1,677 matches
-
două moduri de abordare a realității. Pe de o parte, analize realiste, operînd cu fapte sociale și constituind premise ale cunoașterii realității ; pe de altă parte, sinteze fictive, operînd cu credințe culturale și exprimînd concluzii despre sensul ultim al realității. Dominarea din ce în ce mai tiranică a celor din urmă învăluie realitatea, în loc să o dezvăluie, și o face să dispară, într-un final, din orizontul preocupărilor noastre : noi știm deja, nu mai trebuie să cunoaștem ! Este adevărat, cea mai simplă modalitate de a tranșa
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
civilizații grecești. O altă formă clasică de activitate teoretică este cea tipică idealismului transcendental. Teoreticitatea greacă și cea idealist-transcendentală se deosebesc prin obiectul diferit al mirării, și deci prin forma diferită în care este clarificată mirarea. Acțiunea teoretică greacă urmărea dominarea realului, a fragmentarului, a frugalului, realități întâlnite în lumea obiectivă, în schimb, activitatea teoretică idealistă urmărește dominarea particularului, fragmentarului, frugalului, considerate inerente acțiunii umane și evenimentelor istorice. Obiectul unei astfel de teoretizări nu este cosmosul sau individul, ci conținuturile empirice
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cea idealist-transcendentală se deosebesc prin obiectul diferit al mirării, și deci prin forma diferită în care este clarificată mirarea. Acțiunea teoretică greacă urmărea dominarea realului, a fragmentarului, a frugalului, realități întâlnite în lumea obiectivă, în schimb, activitatea teoretică idealistă urmărește dominarea particularului, fragmentarului, frugalului, considerate inerente acțiunii umane și evenimentelor istorice. Obiectul unei astfel de teoretizări nu este cosmosul sau individul, ci conținuturile empirice, cazuale ale acțiunii omului. Momentul inițial al acestei acțiuni teoretice s-a afirmat în climatul romantic, în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
gândirea platonică are un titlu sugestiv și emblematic pentru considerațiile pe care le facem: Platon. Lupta spiritului pentru putere. Forța generatoare a geniului platonic ar fi erosul, înțeles ca celebrare a frumuseții și puterii, impuls dinamic și unitar îndreptat spre dominarea realității sensibile, pe lângă realitatea interioară. Prin urmare, a contempla ar însemna a domina, în timp ce ideea ar fi punctul de legătură dintre gândire și acțiune. Ideea nu se opune empiricului, ci tinde să se realizeze armonios în empiric, suscitând aspectul erotic
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
energia telurică ce poartă profunzimea de duh a ființei umane. Dar poezia este un har ce rareori zăbovește peste ființarea extenuată a omului prăbușit în profan iar ne-poeticul, grotescul înveșmântat în sluțenia unei materii ce eclipsează spiritul își manifestă dominarea peste mundan asemeni unei constante otrăvitoare. Ceea ce noi citim sau redăm printr-un surplus de efort concentrat al voinței cel lipsit de putința auzului sau a rostirii ori de absența acestor ambe trăsături ale firescului corporal își aduce în dimensiunea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
mecanism rațional Ego care poate transpune presiunile biologice într-o formă de limbaj înțeleasă de mintea umană. Ambivalența relațiilor umane rezultă din manifestarea celor două nevoi motivatoare: Eros (nevoia biologică de a avea legături cu ceilalți) și Thanatos (nevoia de dominare). Instinctul freudian este un concept care face legătura între viața mentală și realitatea fizică, fiind caracterizat prin forță motrică (impetus), scop (aim), obiect și sursă. Forța motrică este elementul motor, fiind comună tuturor instinctelor și constituind esența acestora. Scopul instinctelor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
unei elite care are capacitatea de autorealizare). Demersul lui Cullen pentru argumentarea inconsistenței teoriei se întemeiază pe cercetările asupra primatelor (cimpanzei) realizate de Maslow la începutul carierei. Autorul își propune să demonstreze modul în care rezultatul studiului privind fenomenul de dominare la maimuțe a reprezentat fundamentul teoriei lui Maslow despre motivația umană. Astfel, nevoile de stimă și respect față de propria persoană își au originea în sentimentul de dominare, în atitudinea analoagă sentimentului de încredere pe care Maslow l-a observat la
