23,159 matches
-
Pentru a promova într-o instituție de învățământ superior din România, cetățenilor străini din state terțe UE, li se impune promovarea testelor de aptitudini organizate pentru învățământul de artă, sportiv și de arhitectură sau, dacă este cazul, de admitere la doctorat, scrie Mediafax. Cetățenii străini din state terțe UE sunt înscriși în învățământul universitar și postuniversitar doar după absolvirea anului pregătitor, în cadrul căruia își însușesc cunoștințele necesare de limbă română, precum și cunoștințele specifice în corelare cu profilul viitoarei pregătiri (anatomie, fizică
MECTS: 12.000 de studenți din UE, în învățământul universitar din România () [Corola-journal/Journalistic/22250_a_23575]
-
de limbă română, precum și cunoștințele specifice în corelare cu profilul viitoarei pregătiri (anatomie, fizică, chimie, desen tehnic etc.). Pentru studii preuniversitare și universitare de licență durata cursuluin pregătitor este de un an școlar/academic, iar pentru studii universitare de masterat, doctorat și studii postuniversitare de rezidențiat, de cel puțin șase luni. Instituțiile de învățământ superior acreditate care organizează cursul pregătitor pentru învățarea limbii române sunt Universitatea din Bacău, Universitatea Politehnica Bucureși, Universitatea Bucureși, Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, Universitatea
MECTS: 12.000 de studenți din UE, în învățământul universitar din România () [Corola-journal/Journalistic/22250_a_23575]
-
actorul) era binevenit. Scriitorul, născut la Ploiești în 1872 într-o familie modestă, și-a luat, cu greu, o licență în Drept la universitatea bucureșteană, după care, cu o bursă obținută, și-a continuat studiile la Paris, luîndu-și acolo un doctorat. A devenit, apoi, magistrat, stingîndu-se din viață (după ce a publicat două romane și un volum de nuvele) în 1923, la numai 51 de ani. Trăind la Paris cîțiva ani buni și cu aplecare spre literatură cunoaște, în capitala Franței, direct
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
critica literară, căreia personal nu-i găsesc nici o finalitate mai înaltă. Critica literară duce pe om la periferia lui". Următoarea scrisoare, datată 29 ianuarie 1934, este expediată de la Berlin, unde scriitorul se afla ca bursier Humboldt spre a-și pregăti doctoratul. Epistola cuprinde descrierea vieții pe care o ducea la Berlin, unde este, citez, "divin de leneș", ascultă muzică, se ocupă de Proust și face curte "simultan unor hitleriste, complicându-mă în cele mai ciudate și mai dulci melancolii amoroase". Îi
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
nevoie de acești specialiști?" Era să mă ia gura pe dinainte și să spun: sigur că are! Dar îmi aduc aminte de tratamentul de care se bucură, chiar la facultatea unde lucrez, colegii mei mai tineri. Doctortanzi sau având deja doctorate la universități de prestigiu din Anglia sau Statele Unite, ei sunt niște paria zvârliți de ici colo, umflați cu norme ce-ar doborî și-un hipopotam, în numele lozicii că nu sunt bani, dar că orele trebuie ținute! Păi, dacă nu sunt
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
spre lirica și filozofie, pentru a nu fi înrolat în armată austro-ungară s-a înscris la Institutul Pedagogic și Teologic din Sibiu. Luându-și licență în Teologie a plecat apoi la Viena unde a studiat filozofia între anii 1917-1920, luând doctoratul cu teza „Kultur und Erkenntnis” (Cultură și Cunoștință). În acea perioadă și-a desăvârșit cunoștințele de limba germană pe care o cunoștea de altfel din copilărie și care a fost pentru el o a doua limba maternă, după cum mărturisea unor
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
refuzat" (O. Moldovan, în Focnews șBucureștiț, 1999, nr. 3,4). Problema are, desigur, implicații psiho-pedagogice: majoritatea acestor copii nu (mai) vor să accepte "integrarea socială", adică, de fapt, readucerea lor în "Casele de copii". Încercăm (șí prin viitoare teze de doctorat) să recurgem la mijloace de convingere prin "comunicare" ca ei să accepte "integrarea". Însă cum aș putea eu însămi să susțin efectul benefic al cercetării și al intervenției științifice, când "oferta" este a unor adăposturi colective în care, în genere
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
și fără aplicație la muncă, nefiind mare lucru de capul lui nici mai tîrziu: "Ratat înainte de vreme și pînă tîrziu pe timpul șederii lui în Germania, unde și-a petrecut șase ani de cafenea müncheneză fără să-și fi luat un doctorat oarecare ca cel din urmă dintre români, Nae Ionescu făcea totuși față oricărei situații, cu scăpările și piruetele proprii ratatului, unii i-au zis superior, dar, mai sigur, de o inteligență asimilatoare, ingenioasă și, de aceea, cuceritoare, compensînd cu prisosință
