1,176 matches
-
Ei bine ce? îi răspund. Sunt așa de obosită, că am nevoie disperată de două bețe de chibrit ca să-mi țin pleoapele ridicate. Crezi că o să plece devreme pilotul? Sunt frântă și mă deranjează lentilele de contact. —Ai văzut ceva drăguț la clasa întâi? zice Debbie ridicând o sprânceană. — Da, zic dând din cap aprobator. Am văzut multe scaune rabatabile cu pături luxoase și perne pe care aș da orice să-mi pun capul. Debbie clatină din cap. — Vrei să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de mirare. Până la urmă, de patru ani vin aici și de fiecare dată răspunsul a fost „Ei, știi tu, Janice, doar o seară cu fetele“. Ridică o sprânceană, dar mi-aș dori să nu pară chiar așa de uimită. Cineva drăguț? întreabă. — Păi, sper că e drăguț, rânjesc eu. Evident. Mi-ar plăcea să-i spun. Mi-ar plăcea să anunț întregul coafor cu cine mă întâlnesc de fapt diseară, dar sigur nu m-ar crede nimeni. Mă simt totuși prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mai puțin de zece minute sunt în taxi, cerându-mi în mod exagerat scuze pentru întârziere, îngrozită că îmi ies aburi de alcool prin toți porii. — Fii fără grijă, spune, spre surprinderea mea, taximetristul. Am noroc. Am dat peste unul drăguț în dimineața asta. De obicei se enervează rău dacă nu îi aștepți răbdător la ușă. Am gâtul uscat acum, parcă aș avea șmirghel în gură. Mă întreb cum se simte Adam. Probabil e bine. Bărbații pot să bea mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
nu au mers mai departe de atât. Îmi pare rău! Mă urc la bordul avionului și, după o scurtă verificare, încep să număr tăvile pentru pasagerii din spate. Capul îmi pulsează. Să sperăm că pasagerii de azi or să fie drăguți și n-or să-și lase copiii să țipe prea mult. Cel mai mult urăsc oamenii foarte gălăgioși și foarte mici. Avionul e aproape plin, ceea ce e un chin, sincer. Pentru că vin, ca de obicei, oameni care nu stau împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
prea știu ce sunt. Pur și simplu le văd ca pe seri în care ies. Cineva alături de care să pierd timpul. Doamne, un gând mai lipsit de romantism nici că se poate! O întâlnire, devine Amy deodată interesată. Cu cineva drăguț? —Foarte drăguț, recunosc rânjind ca motanul de Cheshire. Superb de fapt. —O, mai spune-ne. Amy e încântată. E clar că bărbații reprezintă unul din subiectele ei preferate de discuție. —E pilot? Sigur că nu, râd eu răgușit. Doamne... cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
zel. Nu că Amy ar arăta mai tânără, dar oricărei persoane sub cincizeci de ani i se cer actele în orașul ăsta. Pleacă și mă hotărăsc să mă duc sus, să mă uit la Banana Republic. De obicei cumpăr ceva drăguț de la magazinul ăsta și e grozav că nu vezi pe nimeni în Irlanda purtând ceva ce ai cumpărat de aici. Intru în grabă într-o cafenea, îmi iau o cafea la pachet și mă îndrept spre scara rulantă. În magazinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să te vezi cu cineva, când știi că nu e Alesul? —Tim nu e așa de rău. — Știu că nu e așa de rău, dar așa de rău nu e chiar așa de bun, nu? Oricum, nu e așa de drăguț cum crezi, Debs. Îl cunosc mult mai bine decât tine și asta nu e o decizie pe care să o fi luat azi sau ieri. M-am gândit mult la asta. Și știi ce m-am hotărât? Mai degrabă singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Kerry reușește mereu să mă prindă pe picior greșit. A făcut asta din clipa În care a venit la noi. Orice ar fi făcut, toată lumea Îi lua partea ei. Ea era cea căreia Îi murise mama. Noi trebuia să fim drăguți cu ea, cu toții. Orice făceam, n-aveam cum să câștig. Făcând un efort uriaș să mă calmez, iau o gură mare de vin. După care mă trezesc că mă uit pe furiș la ceasul de mână. Dacă bag repede scuza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
va conduce Daniel. Probabil că așteaptă afară, În mașină. — Nu mă duc acasă cu mașina ta ! zic oripilată. Mă descurc, mulțumesc. — Emma. Nu te prosti. — La revedere. Și mulțumesc foarte mult, adaug către chelner. Ați fost extrem de atenți și de drăguți cu mine. Ies În grabă din restaurant și descopăr că afară a Început să plouă. Și n-am umbrelă. Ei, asta e, nu contează. Plec oricum. Pornesc cu pași mari pe stradă, alunecând ușor pe trotuarul ud, cu lacrimile amestecându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
