1,538 matches
-
găsim, de pildă, și la Goga. O geografie epurată însă, mai degrabă de sugestii decât de preciziuni. Stilizat muzical este și folclorul local. Iar al treilea este lungimea antenelor, adică întinderea culturii poetice, comparabilă doar cu a lui Blaga și Doinaș. Împarte cu acesta din urmă, ca de altfel cu Pillat, un clasicim ideatic și formal, declarat într-un rând cât se poate de clar: „Hotarului asemenea, mi-e sufletul prea plin De lumea vegetală, de păsări și insecte, De forma
Filiera ardeleană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6319_a_7644]
-
e sufletul prea plin De lumea vegetală, de păsări și insecte, De forma animală spre care mă înclin Mereu în căutarea mișcărilor perfecte" Acest ultim vers din volumul Coloană în amiază, 1961, i-a rămas cu siguranță în memorie lui Doinaș din Omul cu compasul, 1966.
Filiera ardeleană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6319_a_7644]
-
să-l numim „al nostru", dar care nu mai este astfel. Iar întrebarea unde sunt cei care nu mai sunt rămâne, desigur, fără răspuns: „Dar unde-s Radu Stanca, Enescu, Eta, Nego, și Dominic și Regman, și Gari și Cotruș? Doinaș închide Cercul..." Fatidicul Cerc totuși nu se închide, nu s-a închis. I-a cuprins pe alții și pe alții, în șir nesfârșit: „Dar unde-s Mazilescu, Marcel, Titel, Nichita, Ivașcu și Ioana, Silvestru și Roger? Dar unde-s Grigorescu
Însemnare despre Ion Horea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6320_a_7645]
-
A doua poezie din coloana de trei îi aparține de asemenea unui vechi poet combatant, Radu Borureanu, iar a treia, mult mai metaforică, mai discretă, dat totuși la fel de închinată partidului chiar dacă în spatele unei metonimii solare, îi aparține lui Ștefan Aug. Doinaș. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4741_a_6066]
-
cu Petru Dumitriu) la rândul ei revelatoare pentru o sumă de aspecte care compun complicatul caz Petru Dumitriu. Am folosit și în legătură cu alți scriitori aceeași asociere de termeni, atunci când am scris despre cazul Dan Deșliu, despre cazul Caraion, despre cazul Doinaș, despre cazul Ivasiuc, despre cazul Paleologu. Despre scriitori, așadar, care făcuseră, ca și Petru Dumitriu, fiecare însă în alte împrejurări și cu altă determinare, „pactul cu diavolul”, o înțelegere cu puterea comunistă. Iar mai târziu toți au rupt-o, suportând
Cazul Petru Dumitriu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4806_a_6131]
-
sînt toate asortate, dar, la lectură, nu par să fie impuse. Dumitru Micu scrie un reconfortant articol intitulat „Note de primăvară”. Cîteva poezii cuminți, aproape copilărești de Letay Lajos nu fac nici ele rău acestei pagini primăvăratice, iar Șt. Aug. Doinaș reușește în poezia „Libertate”, în ciuda temei convenționale, un moment de literatură adevărată. Însă poeții care s-au obișnuit să scrie ghidați de o cerere exterioară literaturii nu se lasă păgubași cu ușurință. Avînd în vedere că este vorba despre exact
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4722_a_6047]
-
trimisese, ca atâția alții, poeziile lui Geo Dumitrescu, acestuia i s-au părut bune, a alcătuit grupajul iar eu, după ce le-am citit, am făcut mica prefață. Au urmat, în timp, și alte recunoașteri ale tânărului poet talentat, venite de la Doinaș, de la Marin Sorescu, dar prima este venită de la Geo Dumitrescu, lucru poate neștiut de toată lumea. Mi-am amintit vechea întâmplare luând act de noul volum de poeme al lui Gabriel Chifu, Însemnări din ținutul misterios (Ed. Cartea Românească, 2011). Volumul
Amintire by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4989_a_6314]
-
găsim, de pildă, și la Goga. O geografie epurată însă, mai degrabă de sugestii decât de preciziuni. Stilizat muzical este și folclorul local. Iar al treilea este lungimea antenelor, adică întinderea culturii poetice, comparabilă doar cu a lui Blaga și Doinaș”. Un pillatian de Ardeal face din Ion Horea Al. Cistelecan, pe urmele lui Nicolae Manolescu din Istoria critică..., atunci când scrie, în postfața la Bătaia cu aur, antologia reprezentativă din 2009: „Ion Horea e unul din cele mai clare cazuri de
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
experienței umane. Demonstrația întregului volum constă tocmai în revelarea modului în care funcționează, în literatură, un „pantraducționism” apt să creeze o simfonie. Socialmente, traducerea, „loc privilegiat al comunicării”, poate dobândi valențe strategic-regeneratoare, după cum reiese din exemplul tălmăcirii, de către Ștefan Aug. Doinaș, a unui sonet de Mallarmé. În plin comunism, arta traducerii a însemnat, astfel, o reconectare la firesc, reamintind publicului relația privilegiată a literaturii românești cu cea franceză, în contrast cu „autohtonismul delirant, de nuanță fascistoidă, extrem de ostil oricăror contacte cu restul lumii
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
de Critică a USR, lumea scriitoricească din ultima jumătate de secol, lipsesc cu desăvârșire din cartea lui tocmai portretele scriitorilor importanți - reținuți contextual și episodic. Personaje secundare, dacă apar totuși vreodată, sunt Marin Preda, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Breban, Gabriela Adameș- teanu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion ș.a.m.d.. Ceea ce n-ar fi fost o problemă, desigur, dacă jurnalul lui Ianoși nu s-ar fi dorit de la început o „cronică” a epocii. Avem, în schimb, reconstituit de