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
Cunoașterea inutilă. Matthieu Ricard este fiul lui Revel, deși numele nu trădează legătura de rudenie. Născut în 1946, format într-un mediu intelectual și artistic (ca fiu al unei pictorițe) ultrarafinat și sofisticat, Ricard a studiat biologie moleculară, obținînd un doctorat în domeniu din partea unei comisii entuziasmate conduse de însuși François Jacob, cîștigătorul premiului Nobel pentru biologie. După cîțiva ani de cercetare alături de somități precum Jacob ori Jacques Monod, Ricard a abandonat profesia de biolog, spre stupoarea familiei, a mentorilor și
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
revine în activitatea editorială, fiind numit redactor la Editura Meridiane. La sfârșitul lui 1969 se transferă la Editura Minerva, unde i se încredințează conducerea redacției de istorie literară (în 1991 va ajunge director al acestei edituri). în 1973, își ia doctoratul în filosofie. Prima sa carte, Junimismul, apărută în 1966, deschide o serie impresionantă de lucrări de sinteză consacrate curentelor de idei din cultura română. Lor li se adaugă biografiile unor personalități care au fondat asemenea curente: C. Dobrogeanu-Gherea, Titu Maiorescu
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Angela Tarantino. Ea a fost de fapt studenta d-lui Turdeanu, cu care și-a dat licența, dar eu fiind pe atunci asistentă, cu mine a învățat limba română. Pe urmă, cînd am devenit profesor, Angela s-a înscris la doctorat și i-am condus teza. Ce subiect a avut lucrarea ei de doctorat? Am ales un manuscris dintr-o carte populară, Istoria lui Filerot... Cum era un doctorat în filologie romanică, directorul general al doctoratului, profesorul Aurelio Roncaglia, a hotărît
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
și-a dat licența, dar eu fiind pe atunci asistentă, cu mine a învățat limba română. Pe urmă, cînd am devenit profesor, Angela s-a înscris la doctorat și i-am condus teza. Ce subiect a avut lucrarea ei de doctorat? Am ales un manuscris dintr-o carte populară, Istoria lui Filerot... Cum era un doctorat în filologie romanică, directorul general al doctoratului, profesorul Aurelio Roncaglia, a hotărît ca Angela să facă o ediție critică. Am ales împreună cu ea acest manuscris
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
română. Pe urmă, cînd am devenit profesor, Angela s-a înscris la doctorat și i-am condus teza. Ce subiect a avut lucrarea ei de doctorat? Am ales un manuscris dintr-o carte populară, Istoria lui Filerot... Cum era un doctorat în filologie romanică, directorul general al doctoratului, profesorul Aurelio Roncaglia, a hotărît ca Angela să facă o ediție critică. Am ales împreună cu ea acest manuscris destul de mare, apoi a transcris textul, a făcut un studiu lingvistic, unul literar și pînă
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
Angela s-a înscris la doctorat și i-am condus teza. Ce subiect a avut lucrarea ei de doctorat? Am ales un manuscris dintr-o carte populară, Istoria lui Filerot... Cum era un doctorat în filologie romanică, directorul general al doctoratului, profesorul Aurelio Roncaglia, a hotărît ca Angela să facă o ediție critică. Am ales împreună cu ea acest manuscris destul de mare, apoi a transcris textul, a făcut un studiu lingvistic, unul literar și pînă la urmă a ieșit o carte groasă
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
care se vorbea că vărul meu Aurelian Sacerdoțeanu (băiatul unchiului NĂIȚĂ fratele mai mare al tatei, căci așa se explică diferența de vârstă dintre el și mine bunicul având 16 copii și NĂIȚĂ fiind primul născut iar tata ultimul) luase doctoratul în istorie la Sorbona la Paris. Lucru excepțional pe acele vremuri ca un copil de popă de țară să plece prin concurs cu bursă la Paris și să mai obțină și doctoratul. Aurelian Sacerdoțeanu fiind ani de zile directorul arhivelor
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
NĂIȚĂ fiind primul născut iar tata ultimul) luase doctoratul în istorie la Sorbona la Paris. Lucru excepțional pe acele vremuri ca un copil de popă de țară să plece prin concurs cu bursă la Paris și să mai obțină și doctoratul. Aurelian Sacerdoțeanu fiind ani de zile directorul arhivelor statului-era ceva după Hașdeu și Dimitrie Onciul-și proferor doctor docent la facultatea de istorie. Nu o spun ca laudă, pentrucă e meritul lui, nu al meu. Eu am fost departe de a
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
C. Rogozanu Duet/lul celor două muze se intitulează lucrarea de doctorat a Mariei Foarță, lucrare susținută abia după 1989 (pînă atunci respinsă "din motive de dosar"). "Această scriere apare cu întîrziere și postum. Inexplicabil, termenul din urmă nu presupune explicații; cît despre cestălalt, "cu întîrziere", trebuie spus că editorul cărții nu