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Autorul își propune să demonstreze modul în care rezultatul studiului privind fenomenul de dominare la maimuțe a reprezentat fundamentul teoriei lui Maslow despre motivația umană. Astfel, nevoile de stimă și respect față de propria persoană își au originea în sentimentul de dominare, în atitudinea analoagă sentimentului de încredere pe care Maslow l-a observat la maimuțele dominante. În studiul motivației umane, Maslow a pornit de la denumirea inițială de "sentiment de dominare" (dominance-feeling), apoi "nivelul ego" (ego-level) și în cele din urmă a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și respect față de propria persoană își au originea în sentimentul de dominare, în atitudinea analoagă sentimentului de încredere pe care Maslow l-a observat la maimuțele dominante. În studiul motivației umane, Maslow a pornit de la denumirea inițială de "sentiment de dominare" (dominance-feeling), apoi "nivelul ego" (ego-level) și în cele din urmă a ajuns la "respect față de sine" (self-esteem) (Cullen, 1997, p. 363). În organizații, dominația managerilor este similară dominației cimpanzeilor de tip fratern, responsabil, afectuos, încurajându-și subordonații să crească și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sunt prezente, fie și în germen, mijloacele pentru a o depăși: tendința de a demitiza miturile antice prin istoricizare (dacă Biblia ebraică reușește sau nu e o altă chestiune); încercarea de a separa cultul de ciclurile naturii prin depășirea și dominarea naturii (cf. Gen 1,28 ș.u., un fragment „sacerdotal”, tardiv); adaptarea cultului la componentele mărturisirii de credință, la amintirea faptelor minunate ale lui Dumnezeu din trecut, la credința văzută ca răspuns al omului la chemarea divină, nu ca inițiativă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cantitative"7. Această reducție este cea care va veghea la dominația planetară a Banului-Rege, la prevalența productivismului și la dezvoltarea societății de consum. Fiecare lucru sprijinindu-se pe imperativul categoric al unei morale a muncii care permite realizarea individului și dominarea naturii din care, conform poruncii divine, "cu osteneală să te hrănești" ( Facerea 3, 17). Cu aceasta suntem în miezul "formei" morale: raportul de dominare pe care subiectul trebuie să-l stabilească el cu sine însuși, fundament al raportului de stăpânire
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
lucru sprijinindu-se pe imperativul categoric al unei morale a muncii care permite realizarea individului și dominarea naturii din care, conform poruncii divine, "cu osteneală să te hrănești" ( Facerea 3, 17). Cu aceasta suntem în miezul "formei" morale: raportul de dominare pe care subiectul trebuie să-l stabilească el cu sine însuși, fundament al raportului de stăpânire pe care același subiect trebuie să-l aibă asupra obiectului pe care-l are de supus. Iată deci care este pânza freatică ce a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
riscurilor...) care rezultă din aceasta. Putem în schimb să ne întrebăm dacă acest ciclu nu este pe cale să se sfârșească. Dacă acestei "forme" obosite și sclerozate nu cumva îi ia locul una care se sprijină mai puțin pe raportul de dominare (de sine, a lumii) și mai mult pe un raport de ajustare, de conciliere. Raport etic, dacă despre asta vorbim, în care calitativul ar căpăta forță și vigoare! Pentru a atrage atenția asupra acestei inversiuni și asupra multiplelor "semne" care
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
să reflectăm, de a fi în pas cu sau de a fi cool: o atitudine non-activă fără să fie pasivă. O creație care nu se sprijină pe raportul dominant al unui subiect asupra unui obiect. Nici pe o logică a dominării, de sine și a lumii, proprie moralei occidentale și politicii prin care se exprimă ea, ci o altă "formă" mai calmă, mai detașată, mult mai puțin ofensivă față de alteritate. Aceasta se observă, în particular, în această altă raportare la realitate
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ecologice, care depășește cu mult partidele politice care se reclamă de la ea, atenția acordată alimentelor naturale, importanța medicinei naturiste, fără a uita utilizarea elementelor naturale (lemn, piatră) în arhitectură, toate acestea accentuează o altă manieră de a locui lumea. Dincolo de dominarea naturii, de explicarea ei, implicarea specifică tuturor acestor fenomene traduce o întoarcere la surse. Desigur, nu ca nostalgie, vag reacționară, a unui paradis pierdut, ci ca o înrădăcinare dinamică. Anamneză a unui substrat care revine în memoria noastră. O memorie
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
creațiile de modă, pentru prêt-à-porter și pentru diversele obișnuințe cotidiene. Mai mult sau mai puțin, în monotonia vieții de toate zilele sau în exacerbarea efervescențelor festive se afișează forța amorală a unei naturi pe care am crezut că o suprimăm. Dominării unui animus suveran, spirit uranian ce surplombează lumea, tinde să-i urmeze o anima mult mai puțin sumbră, un principiu vital pe care îl avem în comun cu animalele. Este această vitalitate pe care o putem observa în diversele agitații
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
conduc la organizarea capitalistă a societății în activitatea sportivă. În țările mediteraneene, sportivitatea avea alte structuri, decât în statele nordice, structuri sportive: inexistente (la sugar), structuri sportive acceptate (pedagog-elev), structuri sportive necesare în cetate (soldații), puse sub semnul relației de dominare masculină (reproducerea fiind asigurată de doamne, drept o parte a puterii sociale virile, precum era și plăcerea erotică). În Imperiul roman, doamnele romane erau admise ca spectatoare. Societatea introduce o normă a naturii (reglarea plăcerii sportive și a moralei în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
