49,733 matches
-
Ei bine, aveam un prieten comun, pe fotograful Édouard Boubat, ilustratorul unora din cărțile mele, autor de asemenea al unor albume cu personalități politice precum Anwar al-Sadat sau Willy Brandt. Realizînd în 1983 un album cu Mitterand, mi-a transmis dorința acestuia de a mă cunoaște și a mă vizita. M-am grăbit îndată să schimb toată vesela, pentru că serviciile erau incomplete, farfuriile și ceștile ciobite, eu și prietenii beam fără complexe din pahare de muștar, furculițe aveam puține și de
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
practică îndelungată, că omul rămâne mai departe răspunzător de faptele sale, oricât regret i-ar pricinui ele, că doi oameni pot privi unul și același lucru și să vadă fiecare cu totul altceva " că e întotdeauna greu să alegi între dorința de a fi pe placul altuia și nevoia de a-ți susține deschis propriile convingeri. Că atâta vreme cât trăim avem dreptul să sperăm...
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
Constantin Țoiu Excesele, care sunt întotdeauna, o nesocotire a căii de mijloc, se răzbună când ele se fac în dauna unor genii. Anume, prin dorința puternică de a se evita un lucru care, altfel, ar compromite ideea în numele căreia excesul se produce... Pe scurt, Dumnezeul Vechiului Testament, așezând în frunte legea să nu-ți faci chip cioplit, dă la o parte orice posibilitate ca omul, - cum
Deuteronomul (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12645_a_13970]
-
Papilor e decepționat prin monumentalism și modernism placat. Nu deranjează faptul de a plasa acțiunea într-o mahala de oraș modern, lîngă o gură de canalizare prin care se varsă gunoaiele urbane și sub dominația unor imense panouri publicitare, ci dorința de a face contemporan textul introducînd o zgomotoasă muzică actuală și spectaculoase numere de rapp. Atunci am înțeles: modernitatea nu interesează decît dacă teatrul o produce el însuși și nu o recuperează din domenii vecine. Modernitatea de împrumut nu e
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
simptom care se degajează: recursul la video pe scenă. Echipați de o cameră, actorii cînd transmit propria lor imagine, cînd captează în direct fragmente de spectacol, cînd folosesc extrase din emisiuni celebre. în această practică, azi aproape generalizată, putem recunoaște dorința oamenilor de teatru de a nu disocia scena de ritualul televiziunii impus la scară mondială. Efectele îi sunt fie derutante și stranii - adevărate reușite! - fie perverse - eșecuri insuportabile. Imaginea retransmisă nu interesează decît în măsura în care produce poezie grație tensiunii dialectice pe
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
să integreze realitatea cotidiană de care el - sau, mai bine zis, cîțiva artiști - nu vrea să se disocieze. Și aceasta cu prețul unei mimări, adeseori suspecte a ceea ce detestă cu speranța că astfel se liberează! Cîtă energie, cît efort reclamă dorința de a fi contemporan în mod explicit, direct, afișat. Se pare că e prețul ce trebuie plătit pentru a avea un public tînăr ce-și recunoaște imaginea pe scenă. Vocația teatrului e de a integra ororile societății de consum sau
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
un film, scriitorul având acel talent de a transmite cititorului imagini vizuale ale unor epoci petrecute de mine de-a lungul timpului. Din aceste rațiuni, în Spania a fost conceput un proiect de scenariu pentru un film cu viața mea. Dorința mea este ca acest film să se producă și să se lucreze la noi în țară cu actori și balerini români. Există în Spania doi oameni, unul producător, celălalt regizor (frații Rios) care sunt cunoscuți și pe plan internațional. Ei
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
Grigurcu Barbu Cioculescu a avut parte de o, ca să zicem așa, falsă ursitoare în persoana criticului Vladimir Streinu: "împlineam patru ani cînd primeam primul mesaj scris în viață: o carte de vizită de la Vladimir Streinu în care acesta-și exprima dorința glumeață (oare?) ca nimeni să nu mă încline Ťcătre meseriile literareť". îmi menea modul cel mai complet de exprimare, tăcerea, al cărei cod îl cunoștea, acest om trăitor între oameni și, totuși, atît de secret". Urare ce consună cu cea
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
în..."). Mioara Avram era, în continuarea marilor lingviști români din generațiile anterioare - Pușcariu, Densusianu, Iordan, Rosetti, Graur - un reper sigur, care elimina impostura și improvizația. O anumită severitate a judecății, rostite rece și clar, speria. Dar dincolo de ea, era întotdeauna dorința de a ajuta, de a explica, de a-l învăța pe celălalt. Mioara Avram era un spirit didactic și sistematic: toate scrierile sale concentrează incredibil de multă informație într-un mod de prezentare simplu, clar, elegant. Formula "pentru toți", în
