună și opresiune dar și pentru a se strecura, ei și scrierile lor, dincolo de mâna criminală a sistemului. Conștiința lor este sângerândă. Au datoria, își zic, să salveze poporul lor din
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
eficace, de a combate dictatura, cât de «o dizidență de tip intelectualistă, «de demonstrații intelectualeă, de «un scenariu al dizidenței pseudo-savanteă. în analiza retrospectivă a acestui fenomen va fi greu de stabilit «cât era vorba de orgoliuă și câți dintre dizidenții intelectuali au fost interesați să dea o utilitate socială gestului lor și cât să trăiască «vanitatea cuvântului (cf. Gabriel Andreescu Filozofia dizidenței) de dizident. Evident, în astfel de condiții, nu mai poate fi vorba de o implicare socială și politică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a acestui fenomen va fi greu de stabilit «cât era vorba de orgoliuă și câți dintre dizidenții intelectuali au fost interesați să dea o utilitate socială gestului lor și cât să trăiască «vanitatea cuvântului (cf. Gabriel Andreescu Filozofia dizidenței) de dizident. Evident, în astfel de condiții, nu mai poate fi vorba de o implicare socială și politică practică, de opoziție directă. Totuși, unele acțiuni indirecte nu foarte multe, într adevăr, dar nici total inexistente, pe care nu le-am minimaliza excesiv
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu mai puțin profunde și obiective. Partidul politic românesc oricare ar fi acesta după decenii de dictatură, nu este încă foarte atractiv și din alte motive. El nu s a putut organiza și prezenta în culori favorabile, iar unele tendințe dizidente, fracționiste, îi subminează și ele prestigiul. Pe de altă parte, psihologia partidului unic a făcut și face încă mari ravagii. Diferențierea, pluralismul, controversa, polemica politică sperie în continuare pe mulți. Ei nu au fost deprinși cu acest stil de activism
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Trebuie precizat, în același timp, și cu toată claritatea, că această cultură alternativă nu reprezintă, neapărat și în toate cazurile, ceea ce s-a numit o contra-cultură (în termenii culturii occidentale, de către Theodor Roszak 19 și alții) sau cultură ori subcultură dizidentă (în termenii Europei de Est, ai blocului sovietic în general). Starea de spirit Cu alte cuvinte, cultura alternativă nu înseamnă în mod permanent, necesar și în toate cazurile, acte de subversiune și opoziție deschisă, de contestare directă a regimului dominant
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vina pe nimeni. I. Rezistență și cultură 1. Rezistența intelectuală: două generații, in: Jurnalul literar, I, 3, 22 ianuarie 1990. 1 între timp a apărut, dar în... Germania, biografia documentară care se citește ca un roman polițist, ce povestește viața dizidentului român în perioada 1983-1989, scrisă de Herma Kennel: Es ist Dinge, die muss man einfach tun. Der Wiederstand des jungen Radu Filipescu (Există lucruri care pur și simplu trebuie făcute Rezistența tânărului Radu Filipescu) (Freiburg, Herder, 1995). 2. Coșmarul literaturii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ea o întoarce insurecțional împotriva lui. Reciproc, piatra ademenește tacit la statornicire aluviunile dinspre marginea mai domolită a șuvoiului - cele mai vlăguite și mai ezitante, cârtind tulbure împotriva răpirii și roase de nostalgia întregimii cu prundișurile din amonte. Pentru aceste dizidente ale făgașului bine bătut, între uscat și curent se dă o neluptă clisoasă ca îndoiala, ce alunecă până și dintre propriile-i contururi înspre un abandon sedimentar. Ea are, și în același timp nu are, loc: dislocarea și depunerea decurg
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
s-aștepte! La urma urmei, fiecare din noi ne găsim în conflict major de interese cu ea. Fraților, în final câștigă lupta cine știe să alunece șiret pe lângă ea: asta ar fi lecția tăcutului coelacant, dat la fund ca un dizident al evoluției absorbit complet de număratul luptelor pentru supraviețuire de la care neamul său venerabil a chiulit. − Ei, dacă-i pe-așa, și societățile umane au creat spațiul privat cu exact aceeași funcție de parc jurasic al trăirilor: te mai retragi în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fie armatoare de noi corăbii, ca Sfânta Isabella de Castilia, nu manager prin șantiere de reparații sociale. Dar nu prea îndrăznea să admită nici față de ea însăși suveranitatea reziduală ce-o bântuia, tulburându-i transparența ondină; dictatul slăbiciunii suprimă forme dizidente de expresie individuală a exigențelor. Să-l salveze pe căpitan de la damnațiune nu-i stătea în puteri - afară de cazul în care el ar fi reușit să-i dovedească, într-un fel oarecare, contrariul. Pe ce mizase omul ăsta când își
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Suntem toți îngăduitori ca Dumnezeu, suntem toți victime, suntem toți vinovați: nu sunt formulele astea simpliste tot atâtea încercări de a îneca în tumultul mulțimii glasuri mai exigente și scrupuloase, pentru care bănuielile reprezintă organul de pipăit necunoscutul? Cenzura gândirii dizidente ca preț al solidarității: iată un târg oneros! Poate exagerez, dar găsesc umilitor că un întreg proiect bine intenționat sfârșește compromis de-o mână de terchea-berchea, și mai ales că reacțiile sociale disponibile se reduc în principal la trecere cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
celor veniți din sectele protestante situate în afara anglicanismului: quackeri (Darby), baptiști (Newcomen, inventator al pompei de apă) sau presbiterieni (Watt). Printre ipotezele formulate pentru a explica prezența lor masivă printre conducătorii industriali a fost, pe lîngă calitatea deosebită a școlilor dizidente, și faptul că accesul la înaltele funcții de stat este oprit, în virtutea legii "Bill of Test" (Test Act), reușita economică constituind pentru ei singura cale posibilă de ascensiune socială. În tot cazul, este evident că revoluția industrială se produce în jurul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
scăpa niciodată de tirania criteriului etic. Mi-am făcut-o cu mâna mea. Cu toate acestea sunt nu doar plictisit, ci și descumpănit să văd oameni serioși apucând o carte de-a mea din raft dar scriind, finalmente, tot despre... dizidentul D.T”.. E ideal, desigur, ca aceste două valori să se întâlnească - și, deși eu apăr cât pot autonomia esteticului, mărturisesc că nu văd deloc cu ochi senini micile și marile ticăloșii (făcute cu talent sau fără). Dar e importantă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
curaj colectiv și mai ales individual, dl Breban s-a voluntarizat a fi un aprig denigrator al mișcării și al liderului ei. L-a urmărit pe dl Goma cu îndârjire, pretutindeni, înainte și după decembrie ’89, aruncând asupra scriitorului și dizidentului acuzații, suspiciuni, rafale ale deriziunii de cea mai joasă speță. De la presiunile făcute asupra dlui Noel Bernard de a nu-l mai mediatiza pe dl Goma, fiindcă, vezi Doamne, Goma se afla în eroare, în plus, nu avea nici prestigiu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]