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
că garantează o partidă mai captivantă într-o echipă alcătuită ad-hoc de cărturari înfruntînd strategic, inginerește, realitățile acelor timpuri.“ (p. 14) Cei 12 intervievați sunt, în ordinea apariției: Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, Irina Nicolau, Alexandru Zub, Neagu Djuvara, Ștefan Aug. Doinaș, Doina Cornea, Adrian Marino, Dinu C. Giurescu, Daniel Barbu, Sorin Alexandrescu și Nicolae Manolescu. Rolul moderatorului a fost unul singur: să-și pună în valoare interlocutorii, sarcină de care s-a achitat grație ușurinței cu care a venit în întîmpinarea
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
atinge, că așadar nimic nu e pînă într-atît de tern ca să nu poată fi însuflețit de un ochi înzestrat cu spirit. Eadem, sed aliter - acesta e principiul volumului: despre același lucru (tranziția), dar în alt fel, în funcție de virtuțile interlocutorilor. Pleșu, Doinaș sau Sorin Alexandrescu sunt în vervă și molipsesc tema cu ținuta lor și, dacă lăsăm deoparte excepția numită Mircea Dinescu, care face figura unui intrus care nu-și găsește locul în mijlocul intelectualilor pomeniți, toți își aduc partea de șarm personal
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
rezultatele tranziției. Prin urmare vechea dispută dintre fondul oriental din adînc și formă occidentală de suprafață revine, la finele mileniului trei, în paginile volumului Luntre și punte. Din tabăra scepticilor fac parte Irina Nicolau, Alexandru Zub, Neagu Djuvara, Ștefan Augustin Doinaș și Adrian Marino. Din cea a optimiștilor moderați, Andrei Pleșu, Doina Cornea, Daniel Barbu și Nicolae Manolescu. Spuneam că, dintre toți, intrusul e Mircea Dinescu. Radu Călin Cristea i-a făcut un deserviciu punîndu-l în rînd cu niște nume a
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
capeți citind volumul. Îți dai seama că, indiferent de rezultatele tranziției, timpul seceră fără milă și fără sfieli ideologice, dovadă că, dintre interlocutorii lui Radu Călin Cristea, trei nu mai sunt printre noi: Irina Nicolau, Adrian Marino și Ștefan Aug. Doinaș. Un gust nostalgic te încearcă, alături de dorința resuscitării unor amintiri care să-i aibă în centru. În această privință, volumul Luntre și punte își atinge scopul, fiind un memento de distincție și gust.
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
totdeauna adevărurile societății și ale istoriei, oricât de evidente pentru unii, sunt aceleași cu ale timpului. Și ale umanului. Și, apoi, eu voiam să rămân scriitor român și ca și alți câțiva colegi și prieteni din acea perioadă, Nichita Stănescu, Doinaș, Negoițescu, Marin Preda, nu acceptam să împart valorile artei după criterii politice. Sau după biografie. Oricât ar fi fost ele de „convingătoare” și, pentru moment, stimulative, unora. În artă și litere sunt valori care ambiționează să reziste pe termen lung
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
-i apere pe scriitorii dați în vileag cu argumentul că sunt victimele unor călăi care se bucură, ei, de clemență. Sau politizează „demascările”, care ar fi aranjate în funcție de „mizeriile istoriei recente”. Se întreabă retoric unul dintre comentatori: „De ce Al. Paleologu, Doinaș și alții (care alții? n.n.) au fost dați în vileag oficial în chiar momentul în care Convenția Democratică se pregătea să iasă, definitiv, de pe scenă? De ce Uricariu a fost deconspirat abia când n-a mai fost președinte al USR? (...) De ce
Cui i-e frică de CNSAS? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5515_a_6840]
-
pagini; Ileana Mălăncioiu - Ardere de tot, ed. a II-a, notele biobibliografice aparțin autoarei, postfața de Daniel Cristea-Enache, 144 pagini; Ana Blandiana - Pleoape de apă, antologie de autor, notele biobibliografice aparțin autoarei, postfața de Mircea Martin, 264 pagini; Ștefan Augustin Doinaș - Jucătorul de șah, antologie de Gellu Dorian, note biobibliografice Aurel Sasu, postfață de Mircea A. Diaconu, 302 pagini; Mircea Ivănescu - Versuri alese, antologie și note biobibliografice de Ioan Radu Văcărescu, postfață de Al. Cistelecan, 266 pagini; Cezar Ivănescu - Rod, antologie
Colecția „Poeți laureați ai Premiului Național de Poezie «Mihai Eminescu»“ by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/5826_a_7151]
-
întrucît pe de o parte nu există în arta literară procedee definitiv epuizate (iată un alt exemplu: poezia „de concepție”, tratată cu rezervă de criticii noștri interbelici, a cunoscut o nouă înflorire majoră sub condeiul unor autori ca Ștefan Aug. Doinaș sau Ana Blandiana), iar pe de altă parte el reverberează o stare de spirit actuală, la intersecția istoriei cu intimitatea eului liric, care-și cere dreptul la expresie. De la Traian Chelariu, Iulian Vesper, George Voevidca, E.Ar. Zaharia, George Drumur
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
parte de problema evadării, pe de alta de aceea a exilului ca și de aceea a generației pierdute. Am amintit câteva nume. Ar mai fi de adăugat cele ale unor Dimitrie Stelaru, Ion Caraion, Geo Dumitrescu, Iordan Chimet, Șt. Aug. Doinaș, mereu și mereu amintiți de prietenul lor din tinerețe.
