6,873 matches
-
acelea pe care le-am indicat; astfel, voi pune în lumină acele lucruri care trebuie să atragă atenția celui care citește istoria vremurilor trecute. Și imi va fi de ajuns pentru aceasta să-i amintesc pe toți împărații care au domnit unul după altul, de la Marcus Filosoful pînă la Maximin, și care au rost Marcus, Commodus, fiul lui, Pertinax, lulianus, Sever, Antoninus, Caracalla, fiul său, Macrinus, Heliogabal, Alexandru și Maximin. Și în primul rînd trebuie observat că în timp ce în alte state
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
n-au putut duce viața cinstită pe care Pertinax voia să le-o impună; de aceea, începînd să-l urască și adăugîndu-se la această ură disprețul lor, fiindcă Pertinax era bătrîn, acesta și-a pierdut tronul de cum a început să domnească. Și se cuvine să observăm cu acest prilej că îți poți atrage ura oamenilor prin fapte bune cît și prin fapte rele. Prin urmare, după cum am arătat mai sus, un principe care vrea să-și păstreze statul, este deseori nevoit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
au lăsat deoparte nici un fel de nedreptate dintre acelea care se pot săvîrși împotriva poporului, și toți, afară de Sever, au avut un sfîrșit trist. Sever a avut într-adevăr însușiri atît de mari încît păstrîndu-și prietenia soldaților, a reușit să domnească tot timpul fericit, cu toate că a asuprit poporul, însușirile lui îl făceau să apară soldaților și popoarelor lui atît de minunat încît acestea din urmă stăteau uimite și ca încremenite în fața lui, pe cînd cei dintîi se arătau plini de respect
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Nu vreau să vorbesc nici despre Heliogabal, nici despre Macrinus, nici despre Iulian care, fiind în totul demni de dispreț, au și fost foarte repede nimiciți; voi trece deci la concluzia cu privire la această chestiune. Spun, prin urmare, că principii care domnesc în vremea noastră întîmpină prea puțin în guvernarea lor greutatea de a trebui să-și mulțumească în mod deosebit trupele. Este adevărat că trebuie să ții seama de ele într-o anumită măsură, dar, cu toate acestea, greutatea se rezolvă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
asemenea, se va vedea că pentru Caracalla, Commodus și Maximin, a fost o greșeală faptul că l-au imitat pe Sever, deoarece ei nu aveau însușirile necesare pentru a putea să calce pe urmele lui. Așadar, un principe nou care domnește peste un principat nou nu poate să imite acțiunile lui Marcus Aurelius și nici nu este necesar ca el să urmeze exemplul lui Sever; el trebuie însă să ia de la Sever acele moduri de acțiune care îi sînt necesare pentru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
am vorbit mai sus arătînd cum sînt; și chiar dacă aceștia ar fi mai buni, tot n-ar fi destui la număr pentru ca să te apere împotriva dușmanilor puternici și a supușilor suspecți. Iată de ce, așa cum am spus, un principe nou care domnește într-un principat nou, își alcătuiește întotdeauna o armată. Istoria este plină de exemple de acest fel. Dar cînd un principe cucerește un stat nou pe care îl adaugă, asemenea unei părți, statului său mai vechi, atunci el trebuie să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trecută, și care, prin urmare, îi erau dușmani, decît prietenia acelora care i-au devenit prieteni și l-au ajutat să ocupe principatul numai pentru că nu erau mulțumiți de guvernarea anterioară. Principii au avut obiceiul ca, atunci cînd voiau să domnească cu mai multă siguranță peste un stat, să înalțe fortărețe în scopul de a ține în frîu pe aceia care ar fi avut de gînd să li se împotrivească și pentru ca în același timp ele să le servească drept adăpost
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe care i-a umplut de favoruri decît de aceia pe care i-a ofensat. Acestora le lipsesc ocaziile și mijloacele de a acționa; ceilalți însă le au din plin. Voința, intenția acestor oameni sînt aceleași, căci setea de a domni este o patimă tot atît sau chiar mai arzătoare decît dorința de răzbunare." (III, 6) " Pentru a uzurpa autoritatea într-un stat liber și a instaura tirania, trebuie ca deja corupția să se fi dezvoltat aici, ca treptat, din generație
