5,649 matches
-
Toporăuții Cernăuților, cu vaste moșii în Bucovina, fost staroste de Cernăuți și pârcălab de Hotin (Hotinul a cărui istorie adevărată e ștearsă astăzi de vecinii noștri și pusă sub ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor de mânăstiri, refugiat la Curțile Hârlăului (după trădarea boierilor - ce noutate!- hrăpăreți, cu un sfârșit tragic (de satârul călăului la Stambul), pentru că a ales surghiunul și nu îngenuncherea.. La fel de înțesat cu date și evenimente, textul Amfilohie
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
ectenie cu care începe slujba Liturghiei”, repetată - cu aceiași schemă iconografică - „cu o tenacitate fără egal din monument în monument - fenomen unic în istoria ideilor”. Prima biserică total îmbrăcată cu pictură exterioară din Moldova și din lume a fost biserica domnească din Hârlău zugrăvită în 1530 al cărei program îl găsim în formă embrionară cu un an înainte, 1529, în pictura pronaosului de la Dobrovăț unde sunt invocați toți sfinții pentru victoria militară a Moldovei. Scoaterea invocării de la Dobrovăț în exterior a
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
Severum, Samartino! Intervine uneori și fenomenul urbanizării: Pe poarta orașului Trece fata Grecului. Grecul vine furios Cu un dinte veninos: -Vai de mine și de tine, Cheile nu sunt la mune! Ci-s la mama-n București Unde-s casele domnești... Referință Bibliografică: FOLCLORUL COPIILOR / Mariana Bendou : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 197, Anul I, 16 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mariana Bendou : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
oarecare, cu sabia l-a omorât... Sosit-au 3 bărbați în noapte și lângă Sfânt, au stat pe loc Cântând Cântări Religioase ; deasupra lor, un stâlp de foc ! 70 de ani rămas-au moaștele-n Alba Cetate Apoi cu Alai Domnesc, la Suceava-au fost mutate, De Alexandru cel Bun și Iosif din Mitropolie Apoi 100 de ani, la leși au stat în pribegie, Duse de Mitropolitul (și Cărturarul !) Dosoftei Și readuse în Moldova de Kir Episcop, Dositei ! Și stabilirea lor
SF.M.MC.IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365636_a_366965]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > COTNARII DOMNEȘTI, VINURI ÎNMIRESMATE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1532 din 12 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ori nuca seacă, ori buzele fără gustul stropului înveselitor al mierii de Cotnari...! Fără miez ar fi viața și devastatoare ofrandele singurătății
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
participarea la actele de cultură și artă care numai prin sine, chiar de s-ar naște, n-ar merge nici măcar un pas! Cinste, mulțumiri și La mulți ani, Vinului Cotnari! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Cotnarii domnești, vinuri înmiresmate / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1532, Anul V, 12 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
devenind apoi o bucurie înmulțită în timpul sărbătorilor, la antici, iar mai târziu în creștinism. Maria Mocanu le-a cules cu dragoste și grijă și le-a rânduit pe capitolele „Protocolare”, Cosmogonice”, „Profesionale”, „Flăcăul și fata-iubiți și pețitori”, „Familiale”, „Despre cultura domnească”, „Edificatoare și moralizatoare”, Biblice și apocrife”. Capitolul „Biblice și apocrife” cuprinde intertitlurile „Adam”, „Vestea nașterii”, „Maica Domnului, ospitalitatea și bunăvoința pomilor și dobitoacelor”, „Crăciun și Crăciuneasa”, „Uciderea pruncilor”, „Maica Domnului cu pruncul în brațe”, „Maica Domnului cu pruncul în brațe
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
ai toata puterea! Te rog să te folosești de ea. Tânărul îl privi cu reproș pe rege și se îndepărtă de el gândindu-se că regelui nu-i mai pasă de țară. Ieși din cameră și se îndreptă spre divanul domnesc. Acolo îl așteptau câțiva boieri cu zâmbete ironice pe buze. - Hai! Ia un pahar de apa și revino-ți! îi zise unul dintre boieri. Cu o mișcare automata, tânărul luă paharul și trase totul pe gât, cu o sete de
DE UN TÂNĂR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366236_a_367565]
-
