641 matches
-
avea cea mai oribilă zi din viața mea - nu i‑aș spune niciodată așa ceva Christinei. Îi sunt atât de recunoscătoare pentru că și‑a amintit de mine. Pentru că mi‑a dat o șansă. Nici acum nu‑mi vine să cred ce drăguță a fost cu mine când am sunat‑o cu inima îndoită, pe neașteptate. I‑am amintit că ne‑am întâlnit și am întrebat‑o dacă există cea mai mică posibilitate să vin și să lucrez pentru Barney’s, iar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
-l privește urât. — Păcatele tinereții: l-am făcut c-un vârcolac. M-a luat cu vrăjeala și am uitat că e lună plină. — Cu moartea mea cum rămâne? se impacientează Lionel. — Nu-i purta tu de grijă, că vine ea, drăguța. Peste o săptămână: pe 13 mai. — Nu s-ar putea pe 14? continuă Lionel s-o dea pe glumă. — De ce? — Luni, 14, primesc cetățenia franceză. Măcar să mor francez. — Nu pot, vrei să le stric statisticile? — Și cum o să mor? — Mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
logodnic zâmbea batjocoritor. M-a găsit tocmai pe mine mai reprezentant, șuieră el nervos spre logodnică. Fata privea în sus, în ochii lui mari, cu o admirație absolută. Mai reprezentativ, îl corectă ea, suav. Admirație absolută, dar îl corectase, totuși, drăguța de ea. Deci, avansam. Greu, încet, șirul din spate tot crescuse, începea scandalul. Mătușica se rezemase, îngrozită, de ușa bucătăriei. Mâna pe clanță. Nu scotea nici un sunet, era topită toată. Cum vă spun, coniță, avansam foarte lent. Eram un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
încălzire, fără apă caldă, un coșmar, doar știți. Avea dreptate bețivul, bine că eram înăuntru, acolo, la cofetăria Corfu, doar o știți. Eram înăuntru și era cald, nu simțeam iarna, avea dreptate bețivul. Deci, înaintam, încet încet. Fetele de la cântar, drăguțe, vesele. Mătușica ținea mâna pe clanță. Tolea se aranjase comod pe taburet. Câinele negru Dingo lungise mult gâtul, capul atingea botul pantofului galben. — Tavi, stai cuminte... Tavi retrase botul negru de pe botul galben, dar rămase atent, la pândă. Tanti Venera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mișcăm prin alte părți. — Tavi, stai locului... Tavi își retrase limba lungă roșie de pe carâmbul galben. Dar rămânea atent, vigilent. Ochii aprinși, tăciune. Venera ținea mâna pe clanță, părea calmă și avea un glas plăcut. — Ajunsesem, în sfârșit, la cântar. Drăguța aia șatenă m-a întrebat cât. 4 kilograme, am zis. S-a aplecat să-mi pună în pungă. Ce-mi trebuiau 4 kile, nu știu. Dar așa sunt, influențabil. Buun. În spate, mormăială, se încinsese iarăși scandalul. Cum vă spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de bine pentru mine să ies cu ea. Pentru că orice tipă care o însoțește devine un soi de aghiotant cu care bărbații vorbesc doar pentru a ajunge la Daisy, deși ea nu pare să-și dea seama. E atât de drăguță încât, probabil, se gândește că toate prietenele ei arată la fel de bine și nici nu-și dă seama că bărbații o curtează doar pentru fizicul ei superb. Trist, dar sigur, de cele mai multe ori nu se alege decât cu suferința. În seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
în Highbury Fields. Ce dezamăgire că am scăpat nejefuită! Intrând pe strada mea, încerc din răsputeri să-mi imaginez că Daisy va fi fericită cu Lewis. Dar e imposibil. Nu sunt nici pe departe așa de puternică, nici așa de drăguță. M-am simțit jalnic după ce Patrick s-a mutat la New York, dar măcar lumea știa că am un prieten. Acum am rămas singura care n-are cum să pună mâna pe un tip ca lumea, pentru că nu mai e nici unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
prea plăcută. Se sucește, se învârtește, dar până la urmă reușește să se ridice. Tot ce îmi doresc este să îmi beau mințile. —Minunat! În acest caz, am scăpat de grija de a mai vorbi cu tine. —De ce ești așa de drăguță cu mine? mă întreabă el deodată. Dau din umeri. Nu știu. Dar ai putea profita de oferta mea acum, cât mai e valabilă. Încep să cobor și mi-e teamă că o să rămână acolo, dar îi aud pașii în urma mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
