20,085 matches
-
ta ca într-un fotoliu confortabil tu care doar să stai pe marginea scaunului știi ca un invitat nedorit la o petrecere pentru care nu ai hainele potrivite e vremea să te pregătești pentru iarnă să atârni pe pereți fotografiile dragi cu chipuri care nu mai sunt aici dar care atât de limpede îți vorbesc încât te-ntrebi întruna ce cauți tu de partea aceasta mărșăluind în războaie care nu au fost niciodată ale tale oare în care bătălie ți-ai
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
subterane și reci. Așa că l-am purtat mai apoi spre apele ei izbăvitoare de la Fontana di Trevi, ca să ne botezăm a doua oară. Scherzando, Scherzando, asta să fie viața, așa cum vestise îngereasa Cotcodac? Nu-i vorbă, mă-nfrăgezisem de atingerea mortului drag și-aveam nădejde într-o mântuire cât de cât, care m-ar fi scăpat de Urât. Poate că atunci am înțeles cel mai bine, după ieșirea din cimitirul Vară, că viața-i maimuță amorfă, cu gura până la urechi, care rostește
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
printre marile roți ale timpului Cât de anevoios (de nu prin fulminante dicteuri cerești, neașteptate) se vor fi adunat în sufletul poetului, din îndelungi tăceri, versurile pe care el le expulzează cu violență și sânge: spre dimineață lucrurile cele mai dragi o cele mai apropiate au un fel de gură un fel de sânge iscoditor. Rodnică muțenie artistică de acumulare, la capătul căreia poetul putea constata că: Ťtăcerea care a fost a ta a fost așadar a lacrimeiť. Nu doresc să
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
din fereastră Încerc să reiau firul cât de cât logic al aserțiunilor, atât de puțin important pentru autor. Primele două stihuri (al patrulea și al cincilea, în ansamblul textului liric) continuă - se poate crede - cele spuse despre Ťlucrurile cele mai dragi...ť. Ele își risipesc cenușa în salcâmul din poartă, și în neliniștea câinilor de odinioară ai străzii mult schimbate ( Ťcare nu mai este o stradăť). în continuare, Ťlucrurileť intră în carnea fericită a femeii, în compania căreia îl vor părăsi
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
vede caisul care râde în soare. Ce minunat ești! Ai mâini de catifea, părul albit de zăpadă și coroana roz, îi spune fetița. Din nou caisul bate în geam murmurând o chemare. Fetița iese în grădină să vorbească cu el. Dragă fetiță, văd că ai o foaie în mână. Ce ai scris pe ea? Am scris ce frumos ești când razele soarelui străbat printre pletele tale. Am scris că mi-ai adus lumină în suflet, că ai adus cu tine primăvara
Caisul. In: Alabala by ADĂSCĂLIȚEI MĂDĂLINA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_708]
-
în timp ce gurile lor vor rupe bucăți din tine. După ospăț vor rămâne două tălpi trandafirii pe masă. Aruncă-le în marea pură oh tu copilă crelioasă copilă mânjită cu sânge pe obraz, aruncă-le și spală-te în baia comunală. Dragă eternitate Azi în oraș s-a deschis un hotel patronul lui a vorbit despre tine la cina festivă de la el am primit în dar un stilou de lux acum îți scriu o scrisoare cu stiloul acesta: dragă eternitate mă gândesc
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
în baia comunală. Dragă eternitate Azi în oraș s-a deschis un hotel patronul lui a vorbit despre tine la cina festivă de la el am primit în dar un stilou de lux acum îți scriu o scrisoare cu stiloul acesta: dragă eternitate mă gândesc la tine la nopțile petrecute împreună în pântec. Pe tine te-am căutat în fiece moleculă de apă dar n-am văzut decât spinarea de oțel a rechinului. Pereții casei mele sunt făcuți din coajă de pâine
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
din coajă de pâine neagră. Lumina miroase a copil părăsit. Mă rog seară de seară pentru surorile tale mamifere. Mă gândesc mereu la dinții fraților tăi carnivori. Odihna mea se așterne ca o plapumă veche pe sâni. Cred în tine dragă eternitate dar nu cred în eternitatea acestei foi de hârtie. Vocea ta nesigură să tun și să fulger să fac spume la gură să sparg timpane să dărâm pereți (cum aș putea să te apăr de mânia cuvintelor) să port
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
la mama dracului, ba ici, ba colea, probabil tot într-o coșmelie albă, vreo garsonieră... Niciodată nu m-am simțit mai folositor ! Bătrîneii mei se uitau duios la mine, mă corcoleau tot mai gingași, mai pîlpîitori... Îngînau: "Purceluș drag, purceluș drag și scump..." Normal, iscam gafe după gafe! Meritam oblojit!