și o ridică În cinstea mea. Sănătate. — Noroc. Iau o Înghițitură de cocteil... și, Dumnezeule... cât e de bun... E tare și dulce, cu un gram de vodcă. — E bun ? — Delicios ! zic și mai iau o gură. E incredibil de drăguț cu mine. Se face că se simte bine. Dar oare ce-o fi În mintea lui ? Probabil că mă disprețuiește sincer. Probabil crede că sunt o megavacă aiurită. — Emma, ești OK ? — Nu tocmai, spun cu o voce ușor Îngroșată. Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Mă holbez la el necăjită. Acum ? — Va trebui să plec pentru câteva zile. Îmi pare rău. Se așază lângă mine, pe bancă. Dar... e destul de important. — A. Am Înțeles. — Sven ți-a chemat o mașină să te ducă acasă. Foarte... drăguț din partea lui, spun și Încep să desenez În praf cu pantoful. — Emma. Chiar trebuie neapărat să plec, spune Jack, văzându-mi expresia. Dar ne vedem când mă Întorc, OK ? La Ziua Angajaților În Familie. Și... reluăm atunci de unde am rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
și-i dă un pupic pe obraz, iar ea Îi răspunde cu un surâs. Și, fără veste, simt că mi se umple inima de căldură. OK, e un pic ciudat, așa e. Dar sunt un cuplu cât se poate de drăguț. — Vai, sărăcul tip de la stal, pare enorm de stresat ! spune Phillip, și iau prima Înghițitură delicioasă de Pimm’s, Închizând ochii pentru a o savura mai bine. Mmm. Ce poate fi mai plăcut Într-o zi frumoasă de vară decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spune Lissy, Întinzându-mi o cană. — Mersi, spun, ușor Înciudată, iar Lissy oftează. — Emma, nu vreau să-ți stric buna dispoziție. Pare un tip foarte drăguț... — Pentru că este ! Pe bune, Lissy, n-ai nici cea mai mică idee cât de drăguț e. E atât de romantic ! Știi ce mi-a zis azi-dimineață ? Mi-a zis că În clipa În care am Început să vorbesc, atunci În avion, a fost absorbit. — Serios ? Lissy mă privește plăcut surprinsă. A zis el asta ? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
chiar și un dictafon În buzunar. Iar eu, pur și simplu... i-am deschis larg ușile. Iau o gură mare de schnapps și mă cutremur. N-am să mai am niciodată Încredere În nici un bărbat. Niciodată. — Dar părea atât de drăguț ! zice Lissy Îndurerată. Pur și simplu, nu-mi vine să cred că a putut fi În stare de atâta cinism. — Lissy... ridic privirea. Adevărul e că oamenii ca el nu ajung acolo sus În vârf fără să fie de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
8FD 23 iulie 2001 Stimată domnișoară Bloomwood, Mă bucură faptul că scrisoarea mea din 18 iulie v‑a fost de ajutor. V‑aș fi, totuși, recunoscător dacă ați înceta să faceți referire la mine personal în emisiunea dumneavoastră cu apelativele „drăguțul de Smeathie“ și „cel mai bun manager de bancă din lume“. Deși, evident, îmi face plăcere că aveți această impresie despre mine, superiorii mei sunt oarecum preocupați de imaginea pe care o faceți în acest fel Băncii Endwich și m
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
are nevoie de pantofi. Și e evident că e mult mai prudent să‑mi fac provizii de pantofi într‑un stil care îmi place decât să aștept până când ultima mea pereche o să se uzeze și atunci să nu găsesc nimic drăguț în magazine. E o dovadă de simț practic. E ca și cum... mi‑aș întări poziția viitoare pe piața pantofilor. În clipa în care ies din LK Bennett, ținând fericită cele două sacoșe strălucitoare cu pantofi noi, sunt învăluită într‑o senzație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
una dintre prezentatoarele Cafelei de dimineață care stă vizavi de mine pe o canapea albastră. Pare o problemă foarte serioasă. Absolut, spun, revenind cu greu în prezent. Arunc o ocheadă pe foaia din fața mea, după care zâmbesc cât pot de drăguț în cameră. Deci, Judy, ca să recapitulăm. Soțul tău Bill și cu tine ați moștenit niște bani. Tu ai dori să investești o parte din ei la bursă, dar el refuză. Parcă aș vorbi la pereți! se aude vocea indignată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