Cuviosul părintele nostru Maxim Mărturisitorul s-a născut la Constantinopol dintr-o familie nobilă în anul 580. Avea o minte ordonată, era înțelept, iubea dreptatea și mai ales învățătura cea dumnezeiască. Din fragedă tinerețe ajunge sfetnic și secretar în cancelariile domnești. Dar pentru că nu a vrut să fie părtaș la erezia monotelită (izvorâtă din eresul lui Eutihie care susținuse că în Hristos nu există decât o singură fire, susținea o singură voință și o singură lucrare a lui Hristos), în anul
SF. MAXIM MĂRTURISITORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361606_a_362935]
-
să aducă în țară osemintele voievodului, înmormântându-le în una din ctitoriile soțului ei, biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București. De teamă să nu fie profanat de turci, mormântul a fost acoperit cu o lespede de marmură albă, fără însemnele domnești. Doar inscripția discretă cu stema Țării Românești și candela de argint de deasupra mormântului au fost singurele indicii, pe care 200 de ani mai târziu le-a descifrat Nicolae Iorga, că acolo odihnea Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În altă ordine
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
mers după cum a bătut vântul. CĂPITANUL SASU:(nedumerit) Eu n-am înțeles ce dorește vampirul? BOIER CONACU: Simplu! Să domnească noaptea! Să se simtă stăpân, iar „Papură Vodă” să i se închine la picioare! BOIER CIOCOIU: (plin de sine)Tronul domnesc e la cheremul nostru! Papură Vodă va juca cum îi vom cânta că de nu, unde-i vor sta picioarele îi va sta și capul! CĂPITANUL ARNĂUTU: (ferm) Cu vampirii nu-i de joacă. Ăștia apar și dispar ca nălucile
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
Vlad Dracul și nepotul lui Mircea! Uzurpatorii rămân uimiți la această veste. URSUZ:Fostul voievod este acum Contele Dracula! El este stăpânul tuturor vampirilor din întreaga lume! CĂPITANUL SASU:(cu naivitate) Și are de gând să se întoarcă la scaunul domnesc? URSUZ: A, nuuu! S-a refugiat într-un castel din Carpați. Contele și-a găsit o contesă și au dat naștere la o prințesă foarte drăguță. Aceasta s-a îndrăgostit de un cavaler din lumea voastră. Vrea să-i lase
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
Ciocoiu se află o masă dreptunghiulară la care stau cinci bărbați în față cu câte un pocal și o ulcea cu vin. Aceștia sunt cei doi boieri uneltitori, căpitanii lor, iar ultimul este PAPURĂ VODĂ, un uscățiv, îmbrăcat în veșminte domnești. Discuția este în toi. BOIER CIOCOIU: Papură, în curând vei fi și Vodă! Cu o ladă plină cu aur îți vom cumpăra tronul! PAPURĂ-VODĂ:(bucuros)Oho, dar bogați mai sunteți dacă oferiți sultanului atâta bănet! Niciodată n-am întâlnit boieri
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
monetară și de realitățile politico-militare europene ale perioadei. În acest context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea din Oltenia a răspuns prin lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia. Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin căsătorii cu fiice de boieri, dobândire de moșii ș.a. Dar cea mai importantă preocupare, ambiție și tentație pentru boierii Olteni era și în Epoca
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
marilor dregătorii ale Țării Românești de membrii ai Sfatului Domnesc și asimilate, precum și cele din Oltenia: marele ban și boieri ai Divanului Olteniei. Astfel, cel mai înalt dregător al țării-marele ban al Craiovei(după vechea titulatură) era deopotrivă conducătorul Sfatului Domnesc, dar și un adevărat, guvernator al Olteniei, numit de domn, de regulă dintre rudele apropiate sau dintre marii boieri, cu o bogată și verificată experiență în exercitarea dregătoriilor necesară îndeplinirii largii sale autorități și responsabilități adminictrative și judiciare asupra celor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
constata nereguli în îndeplinirea îndatoririlor dregătorilor sau comiterea unor fraude, domnitorul acționa cu severitate, pedepsind sau destituind dregătorul vinovat. Un astfel de caz este cel al clucerului Costandin Știrbei , (rudă cu domnul prin mama sa) care se bucurase de mila domnească, primind dregătorii însemnate. Atunci însă, când a delapidat o parte din sumele strânse din birul datorat de județul Mehedinți-misiune cu care fusese însărcinat în mod expres de domn-iar, prins fiind încercase să înșele buna credință a investigatorilor și chiar a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