Opera Omnia by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5639_a_6964]
-
încetinesc. Un oraș care se închide, luând cu el o lume de reverii și revelații, din care abia poetul mai rupe câte-o bucată de înțeles. Și nu o face oricum, ci urmând un protocol care e și al lui Doinaș, de pildă. Moartea din Simpozion, presimțită fără să fie declarată, are frazarea din Mistrețul cu colți de argint: „În grădină păleau cupidonii de piatră/ Și ghirlandele verzi de pe grinzi lunecau./ Băutura pesemne era fermecată/ Căci în juru-ne toți, rând pe
Drum de picior by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4507_a_5832]
-
an, în decorul Expoziției Limba este întâiul mare poem al unui popor de la Muzeul Literaturii Române, unde pe pereți se aflau panouri cu poezii ale lui M. Eminescu, G. Coșbuc, Ana Blandiana, Tudor Arghezi, Ion Pillat, L. Blaga, Șt. Aug. Doinaș, Gr. Vieru ș.a., nelipsind acordurile Baladei lui Ciprian Porumbescu și ale Rapsodiei lui George Enescu, au conferențiat Rodica Zafiu, Gh. Bârlea, Nicolae Iliescu, Dan Cristea. Manifestarea, consacrată Zilei Limbii Române, a fost marcată și de filialele Institutului Cultural Român din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
critic față de situația din cultură, din ce în ce mai apăsat critic. Și nu doar cultura o viza, ci societatea cu toate ale ei, era limpede. Nu era sigurul care o făcea, desigur. Era Mircea Dinescu, era Paler, era Dorin Tudoran, era Baconski, era Doinaș, era N. Manolescu, era Eugen Simion, era Ana Blandiana, erau încă alții, destui scriitori care dezavuau „Cântarea României”, care respingeau protocronismul, care se opuneau, prin neparticipare, cultului deșănțat al perechii grotești de dictatori. Cu nuanțe, pe tonuri diferite, explicit sau
Mircea Iorgulescu – 70 de ani de la naștere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3316_a_4641]
-
Eminescu, Panait Istrati, Anton Pann, Poezia franceză de azi etc. În numărul 759, 23 iulie 1944, Ivașcu scrie despre Activități intelectuale în provincie, remarcând revista „Saeculum”, în care, sub îndrumarea lui L.Blaga, publică tinerii Radu Stanca, Ion Negoițescu, Șt.Aug.Doinaș, I.M.Oană, Ovidiu Drimba ș.a. Secretarul redacției „Vremea” facilitează și accesul, în coloanele revistei, a amicilor săi din organizația PCdR, Constantin Dinu și Șerban Nedelcu. Analist publică, în primele luni ale lui 1944, câteva articole-comentarii politice despre chestiuni sensibile pentru
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Nicolae Oprea 26.04.1920 - s-a nascut Al. Husar 26.04.1922 - s-a nascut Ștefan Aug. Doinaș (m. 2002) 26.04.1936 - s-a nascut Aurel Gh. Ardeleanu 26.04.1938 - s-a nascut Dan Claudiu Tănăsescu 26.04.1937 - s-a nascut Ieronim Tătaru 26.04.1957 - s-a nascut Diana Adamek 26.04.1963 - a
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3689_a_5014]
-
Iorgulescu. Adică o preeminență a criticii impresioniste și a cronicii de întâmpinare. Volumul din 1972 al lui Virgil Nemoianu ne demonstrează, atât prin articolele dedicate unor scriitori români și anglo-saxoni clasici și contemporani (ca Ion Pillat, Ion Negoițescu, Ștefan Augustin Doinaș, dar și Shakespeare, Swift, Evelyn Waugh, J. D. Salinger ș.a.), cât și prin eseurile Preludii la o critică simptomatologică sau Câteva rosturi ale literaturii, că peisajul critic românesc era mai bogat și, în orice caz, divers. Și că plecarea unor
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]