i amintesc că Luke e iubitul meu. Ceea ce știu că e destul de jalnic. Dar, ori de câte ori discut cu Alicia, mă simt de parcă am fi într‑o competiție secretă și, dacă nu ripostez, o să creadă că a câștigat. — Da? zice Alicia. Ce drăguț. Își mijește ochii. Și... ce părere ai despre toată chestia asta? Trebuie să ai un punct de vedere. Cred că e nemaipomenit, spun după o pauză. E super. — N‑ai nimic împotrivă? Ochii ei îmi scrutează fața. — Păi... nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și negru pe scări și scoțându‑l pe ușa de la intrare, apoi urcând iar la noi în apartament. Deci, cum a fost? zice cu respirația întretăiată, închizând ușa în urma ei. Foarte bine, spun, ducându‑mă în dormitorul meu. A fost... drăguț. — Drăguț? Suze mă privește mijindu‑și ochii și vine după mine. Doar drăguț? — A fost... bine. — Bine? Ce s‑a întâmplat, Bex? Nu te‑ai simțit bine? Nu aveam de gând să‑i spun nimic lui Suze, fiindcă, la urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
negru pe scări și scoțându‑l pe ușa de la intrare, apoi urcând iar la noi în apartament. Deci, cum a fost? zice cu respirația întretăiată, închizând ușa în urma ei. Foarte bine, spun, ducându‑mă în dormitorul meu. A fost... drăguț. — Drăguț? Suze mă privește mijindu‑și ochii și vine după mine. Doar drăguț? — A fost... bine. — Bine? Ce s‑a întâmplat, Bex? Nu te‑ai simțit bine? Nu aveam de gând să‑i spun nimic lui Suze, fiindcă, la urma urmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
un scurt‑circuit. — Ăăă, Tarquin, zice Suze, cu un glas strident. Poți să te duci să cumperi niște croissante? — A, ăă... OK, zice Tarquin, pe un ton cam fals. Bună dimineața, Becky. — Bună! zic. Îmi pare bine să... te văd. Drăguț... pulover. În timp ce el iese, în bucătărie e o tăcere împietrită, care ține până în clipa în care se aude ușa trântindu‑se. Atunci, foarte încet, mă întorc spre Suze. — Suze... Nici nu știu cum să încep. — Suze... ăla era Tarquin. — Da, știu, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Deci, cum s‑a întâmplat? — A fost la petrecerea aia din Scoția! se vaită ea. Numai niște mătuși expirate, niște băbăciuni. Tarquin era singura persoană sub nouăzeci de ani. Și cumva... arăta complet altfel! Avea pe el puloverul ăsta foarte drăguț Paul Smith, părul îi stătea foarte ca lumea și nu‑mi venea să cred, ăsta e Tarquin? Și m‑am cam îmbătat și știi că nu prea țin la bătură. Iar el era... Clatină din cap neajutorată. Nu știu. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
dreg glasul. Am o... întâlnire mai târziu. — Păi bine atunci, nu te țin mult. E vorba doar despre o mică propunere pe care vrem să ți‑o facem. Îmi aruncă un zâmbet rapid. Ne‑am gândit că ar fi mai drăguț să ți‑o facem prin viu grai. Nu e chiar modul în care mi‑am imaginat că o să decurgă discuția în care îi voi zdrobi. Dar, uitându‑mă la tipul de la șandvișuri cum ne pune puiul italian pe pâine, adaugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
îndrăzneala să-l mai și critice. De ce-l băuse în primul rând? Hotărî imediat să nu aprobe planul lui Verma. Era un plan absurd și de ce să-l accepte dacă al lui fusese respins cu atâta promptitudine? Nimeni nu fusese drăguț cu el, așa că nici el nu va fi drăguț cu Verma. — Categoric, nu, spuse. De ce, ce-are sucul de ananas? E un suc foarte bun, zise Verma, uimit. — Mă refer la planul tău, strigă furios inspectorul sanitar șef. (Vai, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
în primul rând? Hotărî imediat să nu aprobe planul lui Verma. Era un plan absurd și de ce să-l accepte dacă al lui fusese respins cu atâta promptitudine? Nimeni nu fusese drăguț cu el, așa că nici el nu va fi drăguț cu Verma. — Categoric, nu, spuse. De ce, ce-are sucul de ananas? E un suc foarte bun, zise Verma, uimit. — Mă refer la planul tău, strigă furios inspectorul sanitar șef. (Vai, acum avea să aibă parte de un alt ulcer pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]