primit. Nu pot să cred că poate fi cineva atât de timid, încât nu poate să trimită măcar niște mailuri. Ce Dumnezeu! Daisy PS: Te-ai dat cu cremă bronzantă? De la: Rebecca Pentru: Daisy Subiect: Re: Bărbații sunt niște porci. Drăguțo, îmi pare tare rău că nu te-a sunat, dar știi cum sunt bărbații, au altă percepție a timpului decât femeile, „mâine“ nu înseamnă pentru ei „mâine“, ci „când vreau să te mai...“ Scuze. Se anunță vreme grozavă pentru weekend
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cu un imprimeu maro deschis pe fond alb. Altfel, au aceeași mutră. Fiecare ține câte o sticlă de șampanie și abia prididesc să-i reumple paharul, de îndată ce ea îl golește. O strategie nu prea subtilă, dar adesea eficientă. Ce faci, drăguțo? o întreb eu, luând-o de talie. Unde ți-e prietenul? Ea face o grimasă și se răsucește puțin spre mine. —L-a prins Vanessa în laț, zice. Voia „să discute“. Nesimțita! Și, mai încet, numai pentru mine, adaugă: — Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să fac tot ce dorea ea, dacă aș fi putut face totul cum trebuie, n-ar mai fi existat nici o problemă. Când vrea, e atât de minunată! Pe cuvânt, adaugă el, văzând că nimeni nu-l crede. Era atât de drăguță când ne-am cunoscut și ieșeam împreună! Era și exigentă, dar îmi plăcea asta. M-a civilizat în multe privințe, chiar o interesa totul legat de mine, cum ar veni, mă ajuta să mă cizelez, știți? Nimănui nu i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
compensație pentru comentariile lui în legătură cu partida lor în trei cu Baby Thomson. Apoi alerg la telefon. —Salut! zic eu. Am auzit că l-ai invitat pe Davey în oraș. —Ce? Cum ai aflat? se supără Daisy. —Avantajele muncii la birou, drăguțo. Deci e adevărat? Spune tot! Mama ei de treabă! Nu pot și eu să fac ceva fără să afle tot poporul în primele cinci secunde? se plânge ea. Bineînțeles că nu-i posibil. Ce întrebare stupidă! Hai odată! Sunt așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
care să aducă acțiunea aici și acum (că e posibil și asta), de la crinolină să trecem la blugi - chiar dacă e Shakespeare -, atunci eram și noi, actorii, buni, că regizorul face și desface... Loredana aruncă pe masă revista în care era drăguța de cronică, colțurile gurii îi cad în jos ca la celebra mască a tristeții, ochii i se strâng într-o dungă subțire, metalică, dă un bobârnac hârtiei care zboară iute spre pământul umed. Apoi, oftează și ridică privirile spre fructele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Cu cineva care să-mi dea sentimentul de siguranță. Connor. Îmi duc instinctiv mâna la mobil, dar, dintr-un pas, stewardesa e lângă mine. — Din păcate, nu aveți voie să-l folosiți În timpul zborului, spune cu un zâmbet larg. Sunteți drăguță să vă asigurați că e Închis ? — A. Ăă... scuze. Evident că n-am voie să-mi folosesc mobilul. N-au zis-o decât de cincizeci și cinci de miliarde de ori. Ce tâmpită sunt. Oricum, nu contează. Totul e În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
și eu sau pot să... spun, din ce În ce mai stins. — Emma, dacă poți să servești ceaiuri și cafele prin telepatie, spune Paul sarcastic, poți să rămâi la biroul tău, n-am nimic Împotrivă. Dar dacă nu poți, vrei te rog să fii drăguță să-ți miști odată fundul și să te duci imediat În sala de conferințe ? Trebuie să-ți spun că, pentru o persoană care Își dorește așa tare ca tine să avanseze În carieră... Pleacă mai departe, clătinând din cap. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Încă o dată felicitări! Data viitoare, direct ministru de Interne! * — ...Arăți cam pleoștit, daddy! Te-a obosit ăsta, cine e? Dacă ieșeai să-mi spui, Îl făceam eu să plece... De ce ai deschis geamul iar? Și-așa caloriferele nu merg... Fii drăguță, Teodora, și spune-i șoferului să fie mașina pregătită peste un sfert de oră! În zece minute! Și lasă geamul deschis, darling! Să se ducă mirosul! Capitolul 4 Callypso nu vrea să uite — ...Nimeni nu Înțelege mai bine ca mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ce avem aici? se minuna satisfăcut, individul. “Minciunoaso!” o apostrofă pe colega mea, ca mai apoi s-o prindă de cele două cozi galbene (ca paiul de grâu care dă În pârgă) și s-o zgâlțâie binișor. Vino mai aproape, drăguțo, să-ți văd ochii! Voiai să scapi basma curată, dar se pare că norocul te-a ocolit. Ca un automat s-a apropiat de milițian, hotărâtă să nu scoată niciun cuvânt. Cum te numești? O cunoști pe colega din fața ta
