752 matches
-
inegalabilă. Că, încercând să recitim acum paginile pe atunci glorioase, rezultatul se dovedește catastrofal, e deja un autosuficient clișeu postdecembrist. Că însă, uneori, pe nepusă masă, realitatea pare să ne contrazică asemenea așteptări, e un fapt. Să nu-l respingem, doct, cu ochii închiși! Fiindcă tocmai pe acest interval tulbure - anii 1945 - 1947 - se întemeiază volumul lui Petre Solomon, Paul Celan. Dimensiunea românească. Revizuit acum, față de versiunea din 1987, și republicat la Editura Art într-o colecție parcă premonitorie, el are
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
Cea mai tare, asta a mea, că nu înțelege, că doar i-am zis că e frig și zăpadă. Albulescu face pe fantele, vrea să arate gagicilor cât de tare e, de-aia merge așa dezbrăcat pe ninsoare, explic eu, doct. |sta nu zicea nimic, dar să-l fi văzut cum îi intrase zăpada în pantofiori și cum îi smulgea viscolul parpalacul de pe el! I-am împrumutat până la urmă o flanea de la mine, să nu decedeze de ftizie marele poet.” (pp.
Cenacluri, tabere, copilării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5299_a_6624]
-
ce pun în mișcare spiritul lui Culianu. Cum este croit un asemenea savant încît să poată fi atras de cele mai obscure surse bibliografice? Spiritul lui Culianu se definește printr-o curiozitate bătînd în lăcomie cognitivă, un fel de cupiditate doctă în a afla cea mai fină informație cu privire la cea mai absconsă latură a nu știu cărui text alchimic egiptean. O filatelie rafinată în varianta istoriei religiilor, cam așa s-ar putea defini morbul lui Culianu. De exemplu, cînd te preocupă arta teurgică
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
eseul împărțeau pagina cu evocări, descrieri, etc., ca în volumul din 1986 Danubio, cu o foarte bună versiune românească datorată lui Adrian Niculescu: Danubius, Univers, București, 1994. Ca scriitor, Marco Santagata de la Universitatea de Studii din Pisa, autor de lucrări docte, obligatorii pentru specialiști, a recurs de la bun început la instrumentele specifice, cînd s-a consacrat romanescului; chiar și atunci cînd autobiograficul predomină, ca în cartea de debut, Tata n-a fost comunist (Il papŕ non č stato comunista, Guanda, Parma
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
psihică, în cursul căreia interlocutorul e scos din carapacea meseriei și dus spre intimitatea lui. O mișcare concentrică, dinspre afară spre interior, dinspre preocupările convenționale spre convingerile ascunse, pe parcursul căreia, balansul dintre teorie și biografie împru-mu-tă discuției aerul unei confesiuni docte. Ioan Es Pop: "Eu sunt un om retractil pentru că nu-mi place să mă simt un neputincios în fața camerelor de filmat. Îmi amintesc că, prin clasa a II-a sau a III-a, am uitat poezia pe care trebuia s-
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]
-
postmodernism normativ, conceptual, taxinomic, în vreme ce Cărtărescu merge mai degrabă pe o linie generativă, fructuoasă sub apect beletristic și esențial. ș...ț Prima perspectivă e catedratică, aulică, distantă, în vreme ce a doua împărtășește familiaritatea veselă a pupitrului. ș...ț Primul scrie, avizat, doct, extrem de nuanțat despre ceva aflat în afara sa, și cu certitudine în exteriorul propriei sale condiții, pe când cel de-al doilea scrutează complice un spațiu lăuntric familiar.” (pp. 116-117) Ștefan Borbély nu ezită să formuleze ideea că atmosfera culturală postmodernă de la
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
chietist destoinic, cam așa poate fi definit Seneca. Un fel de intelectual a cărui vigilență s-a travestit în aerul blajin al unei inteligențe contemplative. Și, pe deasupra, un spirit căruia decepțiile îndurate nu au reușit să-i împrumute aerul blazării docte. Sub unghiul apropierii dintre cei doi protagoniști, Seneca nu se poate plînge de lipsă de înrîurire asupra lui Lucilius, căci mai tînărul său amic nu îi este doar prieten, ci și discipol. Și cum în ultimii ani Lucilius începuse să
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
stilistice individuale, particulare de toată frumusețea rotundului. DE LA AMIEL CITARE Palmaresul editorial al Profesorului Gheorghe Glodeanu (n. 9 dec. 1957 - Carei, Jud. Satu Mare), de la Univ. de Nord din Baia Mare, în postura de profesor, critic și istoric literar, rămâne impresionant și doct. Profilul facultății absolvite, la Cluj, i-a imprimat, ipso facto - înclinații spre cultura franceză, obligându-l în structura lui de cadru didactic să fie organizat, pertinent în ceea ce spune, când și cum spune. Așadar, un autocontrol, datorită cerințelor mediului tineresc
Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Gibbs urmărește cu acribie firul creațiilor lui Schubert, biografia fiind atinsă doar din nevoia de a da cîteva repere elementare. Prin urmare accentul care pe muzica creatorului, nu pe ființa lui de carne și oase, de aici impresia de cercetare doctă făcută în numele valorii muzicale, și nu din impulsul unei curiozități profanatoare. Cum Gibbs nu e scriitor, pericolul de a romanța o viață din rațiuni de dramatizare epică este exclus, volumul fiind o depănare sobră de informații strict muzicale. Detaliile bolii
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
polifonica, proteica, sculpturala lui muzicalitate. Ne aflăm în fața unui poet-cărturar, cu depline puteri asupra limbajului, fără complexe "în fața limbii gânditoare", țesând din concepte și metafore o nesfârșită partitură, o postmodernă glossă eminesciană ( cum bine scrie Romul Munteanu în a sa doctă prefață). Căutătorul de adevăr, la maturitate, înclină balanța în favoarea elanului etic, fără însă să renunțe de tot la acel "plaisir du texte", la virtuozitatea estetică bună conducătoare de performantă frumusețe gratuită. Meditația stoicului prevalează însă: "Orgolii, vanități n-avui/ Decât
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
dubioase din America Latină care aveau intenții subversive ca să muncească sistematic. Ambele texte ale acestor scriitori români din New York par niște traduceri proaste. De la caniculă ni se trage... Dar să ne întoarcem la Dilemă, la numărul despre boemà. Sclipitor pe alocuri. Doct pe ici, pe colo, cu insule de haz-nostalgic și cu un interviu luat de Alex. Leo Șerban Ninei Cassian, cam scurt față de așteptările Cronicarului. Și cum n-aș vrea să credeți că de la caniculă se trage versificarea din prima propoziție
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
Poate însă că e vorba, în cronica lui Adrian Mihalache, chiar de acel lucru, ne-am zis, la urma urmei de ce nu? Dar am citit și am văzut că deloc nu e vorba, nici măcar aluziv. Dl. Mihalache discută, liniștit și doct, despre "omul informațional", despre "reacționari" și "recenți", despre "tradiție" și "ruptură", despre istorie ca "depozit de adevăruri" și despre alte asemenea subiecte, toate palpitante dar fără legătură cu... Pentru ce atunci, la intrare, felinarul roșu, pentru ce? Urban și rural
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
o încîlceală de liane în care cititorul, terorizat de perspectiva sufocării, dă repede pagina în speranța că în scurt timp va ieși la aer. Speranța îi va fi din păcate înșelată, cartea nedezmințindu-și smalțul friabil: un delir lexical cu ifose docte, în care poți intra de oriunde, că de ieșit vei ieși cu amărăciunea celui căruia i s-a jucat o farsă. Sînt trei semne după care poți depista o inteligență nelivrescă, adică monitoricească, care se apucă să încropească cărți, după
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
Ponta. Confirmă că Ioana Petrescu a lăsat audiența fără replică. Infirmă că atuul ar fi fost inteligența. "Ce pare să nu știe dl Ponta e că poți să îți reduci asistența la tăcere și cu prostii spuse pe un ton doct, cu un timbru isteric. Tânara consilieră a avut, într-adevăr, o replică ce ne-a lăsat pe cei prezenți "mască". Dl Ialomițianu punea problema fiscalității în România, cu efecte negative asupra mediului de afaceri. Și, în acel moment, din colțul
Adriana Săftoiu, dezvăluiri din culise. Ioana Petrescu, prințesa balului, desființată by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28394_a_29719]
-
of Scholarly Publishing, 40 (2009), a pus pe jar lumea academică americană prin radicalitatea abordării, prin incriminarea așa-ziselor monografii care nu monografiază nimic, scrise într-o păsărească pe care n-o înțeleg nici măcar cei doi-trei fani ai domenului. În locul doctelor cărți pe care nu le răsfoiește nimeni, nici măcar comisia de promovare academică, el solicită revenirea la limpezimea, expresivitatea și frumusețea eseului: „Trebuie să ne temperăm puțin și să ne aducem aminte că eseul a fost principala formă a discursului umanistic
America literară (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6133_a_7458]
-
operă. Reconstituirea lumii lui Creangă, astfel cum o înfăptuiește Eugen Simion, e trecută prin naratologie, prin Bahtin, prin toți autorii moderni și contemporani preocupați de problema biograficului și de relația autor-operă, făcând însă din studiul său nu doar o cercetare doctă, dar și una care se citește cu mare plăcere și cu sentimentul redescoperirii unui scriitor complex, meritând mai mult, desigur, decât statutul de obiect al predării în școală. Cele mai atrăgătoare pagini ale cărții lui Eugen Simion sunt tocmai acelea
Alt Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5301_a_6626]
-
i-am numit studioșii, cercetătorii cu predilecție ai formulelor narative, ai „formei”, cei cărora termenii „dezvrăjire” și „fetișizare”, puși laolaltă în titlu, nu li se vor părea crispanți, nederanjați de excesul de tehnicizare al analizelor, prezent pe alocuri în carte. Docți, studioși, familiarizați cu conceptele, cu teoriile despre text, acești cititori ai cărții consacrate lui M. H. S. își vor îndrepta mai ales atenția către osatura teoretică a lucrării și către acele capitole în care se întreprind analize de tehnici artistice
