1,319 matches
-
de papagali, București, 1968; Gușterii și patru pipe (literatură de scurt metraj), București, 1970; Păsări subterane, București, 1972; Ceasul viu, București, 1973. Culegeri: Mult mi-e dragă Dobrogea, Constanța, 1963; Dobroge, mândră grădină, București, 1963. Antologii: Trepte, Constanța, 1960; Miniaturi dobrogene, Constanța, 1962; Epistole de pe malul mării, pref. Aurel Martin, București, 1963; Dialoguri de pe malul mării, București, 1964; Secvențe marine, pref. Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Nicolae Motoc). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Ucigașul de papagali”, RL, 1969, 17; Ermil
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
care fâlfâie „nălucirea” și imaginile eterice par să lunece din vis într-un coșmar. La fel, în nuvelele din Tunda (1940), unde se salvează rare insulițe conturate în registrul sugestivității vagi, nelămurite, cu vedenii „fumegânde”, ca într-un „miragiu”. Peisajul dobrogean, cu întinderile de nisip pârjolit de soare și cu tainice bălți străjuite de stufărișuri, o incită pe prozatoare, care, pe alocuri, surprinde câte ceva din atmosfera locului, ca și din psihologia aparte a pătimașelor ființe, de etnii diferite și cu un
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
poezii în „Națiunea”, condusă de G. Călinescu, și la „Revista literară”, al cărei director era Miron Radu Paraschivescu. Colaborează la „Tomis”, „România literară”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Ramuri”, „Orizont” ș.a., folosind și pseudonimul Ștefan Careja. Este inclus în antologia de poezie contemporană dobrogeană Fereastra dinspre mare, editată de revista „Tomis” în 1995. A fost distins cu Premiul pentru critică și istorie literară al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor și al revistei „Tomis” (1997), precum și cu Premiul de Excelență pentru opera literară și activitatea
PUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289062_a_290391]
-
2000). O poezie a sentimentelor dulci-amare, oscilând cu grație muzicală între tradiție și modernitate, un spațiu unde poetul pare că descoperă secretul tinereții fără bătrânețe, încheind destinul său de cărturar precum îl începuse, în jocurile calde și înmiresmate de culori dobrogene ale versului. SCRIERI: Viața și opera lui Miron Costin, București, 1975; Scriitori și reviste la Pontul Euxin, Constanța, 1997; Bulevardul Șarpe, Constanța, 1997; Lacul laptelui, Constanța, 2000. Ediții: Ștefan Vlădoianu, Sângele lui Nessus, București, 1995; Aurel Dumitrescu, Frontul și Ea
PUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289062_a_290391]
-
pe Țăndărică, relevă îndemânare în versificare, un limbaj adecvat vârstei și oarecare inventivitate în închipuirea unor întâmplări amuzante. Scrise cam în aceeași vreme, nuvelele Turla cu paianjeni, Foc la Moara Roșie și Minunea din moscheie rețin atenția prin exotismul peisajului dobrogean și prin încercarea de a surprinde derapajele în ireal trăite de copii sau de indivizi rudimentari. M. va abandona însă acest filon și se va mărgini să urmeze lecția lui Jules Verne, foarte obedient în Aventurile omului mecanic și În fundul
MOROIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288254_a_289583]
-
în revista „Tomis”, unde îndeplinește și funcțiile de redactor-șef adjunct, secretar general de redacție (1966-1974), redactor de rubrică (1975-1982), secretar responsabil de redacție. Debutează, cu versuri, în paginile revistei „Tânărul scriitor” (1952), iar editorial, cu volumul de reportaje Orizonturi dobrogene (1964), urmat, după câțiva ani, de placheta Ceasul umbrei (1969). Un succes de public oarecum neașteptat a avut romanul Golful sălbatic (1977). Colaborează cu versuri la „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Săptămâna”, „Viața românească” ș.a. Versurile din Ceasul umbrei trasează liniile
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
derulează în spațiul izolat al unui golf, într-un peisaj de amurg care, alături de dinamica sentimentală (subiectul propriu-zis al prozei), oscilând între pasiune paroxistică și gelozie maladivă, ar părea că provine din romanul interbelic (Anton Holban, Cella Serghi). SCRIERI: Orizonturi dobrogene, Constanța, 1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974; Poem scris pe suflarea pământului, București, 1975; Golful sălbatic, București, 1977; Erezii marine, București, 1980; Anamorfoze, București, 1983; Dimineața nuanțelor, București, 1989; Fragilități, Constanța, 1996; Dignidad, Constanța, 1997; Provocări imergente, Constanța