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
în general. Iată doar două exemple. La 1 iulie, sub titlul Mai multă iubire, mai puțină depresie sîntem informați că: "Depresia este felul în care omul se concentrează adînc asupra propriei sale persoane și faza în care el consideră că dorințele nu-i sînt împlinite. în depresie este inevitabil sentimentul frustrării. Depresivul a avut dorințe, dar nu s-au împlinit. A avut nevoi, dar nu i-au fost satisfăcute. A avut vise, dar ele s-au izbit de o lume rece
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
mai puțină depresie sîntem informați că: "Depresia este felul în care omul se concentrează adînc asupra propriei sale persoane și faza în care el consideră că dorințele nu-i sînt împlinite. în depresie este inevitabil sentimentul frustrării. Depresivul a avut dorințe, dar nu s-au împlinit. A avut nevoi, dar nu i-au fost satisfăcute. A avut vise, dar ele s-au izbit de o lume rece, perfidă, translucidă. A avut speranțe, dar și acestea s-au spulberat în vînt." Ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
ordine întâmplătoare. Nimic din ceea ce avea să constituie textul dezvoltat al Istoriei literaturii române moderne, nimic din teoria sincronismului, de Memorii nu mai vorbesc. Cum am mai spus, și lăsând la o parte persoana însăși a criticului, ceea ce îmi trezise dorința de a frecventa Cenaclul "Sburătorului" fusese faptul de viață, climatul, atmosfera specifică, satisfacția de a mă afla în mijlocul scriitorilor, acolo unde " gândeam eu " pulsa creația. Nu-mi propuneam să devin un cercetător sau critic literar; ceea ce mă țintuia locului, ori de câte ori
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
afirmându-mi astfel dreptul de proprietate asupra ei. Pe când mușcam din prima bomboană, l-am auzit pe Luis, șeful meu direct, adresându-mi-se: „Bomboană de ciocolată Înainte de friptură? Este un obicei românesc?” Pusese Întrebarea mânat de plictiseală și de dorința de a-i face plăcere VP-ului. Punct ochit. VP-ul a râs sardonic. Mai mult, și-a săltat propria cutie de bomboane și a spus, cumva către grupul româno-bulgar: „Dacă mai vrea cineva una, o poate lua și pe-
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
mai grosolane clișee ale epocii care i-a creat. Rupți de lume, apărați de miasmele neplăcute ale realității de perdelele de aer condiționat, de șirurile de servitori și de clientela îndoită din șale gata să le execute cele mai fanteziste dorinți, pesedeii habar nu mai au cine sunt și ce vor românii. Și-au imaginat că dorința noastră de a ne alătura Europei e încă una din formele fără fond, încă o fandacsie a unor imbecili și naivi cărora e suficient
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
ale realității de perdelele de aer condiționat, de șirurile de servitori și de clientela îndoită din șale gata să le execute cele mai fanteziste dorinți, pesedeii habar nu mai au cine sunt și ce vor românii. Și-au imaginat că dorința noastră de a ne alătura Europei e încă una din formele fără fond, încă o fandacsie a unor imbecili și naivi cărora e suficient să le promiți, că oricum au memorie scurtă și minte puțină. Ei bine, realitatea a lucrat
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
ignorați, promotori ai noului din plictiseală, postmoderniști avant la lettre, dandy-i au marcat decisiv viața socială și culturală a ultimelor două secole. În mod paradoxal, deși au părut a fi cu fața iremediabil întoarsă spre trecut, fie și din dorința recuperării (inventării) unei genealogii cu parfum aristocratic, cavaleri ai saloanelor mondene, degenerați, devitalizați, dezeroizați, monumente ale imobilismului și gratuității, pentru care singurul rost în viață părea să fie șocarea simțului comun prin simpla lor prezență fizică, dandy-i au jucat
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
ca viitorul prim-ministru al României să fie liberalul Tăriceanu. Să fim serioși! Nu e suficient să porți Armani, să ai părul tuns corect și să vorbești afectat pentru a muta din loc România. Onctuozitatea devitalizată, prețiozitatea de salon și dorința de-a patina pe lângă problemele realității l-ar califica pe Tăriceanu, eventual, pentru un post la protocolul de stat " dar nimic mai mult. Maleabili și lipsiți de convingeri ferme, ne dăm imediat pe lângă realitate: în loc să-i eliminăm asperitățile, i le