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
însăși. ― Este bine, spune Lisa în sfârșit. ― Ți se potrivește, zice și Sophie în cele din urmă, și ambele își îngroapă capetele înapoi în revistele lor, iar Jemima simte cum coboară din culmea fericirii. Nu puteau să fie și ele drăguțe, se gândește ea, măcar o dată? Nu puteau să-i spună și ele că arată grozav, numai ca s-o facă să se simtă bine? Jemima ezită, după care merge în bucătărie s-o sune pe mama ei. Când iese din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Uite ce e, chiar am încercat să fiu prietenoasă, și tu ești pur și simplu - practic am explodat eu - a dracului de nepoliticoasă. ― Așa să fie? Ei bine, nu țin minte să-mi fi spus cineva că trebuia să fiu drăguță cu tine. ― Sunt prietena șefului tău. Dumnezeule, nu-i vorba că trebuie, doar că nu ți-am făcut niciodată nimic care să te rănească, și-ar fi drăguț dacă ai fi și tu drăguță. ― A fi prietena lui Brad, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
spus cineva că trebuia să fiu drăguță cu tine. ― Sunt prietena șefului tău. Dumnezeule, nu-i vorba că trebuie, doar că nu ți-am făcut niciodată nimic care să te rănească, și-ar fi drăguț dacă ai fi și tu drăguță. ― A fi prietena lui Brad, spuse Jenny, punând un accent obraznic pe „prietena“, e un rahat, în ceea ce mă privește. Crezi că dacă vii încoace și-ți arăți părul blond și picioarele schiloade pe-aici ai dreptul să iei totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ultimul interviu am crezut că a fost suficient, dar trebuie să mențin imaginea vie. ― Nu le spune nimic, îi zice Richard cu un aer teatral. ― Nu, spune Ben hotărât. Nimic. Dar Ben nu se poate abține. Jurnalista este atât de drăguță, e o femeie de vârstă mijlocie, atât de caldă și grijulie, că Ben a vrut imediat să-și deschidă inima, și înainte să-și dea seama, îi spune mai mult decât ar trebui. ― Vă rog să nu scrieți chestia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Când jurații au ajuns la ea, Brigit a trebuit să bolborosească „Simțiți forța?“. Cum cei din juriu n-au auzit-o de prima dată, Brigit a trebuit să repete, la care unul dintre jurați a întrebat-o „Ce-ai spus, drăguță? Fortul?“. Brigit spune că nici în ziua de azi nu și-a revenit în urma acelei experiențe. Dar, oricum, experiența ei n-a fost la fel de îngrozitoare ca aceea a fratelui ei mai mare, Oisin, care a trebuit să poarte o găleată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mai pun vreo întrebare, Billings a deschis ușa biroului și m-a condus către o blondă superbă care dădea cu aspiratorul la recepție fără prea multă tragere de inimă. Așa că mi-am compus repede un zâmbet de genul „Sunt o drăguță, o să-ți placă de mine“. Nu trebuia decât să aștept ca tipa să dispară ca să mă pot plânge lui Billings de chestia cu camera. Să mă plâng cu drăgălășenie, normal. Blonda mi-a întins o mână fină și bronzată. —încântată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
atrași de tine, iar tu n-o să fii rea cu noi, nu-i așa? Curvuliță capsomană și nesuferită! mă gândeam eu. Pe mine n-o să mă prindeți comportându-mă așa nici într-un milion de ani! O să fiu așa de drăguță că toată lumea o să mă iubească. Deși, desigur, nu aveam nici cea mai vagă intenție să mă combin cu vreunul dintre cei din grup. Cu toate că nu-mi prea plăcea s-o recunosc, eram conștientă că o respectam mult pe Misty... Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de unde să știu, Rachel. Nu-și putea ascunde dezgustul din voce. Nu mă învârt în cercuri din astea. —Ei, nu sunt dependentă de droguri! Vacă idioată, m-am gândit. Eram de-a dreptul jignită. Mai ales că fusesem așa de drăguță cu ea când îi zisesem că nu arată a alcoolică. —De unde e familia ta? m-a întrebat Chaquie schimbând din nou subiectul. —Din Blackrock, am mormăit eu bosumflată. —Ce stradă? I-am spus. Era clar că era satisfăcută. — A, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]