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu; nu există nimic mai groaznic decît anumite mijloace pe care el le propune pentru păstrarea cuceririlor: privite cu atenție, nu va rămîne unul care să fie rezonabil sau just. Trebuie, spune acest om rău, să stîrpiți neamul principilor care domneau înaintea cuceririi voastre: putem citi, oare, asemenea precepte fără să ne înfiorăm de oroare și de indignare? Aceasta înseamnă să calci în picioare tot ce e mai sfînt în lume; să comiți, pentru un interes, toate crimele posibile. Cum! Dacă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
baza decît pe sclavia generală a acestor națiuni și pe ridicarea unui singur om, care era conducătorul. Ideea este că un despotism absolut, cu puternice rădăcini, este mijlocul cel mai sigur pe care-l poate avea un principe pentru a domni fără tulburări și pentru a rezista viguros dușmanilor. În timpul lui Machiavelli, nobilii erau încă socotiți în Franța niște mici suverani, care împărțeau întrucîtva puterea cu principele, ceea ce dădea naștere la sciziuni, ducea la întărirea partidelor și pregătea frecvente revolte. Nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Nu spun că nu există oameni ingrați și prefăcuți pe lumea asta; nu neg faptul că severitatea este uneori foarte utilă; dar susțin că un rege a cărui politică nu va avea drept scop decît să se facă temut, va domni peste lași și sclavi; nu se va putea aștepta la mari fapte din partea supușilor lui; căci tot ce s-a făcut din frică și timiditate a avut acest caracter. Sînt de părere că un principe care va avea darul de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se va putea aștepta la mari fapte din partea supușilor lui; căci tot ce s-a făcut din frică și timiditate a avut acest caracter. Sînt de părere că un principe care va avea darul de a se face iubit va domni peste inimile oamenilor, căci supușii vor ști că e spre binele lor să-l aibă stăpîn; în istorie sînt multe exemple de fapte mari și frumoase, împlinite din dragoste și devotament. Mai spun că moda insurecțiilor și a revoluțiilor pare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Cred că mi-am spus părerea în capitolul al X-lea, în ceea ce-i privește pe principii mărunți; să ne ocupăm acum de conduita regilor. În vremea lui Machiavelli, lumea era într-o continuă frămîntare; spiritul instigator și de revoltă domnea pretutindeni, peste tot găseai facțiuni și tirani; revoluțiile frecvente și permanente îi obligară pe principi să construiască citadele pe înălțimile orașelor, pentru a mulțumi, în acest mod, spiritul neliniștit al locuitorilor acestora. Din acele timpuri barbare și pînă azi, fie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
discursului, îi spune: "Cel puțin, Sire, nu tremur așa în fața dușmanilor Voștri"? Principii care au fost oameni înainte de a deveni regi își pot aminti ce au fost și nu se acomodează așa de ușor la tratamentul lingușirii. Cei care au domnit toată viața au fost hrăniți mereu cu tămîie ca zeii, și ar muri de inaniție dacă le-ar lipsi laudele. Ar fi, deci, mai potrivit, mi se pare, să-i plîngem pe regi, în loc să-i condamnăm; lingușitorii și mai ales
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a Mexicului, de războaiele civile ale americanilor. Există și alte vremuri, cînd lumea, mai puțin agitată, pare a nu dori să fie condusă decît cu blîndețe, cînd nu e nevoie decît de prudență și circumspecție; un soi de calm fericit domnește în politică, venind, de obicei, după o perioadă furtunoasă: atunci sînt negocierile mai fructuoase decît luptele armate și trebuie să cîștigi cu pana de scris ceea ce n-ai putea să dobîndești cu sabia. Pentru ca un suveran să poată profita de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sfirșitul acestei cărți, să nu fie ofensați de libertatea cu care le vorbesc; scopul meu este de a spune adevărul, de a îndemna la virtute, de a nu flata pe nimeni. Buna părere pe care o am despre principii care domnesc astăzi în lume mă face să-i consider demni de a auzi adevărul. N-am avea curajul să-l spunem unor Nero, Alexandru VI, Cezar Borgia, Ludovic XI; grație Cerului, nu mai avem asemenea oameni printre suveranii Europei și este