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
la o teză de masterat despre Ulise, coordonată de profesorul Zeze Puțintelea (zis Poponețea). Autopsierul de la Morgă, Sebastian Tufiș, visează să facă filme cu "adevărul convex". Vinerica-Venerica Simionescu, fostă Capdeiepure, este Pitia din Cioromârda, în timp ce doctorița Ruxandra pictează și explică doct tablouri abstracte. Din această schemă deopotrivă parabolică și parodică a istoriei contemporane, realitatea cotidiană a României nu poate apărea decât refractată, distorsionată. Narațiunea "browniană", despre care se vorbește înspre finalul romanului, ar fi astfel "cea mai adecvată oglindire a zilei
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
Micaela Ghițescu José Augusto Seabra De la Paris - via "Jornal de Letras, Artes e Ideias" (nr. 844/5-18/II/2003), echivalentul bilunar al "României literare" - ne vine un semn doct și fervent de la José Augusto Seabra, poet, critic și istoric literar, profesor la Sorbona, fost ministru al Educației în Portugalia și, nu în ultimul rând, fost ambasador al țării sale la București. Doctorand al lui Roland Barthes sub îndrumarea căruia
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
avut proasta inspirație de a susține numai idei retrograde și antiprogresiste, dar care acum, drept semn de căință postumă pentru greșelile din trecut, au măcar buna-cuviință de a sta îngropate acolo. Nimic nu le mai poate reînvia, nici măcar o carte doctă și sobră ca aceea a lui Ioan Stanomir, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Arătările periculoase despre care ne vorbește volumul Spiritul conservator au trăit într-un interval de aproape un secol (din 1856 și pînă
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
de ani de la reprezentarea în debut a nemuritoarelor sale piese de teatru, să trec în revistă, pentru o clipă, felul cum ele au fost receptate în epocă și mai tîrziu. Mă ajut întru aceasta de secțiunea receptarea critică din buna, docta ediție adunînd dramaturgia lui Caragiale propusă de nimeni altul decît chiar de dl Dan C. Mihăilescu, în primul volum de Opere ale lui Caragiale din competenta ediție critică apărută la sfîrșitul anului trecut la Editura Minerva. Graeculus, cum i se
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
sfarsit prin a aproape toate aperturile înserate, de la simplificatoarea schemă a simbolismului ( , ), trecand prin decadentism, avangardă și ajungând la tentațiile, inca puține și timide, ale unei recuperări postmoderne, poezia bacoviană nu încetează să ne provoace." Răspund provocării, cu lungi studii docte Marin Mincu ( Starea agonala sau despre tranzitivitatea discursului bacovian), Ștefania Mincu (Note la Bacovia), Gabriel Cosoveanu (Psihismul involutiv bacovian), George Popescu (Horror vacui sau Absolută Mimesis), George Constantinescu (Fragmentarismul prozastic). * Într-o frumoasă tabletă confesiva, pusă bine în valoare de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
de gând poliția, parchetul, comisarii sau procurorii... Descinderile și "flagranturile" se transmit în direct la televiziune, kilogramele de droguri ne sunt prezentate cu posesorii, consumatorii și cu cătușele lor cu tot... Jurnalele tv ne dau detalii în valuri de declarații docte și certe despre cele mai incerte chestiuni... Totul se știe, totul se cunoaște până în cele mai mici amănunte, fiindcă, dacă suntem în miezul democrației, nimic nu trebuie să mai fie tabu. Într-o asemenea conjunctură, și dacă nu ești suficient
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
ar însemna să săvîrșesc un inadmisibil pleonasm: riguros vorbind, stînga nu poate naște decît timorări și mediocrități. Și cum a scrie despre Cioran pe un anumit ton e semn de nesupunere ideologică, criticul e un rebel liric de spumoasă expresie doctă. În al treilea rînd, autorul nu îl interpretează pe Cioran, ci îi înfățișează marotele, maniile și ideile fixe. Autorul nu e interpret, ci călăuză, drept care volumul de față nu e unul de exegeză, ci un vademecum în corespondența cioraniană, cu
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
de piață. Cu alte cuvinte, în loc să ne luăm după cei care acuză guvernul pentru acest insucces, ar trebui să-i mulțumim din inimă dlui Năstase că ne scoate din iarnă. Rar i-a fost dat Cronicarului să citească asemenea inepții doct formulate, potrivit principiului așezării carului înaintea boilor - nici o aluzie! În treacăt fie zis, dacă astăzi Bulgaria se plînge că e pusă în aceeași oală cu România, supărîndu-l pe premierul Năstase, e pentru că vecinii noștri de peste Dunăre, care au de anul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]