picurat din stea, Crucea ai pus-o-n glia strămoșească. Atlet moldav, întru Hristos atlet De veste-ai dat și groază-n păgânime. În fiecare schit trăia câte-un ascet Ce scria predoslovii peste țintirime. Și era frig prin curțile domnești Dintr-o sfioasă-ngenunchiată Europă Din cruce pavăză-ai făcut tu să păzești Să nu se-abată către ei o catastrofă. Zăpezile au înflorit în mărul sfânt, Atlet întru Hristos tu ești în toate, Atlet moldav te știu cât pe pământ
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
Domn, ca și om este în vârstă de va putea chivernisi domnia cum se cade, în vreme ce țara este ocolită de oști și de primejdii. Și aleseseră pe Constandin Logofătul Brâncoveanul să le fie domn și să rădicară cu toții din curtea domnească și merseră la Mitropolie, unde este obiceiul de a pune domnii. Și îndată ce au sositu acolo au strâns oștile și au trimis un boiariu de au chemat pe Constandin Logofătul Brâncoveanu de la Curte, că rămăsese acolo. Și porunciră să aducă
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
este obiceiul de a pune domnii. Și îndată ce au sositu acolo au strâns oștile și au trimis un boiariu de au chemat pe Constandin Logofătul Brâncoveanu de la Curte, că rămăsese acolo. Și porunciră să aducă comișăi și al doilea cal domnesc. Și îndată ce sosi acolo ziseră cu toții: logofete, noi cu toții pohtim să ne fii Domn. El zise: de ce aș vrea eu cu domnia de vreme ce domn sunt în casa mea, numai trebuiaște să fiu. Iar ei ziseră: ne rugăm nu lăsa țara
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
un sat românesc binecuvântat de Dumnezeu întru slujirea culturii noastre tradiționale și modernizarea ei prin dăruirea a generații și generații. Se adaugă la aceasta faptul că tocmai locul de leagăn românesc de sub muntele cu acest nume de baladă, străjuind Calea Domnească a Munteniei cu vestigiile celor dintâi reședințe de tron Valah ale începuturilor noastre feudale, este zona unde, în Domneștii de Muscel, localitate încă rurală, poate ființa o asemenea publicație de prestigiu. Și astfel, această experiență vine să constituie încă unul
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
generații. Se adaugă la aceasta faptul că tocmai locul de leagăn românesc de sub muntele cu acest nume de baladă, străjuind Calea Domnească a Munteniei cu vestigiile celor dintâi reședințe de tron Valah ale începuturilor noastre feudale, este zona unde, în Domneștii de Muscel, localitate încă rurală, poate ființa o asemenea publicație de prestigiu. Și astfel, această experiență vine să constituie încă unul dintre argumentele în favoarea uneia dintre convingerile mele cele mai ferme: Că starea spirituală a satului românesc este cea care
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
Costandachi Orbu, gloriosul unchi al gloriosului nostru rege și iată, acum, fost rege! - Da, daaaa, cum nu se poate mai rezonabilă propunere face Înalt-prea Sfinția Sa, spuse rapid Marele Armaș, recunoscut pentru oportunismul său grețos. Marele Duce, coborâtor direct din osul domnesc al strălucitei stirpe, pare a fi cel mai potrivit pentru dificila sarcină a conducerii regatului, deși are nouăzeci de ani și mai face uneori pe el, a dovedit de-a lungul anilor multă înțelepciune și dârzenie. Mai ales că nu
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
spuse boierului că merge la Vodă, la Ieș, să-i facă dreptate într-o pricină cu un corb de boier de prin părțile lui, cu care se judeca pentru ocina părintească. Îi arătă traista ticsită cu hârțoage și cu peceți domnești din vechime și se jură în fața boierului că, dacă nici Vodă nu-i face dreptate, se lasă lehamite. Dar îl va pofti pe mai marele Țării, ca să-și verse năduful, să-i pupe iapa...undeva, aproape de coadă. Și-i arătă
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
șopron a’ hanului. Mesenii începură să râdă, iar boierul, adică Vodă, ce să facă, le ținu și el hangu’, mânzăște. Pe semne, vreți să știți pe unde și-o scos cămeșa răzășul când o dat ochii cu Vodă, la cancelaria domnească...Apăi, când o agiuns la Domnie, Vodă o și dat ordin unui foncționar domnesc să-l aducă în fața sa pe răzășul din părțile Sucevei. Când țăranul nostru o dat nas în nas cu Domnu’ și o văzut că-i același
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]