o legitimitate care le va întări recunoașterea socială și imaginea prezenței în structura socială; structurarea socială a sportivilor se bazează tot pe activitatea economică, piață, distribuție și consum, deci nu pe relațiile de producție. Stratificarea socială se înscrie în teoria dominării, diferențiindu-se clasele de posesie, de cele de producție, prin trecere de la sport spre afaceri și de la afaceri spre sport. Sportul devine, paradoxal o dominantă spațială. La prima vedere s-ar părea că există o contradicție între mobilitatea crescută a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
la putere este constantă. Folosirea în scopuri magice, operatorii sau divinatorii, reprezintă o pervertire obișnuită a simbolului sportiv. Valoarea antică și profundă a simbolului cifrelor trebuia să călăuzească sufletul spre o imagine mistică a lucrurilor, este răstălmăcită în scopuri de dominare. Cercul magic al stadionului este un cerc de protecție de tip religios, exprimând simbolul timpului etern, al curgerii spiritului, al roții cerului, al mișcării cosmice, cercul reprezintă o formă echilibrată (3600, 12 luni, 12 constelații zodiacale, luna împărțită în 30
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și notarea rezultatelor. Voi prezenta În cele ce urmează structura unei activități formale În care elementele tradiționale se Îmbină cu elemente de didactică modernă. Tradițional educatoarea formează sarcini și cere anumite răspunsuri și o anumită conduită. Stilul educatoarei este de dominare a activității realizând o activitate de predare. Reforma didactică modernă stabilește de predare Învățare. Educatoarea va ține seama În proiectare și desfășurarea activității de următoarele obiective de referință: trezirea interesului copilului, comunicarea obiectivelor operaționale Într-o manieră accesibilă, dirijarea subtilă
Modern şi eficient in cadrul activităţilor comune din invăţămantul preşcolar. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
concretizându-se prin cerințe privind prețul, calitatea, livrarea etc. Orice politică structurală a firmei trebuie să limiteze aceste presiuni prin: concentrare, diversificarea debușeelor, integrarea verticală etc, pentru a diminua impactul acestor presiuni firma putând promova trei tipuri de politici structurale: dominarea prin costuri, diferențierea, specializarea. Diagnosticul organizațional Orice firmă trebuie să se bazeze pe structura produselor și structura tehnică, pe structura financiară și structura ocupațională, armonizarea, compatibilizarea acestora, organizarea metastructurii firmei, a structurii globale a acesteia, implicând realizarea unor serii de
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
tu”, care este tot o persoană, atunci, printre trăsăturile fundamentale ale raportului interpersonal „eu-tu” sunt: dialogul, întâlnirea, prezența, dedicarea, iubirea, libertatea , etc. Dacă raportul ar fi de tipul „eu-lucru”, atunci relația s-ar caracteriza prin frustrare, consum, distrugere, posedare, dominare, fatalitate, etc., pentru că nu este o relație autentică de considerare a celuilalt după demnitatea sa. Când celălalt devine cu adevărat un „tu” pentru un „eu”, relația dintre cei doi nu este de „subiect-obiect”, ci una corectă, de tipul intuiției, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceea nu vă mirați dacă peripețiile acestei tragedii mari ce se joacă azi pe fața îndelung răbdătoare a acestui biet pământ au fost în stare să încordeze atât de tare antitezele de simpatii și antipatii în sufletul meu încît, sub dominarea acestei rupturi psihice, sunt tâmpit și necapabil de orce activitate literarie. În fine, schimbări de acestea psicologice să nu credeți că se-ntîmplă numai sporadic, ici colea, în individul cutare ori cutare; ea coprinde ca frigurii popoară întregi - și avem esemple
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
al Sfântului Duh, învățându-le să țină toa-te câte v-am poruncit” (Mt 28,19-20). Încredințarea dată „colegiului de păstori” de a păstra, a interpreta și de a purta cu-vântul la oameni, nu a fost dată ca o dominare asupra Cu-vântului, ci ca o slujire riguroasă a lui: „Această misiune pe care Domnul a încredințat-o Păstorilor Poporului Său este o adevărată slujire, care, în Sfânta Scriptură, este numită în mod semnificativ „diakonia”, ministerium (cfr. Fap 1,17
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
adevărată nu poate să se facă neglijent sau fără nici o regulă, ci numai într-un mod adecvat, cu apropieri, cu contacte potrivite, cu coduri lingvistice corespunzătoare. Vor-birea frumoasă cere, printre altele, cunoștințe bune și respectarea regulilor tehnice care țintesc la dominarea și folosirea corectă și optimă a vocii, a pronunției și a mijloacelor tehnice ne-cesare vorbitului în public. Dacă aceasta a fost întotdeauna adevărat, întrucât Cuvântul lui Dumnezeu merită în sine să fie tratat cu cea mai mare atenție expresivă, încă
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]