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
genezei, materiale și conceptuale, a operelor care au decretat succesul european și mondial al gândirii și operei lui Mircea Eliade, în special Tratatul de istorie a religiilor (în cadrul căruia, consideră autorul italian, conceptul de creștinism cosmic "include și o temă dragă tradiționaliștilor români, printre care Lucian Blaga, unul din maeștrii săi"), studiul Le problčme du chamanisme (1946) și Mitul eternei reîntoarceri (1949). Surprind referirile, cu pertinente comentarii comparative, la eseistică și proză (aici Angelini trimite la "Cesara dell'amatissimo Eminescu") dar
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
umile. Oricât nu ne-ar plăcea să recunoaștem asta, viața e totuși făcută din lucruri mici. Prin clasa a cincea sau a șasea, obligatoriul toc cu peniță, însoțit de nelipsita călimară școlară care se vărsa când ți-era lumea mai dragă, îndeobște peste manuale și maculatoare, făcură loc primelor și foarte imperfectelor stilouri FLARO. Se considera că la clasele mici stiloul compromitea îndemânarea la scris a tinerelor vlăstare, așa că era interzis. Trebuia deci să-ți câștigi în băncile școlii, cu trudă
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
Emil Brumaru Dragă Dimov, Primăvara sar în sus Broaște extraplate, Animalele fac febră, Berze cu chiloți de vată Umblă fără nici o jenă Prin băltoacele create. ( Dacă vrei să abuzezi De umiditate Poți să stai afară-n ploaie!) Școlărițe cu compasul Sînii-și trag sub
Primăvara sar în sus broaște extraplate by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11926_a_13251]
-
parte, unde nu m-ar fi oprit nimeni să spun tot ce-mi trece prin cap. În 1990, după interviul care pusese încă o dată Securitatea pe urmele mele, deși fusese, chipurile, desființată, Paul Goma îmi scria: Paris, 2 septembrie 1990 Dragă Ileana, Îți mulțumesc pentru mine, mă bucur pentru tine. Încep cu mine, chiar dacă nu eu sînt partea cea mai importantă a intervențiilor tale în presă și la televiziune ( a adus Rodica Palade o casetă cu sunetul - suficient pentru ce ne
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
Mama și copilul, care apare ,suptu direcțiunea doamnei Maria Rosetti" și e scris în întregime de ea, le lămurește copiilor ce e cu Luna, într-un limbaj la început poetic, care se transformă gradat în limbaj științific, demitizant: , Vedeți dară, dragii mei copii, c-acea lumină frumoasă ce ne-o dă Luna, nu este ea. Vă voi spune și mai multu: Ea are munți foarte mari, dară sterpi; câmpie, fără verdeață, mări fără apă, matcă fără râuri, un firmament fără nori
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
La poezia Castelul (p. 1753) remarcă observația mea că acest cuvânt ar trebui scris cu majusculă, întrucât are valoare de simbol, dar adaugă imediat că am pierdut din vedere să menționez contragerea poeziei și greșeala de tipar păiajen pentru păianjen! Dragă dle Coloșenco, nici despre tsunami n-am suflat un cuvințel, cum de n-ați observat? De la început am fost surprins de dimensiunile ediției (peste 4000 de pagini) și de performanța editorului de a le da gata într-un an jumate
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
vîrtejuri de timp amețitoare învingînd spații, biruind timpii pentru el este sfîrșitul lumii pentru noi cei ce rămînem este doar cît ai băga un fir de ață în ac sau cît ai aprinde flacăra unei lumînări pe-o vîntoasă-n dechemvrie dragă tache îți scriu această scrisoare cu nodul în gît în chiar ziua plecării tale nuntirii tale cu moartea voi fi foarte singur foarte pustiu de acum înainte ți-am cerut să nu pleci te-am rugat să nu mori am
Poezie by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/11967_a_13292]
-
după ocuparea Basarabiei de către sovietici, bătrânul este arestat și împreună cu un lot de români basarabeni deportat dincolo de cercul polar. După un an de zile, în condiții groaznice de viață, moare cu gândul la Dumnezeu, Căruia i-a încredințat pe cei dragi ai lui. Cineva scăpat ca din minune de acolo i-a relatat lui Valeriu aceste lucruri. În 1941 Valeriu este arestat la Iași împreună cu un grup de studenți și elevi FDC-iști, dar în anchetă face în așa fel încât