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
Frecvent prezentat în antologiile de epigrame, P. este însă un autor cu o activitate extrem de variată, colaborând cu versuri, epigrame, cronici literare, evocări și portrete de scriitori, proză și traduceri, articole de popularizare a științei la „Amicul tinerimei”, „Rampa”, „Revista dobrogeană”, „Vremea”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Radical”, „Seara”, „Farul”, „Spectator”, „Axa”, „Kalende”, „Revista literară”, „Epigrama”, „Pițigoiul”, „Păcală”, „România literară” ș.a. A devenit membru al Societății Scriitorilor Români încă din 1927. A mai semnat Pavel Mihăileanu, Glauco Pena, Pirc. Prima
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
Écrits de philologie, d’épigraphie et d’histoire ancienne (1984), Studii de istorie și epigrafie (1988). A coordonat și Dicționar de istorie veche a României (1976). Pasiunea arheologică pentru reconstituirea lumii vechi, cu specială preocupare pentru coloniile grecești de pe țărmul dobrogean al Pontului Euxin, nu lasă deoparte nici un domeniu al cunoașterii, inclusiv mărturiile filologice, literare și de istorie a religiilor, pe care le supune unor comentarii erudite, atent mereu la respectarea „documentului”, indiferent de natura sa, și la valorificarea lui. Aceste
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
terapia și arma împotriva sinuciderii. Personajele din volumul de debut, construite antitetic, simplist, sunt oameni săraci, cinstiți și oropsiți, victime ale oprimării celor avuți (primari, boieri, plutonieri grosolani, perceptori cinici sau preoți hrăpăreți). Mai interesante sunt câteva povești și legende dobrogene. Încadrate în viața cotidiană prin povestiri în ramă, după modelul sadovenian, și reluate în mai multe dintre cărțile prozatorului, acestea familiarizează cititorii cu viața, obiceiurile și priveliștile Dobrogei. Legenda lacului Techirghiol, narațiunile din Iusuf (1959), basme orientale, cu situații uneori
NICOLAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
narațiunii, pe altele le recompun (mental sau verbal) doi dintre protagoniști. Retrăindu-și aventura cu Asta Dragomirescu, cântărețul Radu Zăvoianu reface, implicit, cu minuție, cadrul și ambianța în care s-au consumat principalele momente ale acestei relații: într-un sat dobrogean, pe șantierul de la Mogoșoaia, la Pustnicul, pe Bărăgan, la o vânătoare neobișnuită (de câini) în Balta Brăilei. Un moment colateral, derulat într-o cârciumă din Brăila, e adus în prezent de Ramițki, scriitorul. Momentele nodale ale scenariului sunt tot atâtea
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
snopi culcate,/ turcul mână caii, picotind în noapte,/ ele tot cu gândul către lumi uitate...// Hai, Ahmed, gonește carul cu cadâne -/ noaptea este scoasă din seraiuri parcă,/ să vezi haremuri, să dormi până mâine!.../ Ce Șeherezade tihna îți încearcă?” (Crochiu dobrogean). În imagini opulente, pline de culoare, este „pictată” o lume „exotică”, aceea a amestecului de neamuri din Dobrogea sudică, ale cărei reflexe răzbat și la alți autori, de la Ion Pillat la Vladimir Cavarnali și Virgil Carianopol. P. publică și versuri
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
de Drept și ale Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din București, dar nu își ia licența. Studiile le-a făcut în condiții dificile, fiind, în același timp, funcționar și ziarist. Debutează la o revistă școlară din Constanța, „Șoptiri dobrogene”, în 1930. Va colabora cu nuvele, articole, cronici literare, dramatice, muzicale, note, interviuri la „Cronicarul”, „Adevărul literar și artistic”, „Dimineața copiilor”, „Radio”, „Adevărul”, „Capitala”, „Viața”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, „Curentul magazin”, „Dacia rediviva”, „Drapelul” (este redactor al paginii literare
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