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
lux, de o bijuterie minuțios lucrată pentru cîțiva. Sensibilitatea oamenilor conștienți din această țară nu se va mai lovi de poezie ca de o nouă cătușă. Descoperind în ea tocmai acea puternică tendință, pe viață și pe moarte , de îndîrjită dorință de evaziune din toate cătușele de care e legată astăzi omenirea, noua poezie îi va oferi un corespondent al aspirațiilor ei și un prețios camarad". Explicația acestei reorientări a avangardei, dublu contradictorie, deoarece în locul rupturii cu trecutul plonjează în trecut
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
teribil de curios, tocmai acum, în libertate. Probabil că cel mai tare a fost afectată libertatea interioară, în lungii ani de comunism, iar asta se recuperează cel mai greu. Sămînța ei trebuie sădită și îngrijită din nou, cu răbdare, cu dorință și cu smerenie. Altfel va rămîne o jale. Minciuna este o virtute. Ne mințim că tinerii de la școală sînt buni și proaspeți, iar adevărul se găsește la kilometrii distanță, vezi cea mai mare parte a examenelor de absolvență și de
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
de existența sa biologică, iar scriitorul poate făuri despre el, pentru urmași, o imagine convingătoare. în sfârșit, înconjurându-se de artiști și de scriitori celebri, principele adaogă renumele lor la propria sa glorie. Dar toate acestea nu sunt încă decât dorinți, și principele se teme că nu-i vor fi îndeplinite. Scriitorul îi poate refuza ajutorul; poate răspândi despre omul aflat la putere, în public și pentru generațiile următoare, o imagine detestabilă; poate chiar semăna germeni de revoltă sau deveni el
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
dar îi mai sunt necesare câteva bunuri care în lumea modernă îi sunt tot mai adesea repartizate de către alții: informație, timp, acces la cititori. Căt despre independența de gândire care pentru el este vitală, aceasta vine în contradicție fățișă cu dorințele principelui. Ca urmare, scriitorul se teme în chip firesc ca principele să nu-i retragă dreptul la aceste bunuri esențiale. Frica lui este și ea întovărășită de fascinație. A observa de aproape funcționarea puterii, a cunoaște personal pe cei ce
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
permite să asist la ședințele Cenaclului "Sburătorul". I-am comunicat interlocutorului meu că, fără a-i fi fost elev, trecusem vremelnic pe la "Mihai Viteazul" și că rămăsesem foarte impresionat de prezența lui. Extrem de afabil, Lovinescu a dat curs fără ezitare dorinței mele și astfel, începând cu primul sfert al lui ianuarie 1940, am asistat, ori de câte ori împrejurările mi-au permis, la manifestările cenaclului. Nu aveam decât nouăsprezece ani. Am fost în Cenaclul "Sburătorul" numai un simplu observator, întotdeauna tăcut, dar tot timpul
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
încuiate. Te-ai fi putut servi, întinzând mâna spre carte. Cu toate acestea, n-am văzut vreodată pe cineva dintre cei prezenți să-și permită gestul. Dreptul părea să aparțină exclusiv amfitrionului care, totdeauna amabil, nu ezita să-ți împlinească dorința. Ceea ce împărtășesc eu cititorului se reduce strict la perioadele când circumstanțele mi-au îngăduit să pășesc pragul imobilului din Bulevardul Elisabeta. E posibil ca impresiile mele să nu aibă decât o acoperire parțială. Pot însă și invoca certitudini indiscutabile, nu
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
fi dorit, de pildă, mai multe exemplare de lux din scrierile criticului, care, nefiind puse în comerț, sau vândute pe sprânceană, nu-mi ofereau șansa de a intra în posesia lor decât dacă i le ceream și el îmi satisfăcea dorința, sau mi le dăruia din inițiativă proprie; așa încât am fost bucuros să capăt unul în primele zile ale prezentării mele la cenaclu: Istoria literaturii române contemporane, volum apărut în 1937). Totuși, în ciuda modestei posturi de care am pomenit, Lovinescu mi-
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
dintre cele două războaie mondiale; și socotesc că partea cea mai de preț a lui o constituie însemnările despre scriitori și lecturile din cenaclu în timpul regimului antonescian, când criticul nu putea ori nu voia să publice nici un articol în presă. Dorința lui E. Lovinescu a fost ca Jurnalul să fie publicat postum, așa cum s-au publicat și însemnările lui Titu Maiorescu, ceea ce explică grija lui de totdeauna pentru păstrarea manuscrisului." Deși în contrazicere cu realitatea, afirmațiile lui Virgiliu Monda nu sunt
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]