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
i s-a putut uita pe pagini, preț de mai bine de un an de zile, altfel decît printr-o lentilă a lacrimei, - ce limpezește și tulbură concomitent. De unde întîrzierea însăși a editării unui text ce reprezintă o lucrare de doctorat, - și el tardiv..." Precizarea "editorială" a lui Șerban Foarță este mult mai mult decît o lămurire a cititorului - este o introducere în atmosfera cu totul specială a cărții. Cele cîteva cuvinte ale marelui poet schimbă complet datele lecturii; un duet
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
Foarță este mult mai mult decît o lămurire a cititorului - este o introducere în atmosfera cu totul specială a cărții. Cele cîteva cuvinte ale marelui poet schimbă complet datele lecturii; un duet secund intervine în structura rigidă a lucrării de doctorat. Cele două muze aflate în duet/l sînt muzica și poezia; o alăturare care a devenit, la scurt timp după celebra afirmație a lui Verlaine, un puternic loc comun în critica literară a primei jumătăți de secol. Maria Foarță încearcă
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
precum și interesele și ambițiile lor de cercetare, și deloc în ultimul rînd mostre din activitatea profesională a respectivului sau respectivei (studii publicate, capitole de carte în lucru sau deja publicată, în cel mai rău caz un fragment din teza de doctorat). După preselecția dosarelor urmează un interviu ținut cu prilejul întrunirii anuale a principalei asociații din comunitatea profesională cu pricina (un simpozion de regulă), și apoi un alt interviu, în campus de astă dată. După ce a fost angajat, proaspătul assistant professor
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
la maturitatea care permite întoarcerea privirii spre predecesori și pretinde, totodată, întemeierea proprie într-o perspectivă teoretică: Ioana Bot, universitar clujean cu bune specializări (parțial făcute în străinătate) în cîteva din domeniile practicate de însuși Caracostea. Cartea sa, teză de doctorat la origine, a apărut la sfîrșitul anului trecut și nu știu să fi provocat prea mari dezbateri. Ea le merită însă, cu atît mai mult cu cît nu privește numai figura - și opera - lui Caracostea, ci încearcă să redimensioneze peisajul
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
ca și în alte împrejurări - un aer enigmatic. înainte de a fi scriitor, creator de personaje, Eugen Șerbănescu este el însuși un personaj, un "marele Gatsby" al literaturii române. A fost, succesiv, constructor de aeronave (un eminent constructor de aeronave, cu doctorat), ziarist la România liberă (editorialele sale de pe prima pagină a ziarului loveau ca un bici de mătase în tot ceea ce mai amintea de comunism după 1989), purtător de cuvânt al Guvernului Victor Ciorbea (poate singurul purtător de cuvânt care îi
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
interzisă. O istorie intelectuală a iconoclasmului, de la Platon la Kandinsky. Alain Besançon s-a născut la 25 aprilie 1932, la Paris. În 1952 absolvă Institutul de Studii Politice; în 1957 obține diploma de profesor de istorie, în 1967 își susține doctoratul în istorie, iar în 1977, doctoratul în litere. Ulterior funcționează ca cercetător și profesor la Școala de Studii superioare de Științe Sociale (1963-1992), la Columbia University (1964), Rochester University (1965), Wilson Center (1979), Hoover Institution (1983), Oxford (1986), Academia de
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
de la Platon la Kandinsky. Alain Besançon s-a născut la 25 aprilie 1932, la Paris. În 1952 absolvă Institutul de Studii Politice; în 1957 obține diploma de profesor de istorie, în 1967 își susține doctoratul în istorie, iar în 1977, doctoratul în litere. Ulterior funcționează ca cercetător și profesor la Școala de Studii superioare de Științe Sociale (1963-1992), la Columbia University (1964), Rochester University (1965), Wilson Center (1979), Hoover Institution (1983), Oxford (1986), Academia de Științe a U.R.S.S. Discipol al
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
să-i studieze și alte trăsături pentru o operă viitoare. În realitate, gazda fusese informată de o iminentă arestare a lui Ralea și intenționa să-l ascundă la ea în casă, sub o trapă! Șerban Cioculescu, la o teză de doctorat despre lirica lui Dimitrie Anghel, fusese răsplătit cu un referat în care, după ce i se contestau orice capacități critice, era recomandat ca fiind cel mai înzestrat, totuși, din spectrul critic românesc (G. Călinescu a refuzat totdeauna calitatea de critic literar
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]