textul alunecând spre melodramatism, trăsătură ce minează premisele romanului. Unii critici au remarcat un soi de senzualism pur, primar la aceste personaje. Protagonistul din Catarge, care s-ar putea numi Peripateticul (și în sens negativ), reapare în celălalt roman, Sonată dobrogeană (1942), unde întreaga schelărie epică este precară, din cauza lirismului excesiv al multor pasaje, prezent și în titlurile unor capitole. Adrianna, în jurul căreia se centrează acțiunea, oscilează între două prezențe masculine, Andrea și Michaell, visând, în cele din urmă, la același
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
aureolată de bovarism, cu porniri boeme. O figură de un pitoresc aparte este Mavrodaphni (Daphni cea întunecată), fiică a apelor Dunării, „femeie-sirenă”, prezență secundară, însă destul de bine conturată, după cum se arată și atmosfera particulară, de un poetic nedefinit, a meleagurilor dobrogene. Uneori senzaționalul echilibrează și susține epicul, altfel fragmentat de pasaje artificioase: dispariția misterioasă a bătrânului Polimeropol, sinuciderea fără noimă a lui Capetan Odyssea ș.a. Impresia de monotonie e alungată, în parte, de accentele umoristice (mai ales în descrierea exoticilor „capetani
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
nume este legat de istoria Canalului de Suez), Pasteur, Koch, amiralul Primauguet, Marconi, Amundsen, aviatori precum Henri Guillaumet, Howard Hughes, exploratori aerieni ai Saharei și, nu în ultimul rând, Vlaicu, „vulturașul Carpaților”, ori Nils Andersen. SCRIERI: Catarge, București, 1941; Sonată dobrogeană, București, 1942; Cartea minunilor, București, 1943; Insula mărgăritarelor, București, 1943; S. O. S. Expediția pe Everest în primejdie!, București, 1943. Traduceri: Bjșrnstjerne Björnson, Pensionul de fete Rendalen, București, 1944. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 399, 403-404; Constantin Virgil Gheorghiu, Inventar
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
primejdie!, București, 1943. Traduceri: Bjșrnstjerne Björnson, Pensionul de fete Rendalen, București, 1944. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 399, 403-404; Constantin Virgil Gheorghiu, Inventar, TIL, 1941, 5; Octav Șuluțiu, Pe margini de cărți, RFR, 1942, 12; Mihai Niculescu, „Catarge” și „Sonată dobrogeană”, UVR, 1942, 18; Aurel Marin, „Sonată dobrogeană”, GT, 1942, 97; Ovidiu Constantinescu, „Catarge”, „Bis”, 1943, 17; Ovidiu Constantinescu, „Sonată dobrogeană”, „Bis”, 1943, 19; D. P. [Dragoș Protopopescu], „Catarge”, VAA, 1942, 320; D. P. [Dragoș Protopopescu], „Sonată dobrogeană”, VAA, 1942, 335
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
de fete Rendalen, București, 1944. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 399, 403-404; Constantin Virgil Gheorghiu, Inventar, TIL, 1941, 5; Octav Șuluțiu, Pe margini de cărți, RFR, 1942, 12; Mihai Niculescu, „Catarge” și „Sonată dobrogeană”, UVR, 1942, 18; Aurel Marin, „Sonată dobrogeană”, GT, 1942, 97; Ovidiu Constantinescu, „Catarge”, „Bis”, 1943, 17; Ovidiu Constantinescu, „Sonată dobrogeană”, „Bis”, 1943, 19; D. P. [Dragoș Protopopescu], „Catarge”, VAA, 1942, 320; D. P. [Dragoș Protopopescu], „Sonată dobrogeană”, VAA, 1942, 335; Victor Crăciun, Teatrul radiofonic, București, 1972, 129
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
Virgil Gheorghiu, Inventar, TIL, 1941, 5; Octav Șuluțiu, Pe margini de cărți, RFR, 1942, 12; Mihai Niculescu, „Catarge” și „Sonată dobrogeană”, UVR, 1942, 18; Aurel Marin, „Sonată dobrogeană”, GT, 1942, 97; Ovidiu Constantinescu, „Catarge”, „Bis”, 1943, 17; Ovidiu Constantinescu, „Sonată dobrogeană”, „Bis”, 1943, 19; D. P. [Dragoș Protopopescu], „Catarge”, VAA, 1942, 320; D. P. [Dragoș Protopopescu], „Sonată dobrogeană”, VAA, 1942, 335; Victor Crăciun, Teatrul radiofonic, București, 1972, 129, passim; Apolzan, Aspecte, 213, 215; Scrisoare de la Z. Macovei, ADLTR, M-105; Liliana
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
Catarge” și „Sonată dobrogeană”, UVR, 1942, 18; Aurel Marin, „Sonată dobrogeană”, GT, 1942, 97; Ovidiu Constantinescu, „Catarge”, „Bis”, 1943, 17; Ovidiu Constantinescu, „Sonată dobrogeană”, „Bis”, 1943, 19; D. P. [Dragoș Protopopescu], „Catarge”, VAA, 1942, 320; D. P. [Dragoș Protopopescu], „Sonată dobrogeană”, VAA, 1942, 335; Victor Crăciun, Teatrul radiofonic, București, 1972, 129, passim; Apolzan, Aspecte, 213, 215; Scrisoare de la Z. Macovei, ADLTR, M-105; Liliana Lazia, Vanghele Culicea, Nicolae Papatanasiu, TMS, 1993, 4; Dicț. scriit. rom., III, 611-613. A.V.