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Darius Regele perșilor între 338-330 î.e.n. a fost învins de Alexandru cel Mare. 20 Totul vine de la Dumnezeu, ori de unde ar veni. (Christina) 21 Forța e singurul secret al reușitei depline. (Christina) 22 Că nimic nu-i lipsea spre a domni, în afară de un regat". 23 Rar un scelerat cu spirit și inimă. (Christina) 24 Dimpotrivă, toate aceste crime nu împiedicau să aibă îndrăzneală și noroc. Nu faci nimic fără ele. (Christina) 25 Există, fără îndoială, rele care nu se vindecă decît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sfătuiți să nu ia trenul din gara Sighet fiindcă e plină de jandarmi. Să caute, mai bine, să treacă podul peste Tisa la Slatina, de unde să-și Încerce norocul. În orășelul ce se aflase Între cele două războaie În Cehoslovacia, domnea o tăcere apăsătoare. Nimeni pe străzi. În gară Însă, forfotă de front: oameni alergînd și ascunzîndu-se după vagoane, sărind dintr-un tren Într-altul, patrule pe urmele lor, focuri de armă. Fugarii au hotărît să se despartă și să-și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Șaguna sau Beza nu sînt nici arbori, nici pietre, nici păsări și cu atît mai puțin artefacte ieșite din mîna omului. CÎt despre Ruba, evrika! Potrivit istoricului latin Pompeius Trogus, cu mai bine de o sută de ani Î.Hr., domnea undeva prin Transilvania un regișor dac cu numele de Rubobostes. Particula „bostes“ cunoscută din „tarabostes“, este marca aristocrației În mediul dacic. Dar așa cum e, i și Î nu se preschimbă În u, nici a nu trece În o, după cum nici o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Sătmar și-l făcuse conte Drágfi, adică Fiul lui Drag, poate tocmai spre perpetuarea memoriei genitorului său cu același nume. Sigur e că unul din neamul lor, Bartolomeu Drágfi, a ajuns principe al Transilvaniei În anul căderii Constantinopolului și a domnit pînă spre capătul veacului. Am aflat toate astea de la parohul bisericii romano-catolice, distinsul părinte Uhár. L-am vizitat În anii de liceu Împreună cu colegul meu ardudan, Gyuri Dicsi, alias Tytyrus. Înaintea unor oaspeți ca noi, cuvintele preotului izvorau lumi na
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
văzute aievea altădată, Înlo cuiau, să zicem, chipurile colegelor mele de la Litere, alegîndu și fie care favo rita ca un fluture floarea. Se impu neau doar cîteva modele, nu mai multe de două sau trei. Dacă eu conversam cu o domni șoară și mi-o reprezentam ca fiind blondă, În capul meu ima ginea ei coincidea cu cea a unei copile din pepiniera șvabă a anilor mei de joacă. Era un chip În liniile generale ale fizio nomiei feminine, fără detalii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
contraargument major se leagă tocmai de această „lume” sau „generație a sfinților” (p. 37). „Într-adevăr”, spune Isus, „nici o ființă ieșită din această generație nu va vedea generația aceea, nici o oaste de îngeri ai stelelor (din lumea sublunară) nu va domni peste generația aceea, nici o făptură născută din muritori nu-i va putea sta alături”. La p. 45, Iuda are altă viziune: el se vede pe sine însuși persecutat și lapidat de „cei doisprezece apostoli”. Apoi vede o casă cu acoperiș
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
din mare; are douăsprezece aripi mari, opt aripi mici crescute „împotriva aripilor mari” și trei capete. Aripile acoperă întreg pământul; capetele dorm, iar cel din mijloc le depășește, ca mărime, pe celelalte două. Vulturul pune stăpânire pe pământ. Mai întâi domnește o aripă din partea dreaptă; după moartea ei domnește o a doua aripă, de data aceasta vreme foarte îndelungată. Urmează toate celelalte aripi mari, plus două aripi mici: „și nu mai rămaseră pe trupul vulturului decât cele trei capete care dormeau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
mici crescute „împotriva aripilor mari” și trei capete. Aripile acoperă întreg pământul; capetele dorm, iar cel din mijloc le depășește, ca mărime, pe celelalte două. Vulturul pune stăpânire pe pământ. Mai întâi domnește o aripă din partea dreaptă; după moartea ei domnește o a doua aripă, de data aceasta vreme foarte îndelungată. Urmează toate celelalte aripi mari, plus două aripi mici: „și nu mai rămaseră pe trupul vulturului decât cele trei capete care dormeau, plus cele șase aripi mici” (XI, 23). Ni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Vreau să vă atrag atenția că În toată discuția asta a voastră nu ați folosit deloc cuvântul „tovarăș”. Ce? Vă este rușine de acest măreț cuvânt? Aflați că marele Lenin și generalissimul Stalin și-au spus „tovarășe”, În timp ce voi vă domniți toată ziua? Prin asta Încălcați linia politică a partidului. Tot timpul v-ați spus: „domnule profesor În sus, domnule rector În jos”. Nu-i bine! Nu-i bine deloc. Veți suferi urmările sfi... sfirdării politicii partidului. Că nu ne jucăm
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]