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
Iar el un schelet arcuit. Împins de-un impuls nativ, Vru să-l atace pe guraliv, Dar, privind-ul mai bine, Un alt gând în minte-i veni: Prilejul să-l folosească Cu el să se-mprietenească -Bună ziua, amice dragă! Stau și te admir de-un ceas Ce frumos ești! Și ce gras! Iar eu -o biată arătare- N-am nici oase pe spinare. Spune-mi, cum de reușești De-așa gras și frumos ești? -Fiindcă-n curte le slujesc, Stăpânii
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
gras și instruit,Iar el un schelet arcuit.Împins de-un impuls nativ,Vru să-l atace pe guraliv,Dar, privind-ul mai bine,Un alt gând în minte-i veni:Prilejul să-l foloseascăCu el să se-mprietenească-Bună ziua, amice dragă!Stau și te admir de-un ceasCe frumos ești! Și ce gras!Iar eu -o biată arătare-N-am nici oase pe spinare.Spune-mi, cum de reușeștiDe-așa gras și frumos ești?-Fiindcă-n curte le slujesc,Stăpânii mă răsplătesc
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
A venit...Cum să vă spun? Într-o sanie zurlie Un zănatic Moș Crăciun, Fir-ar el, Moșul, să fie! Pe drumeagul troienit Se lasă cu greu la vale. “Moș Crăciun,bine-ai veni!” Îi ies mulți copii în cale. “Dragii moșului copii!” Le zâmbește viclean Moșul Din barba-I de promoroacă. “Știam noi că ai să vii, Că nu-I glumă, și nu-I joacă.” Mulți copii acum se-adună Pe plac Moșului să-I fie. Dau năvală toți să
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
mai mult A venit...Cum să vă spun? Într-o sanie zurlieUn zănatic Moș Crăciun,Fir-ar el, Moșul, să fie!Pe drumeagul troienitSe lasă cu greu la vale.“ Moș Crăciun,bine-ai veni!” Îi ies mulți copii în cale.“Dragii moșului copii!” Le zâmbește viclean MoșulDin barba-I de promoroacă.“ Știam noi că ai să vii,Că nu-I glumă, și nu-I joacă.” Mulți copii acum se-adunăPe plac Moșului să-I fie.Dau năvală toți să-I spunăUn
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
cânt. OCHII tăi blânzi și supuși. Cărti de dor câte ți-am scris, Harnici, ochii tăi citesc. Iubesc ochii tăi și în vis îi regăsesc. ALBAȘTRI-s ochii tăi cuminți, Limpezi ca strălucirea stelelor. Buzele tale surâzânde, fierbinți Atât de dragi îmi sunt. Și cât îmi e de dor! Și-mi aduci scântei din stele și culori din curcubeu, Tu îmi dăruiești putere când drumul îmi e greu. Râsul tău alungă triștii nori ce mă pândesc, Iubesc ochii tăi albaștri. Și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-ntruna cânt.OCHII tăi blânzi și supuși.Cărti de dor câte ți-am scris,Harnici, ochii tăi citesc.Iubesc ochii tăi și în vis îi regăsesc.ALBAȘTRI-s ochii tăi cuminți,Limpezi ca strălucirea stelelor.Buzele tale surâzânde, fierbințiAtât de dragi îmi sunt. Și cât îmi e de dor! Și-mi aduci scântei din stele și culori din curcubeu,Tu îmi dăruiești putere când drumul îmi e greu.Râsul tău alungă triștii nori ce mă pândesc,Iubesc ochii tăi albaștri. Și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > FAGUL Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului Fagul La o margine de lac S-a îndrăgostit de-un fag Cum era-nceput de veac Pomu-i devenise drag L-a îmbrățișat tăcut I-a împărtășit amorul Privind cerul nevăzut I-a sorbit prin trunchiu-i dorul Bolta i-a privit mirată Stelele cădeau în apă Umbra nopții deșirată Purta mantia de capă O fată din satul meu Se iubea
FAGUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380646_a_381975]
-
cei aleși ai lumii au acest drept sacru. La mulți ani, Emin ! Tu ai știut încă din timpul vieții că ești nemuritor. Ne ai privit și iubit cu îngăduință dorindu ne tot binele vieții, nouă românilor tăi și României tale dragi . Cu drag și respect, anghel zamfir dan , azed. Referință Bibliografică: Comemorare, / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
COMEMORARE, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380688_a_382017]