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
după principiul funcționalității. Metoda de culegere și editare a textelor, îndatorată lui Al. I. Amzulescu, și configurarea creațiilor populare în sincretismul lor (text și melodie) fac din colecțiile lui M. lucrări folcloristice importante. SCRIERI: Contribuții la cercetarea etnofolclorică a nordului dobrogean, Tulcea, 1976. Culegeri: La fântâna de sub deal, Tulcea, 1971; Flori dalbe, flori de măr, Tulcea, 1972 (în colaborare cu Aurel Munteanu); La dalba cetate, transcrierea muzicală Iosif Herțea, pref. Al. I. Amzulescu, Tulcea, 1975; Aho, aho, copii și frați!, pref.
MIHALCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
Pascu, Petru Stati, ALA, 1936, 805; Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, îngr. Cornelia Ștefănescu, București, 1969, 91-93; Boz, Anii, 168-169; Dan Grigorescu, Shakespeare în cultura română modernă, București, 1971, 208-209; Ist. teatr. Rom., III, 520-523; V. Corchiș, G. Voșloban, Lirica dobrogeană, Constanța, 299-302; Constantin Măciucă, Teatrul și teatrele, București, 1989, 5-85; Ceuca, Teatrologia, 134-137, 189-190; Acterian, Privilegiați, 52, 64-68, 129-144, 150-155, 170; Ionuț Niculescu, Haig Acterian - un destin tragic asumat, „Ararat”, 1995, 14; Dan C. Mihăilescu, Haig Acterian, „Shakespeare”, LAI, 1995
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
lui Arcadie Alexeievici Maslennicov admiră știința sovietică și e un entuziast ținut în loc de greutatea, mult corectată prin inteligență, de a se adapta condițiilor politice noi (...). În prima parte a romanului, autorul a urmărit migrația spre Canal ca spre un Klondike dobrogean, a tot soiul de oameni: chiaburi doritori de a câștiga bani, tineri nostalgici ca tătara Sughiran, gonită de plictisul satului natal, un șofer fugit de frica urmăririi polițienești, entuziaști ca Jurașcu, îndrăgostiți dorind a se întâlni și așa mai departe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pus în lumină marea bogăție sinonimică a limbii noastre (în terminologia numismatică și juridică, în denumirile calului, „dracului”); a rezolvat numeroase cazuri de etimologie populară (Glose românești în patronimice armenești din Ardeal, Contribuții onomastice, Din onomastica folclorică, Note de toponimie dobrogeană, Din toponimia românească: Abrud, Caransebeș, Lăune etc.). A aprofundat cercetarea elementelor orientale din limbă, a influențelor grecești, ungurești, a „urmelor bizantine”. A fost interesat de folclor (Cercetări de literatură populară) și de cărțile vechi, explicând termeni și grafii greșit interpretate
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
revoluția social-politică și o revoluție literară, articulând astfel, într-un dublu sens, programul lui M. A. Bakunin: „A distruge înseamnă a crea”. Repere bibliografice: Emilian I. Constantinescu, Anarhismul poetic, București, 1932; Radu Gyr, Curente de avangardă în literatura română, „Revista dobrogeană”, 1937, 7-9; Călinescu, Principii, 17-52; Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1970, 93-111, 174-186; Mario de Micheli, Avangarda artistică a
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]