1,417 matches
-
porumbeii în voliera. Cum o chema pe fata aceea?'' îl întrebai. Păi nu ți-am spus? Avea un nume la fel de frumos că și ea, Nora.'' Cu acel ''păi'' en tete phrase, familiar, tata descătușa de toate energiile și de tot dramatismul momentul acela! Înțelesesem marea prietenie, dincolo de Timp și de Moarte! Îmi bătu palmă și mă roți pe sub brațul sau ocrotitor, în piruete ample, așa cum îi plăcea lui. Doar eram la Școala de dans. Piruete pe sub cerul înalt, împânzit cu dantelării
BRODERII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383489_a_384818]
-
cea mai mare balerina a secolului XX, Maia Plisețkaia. Este o pagină muzicală de excepție, fiind interesant cum un compozitor rus a reușit atât de bine să ne aducă în fața Spania culorilor vii și scânteietoare, soarele ei, dar și iubire, dramatism și sânge. Această reușită suita orchestrala, ce a repurtat peste tot un remarcabil succes, are o multitudine de imagini, este înzestrata cu calități noi față de lucrarea lui Bizeț. Scedrin inserează părți proprii iar pe cele cunoscute le armonizează în felul
FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/92401_a_93693]
-
personaj real, al cărui mormânt se află și poate fi văzut în cimitirul Comisiei Europene a Dunării din Sulina, se distinge că figură centrală a cărții. În jurul lui Kontoguris se țese o acțiune plină de istorie, dar și de mister, dramatism și dragoste. Acțiunea are loc pe trei planuri care se întrepătrund. „ Frunză de acacia „ este un român care se adresează în egală măsură sufletului și rațiunii. Cartea „Frunză de acacia” poate fi găsită în Tulcea la Librăria Ion Creangă de pe
Lansare de carte la Tulcea – „Frunza de acacia”, de Zvetlana Preoteasa [Corola-blog/BlogPost/92982_a_94274]
-
personaj real, al cărui mormânt se află și poate fi văzut în cimitirul Comisiei Europene a Dunării din Sulina, se distinge că figură centrală a cărții. În jurul lui Kontoguris se țese o acțiune plină de istorie, dar și de mister, dramatism și dragoste. Acțiunea are loc pe trei planuri care se întrepătrund. „ Frunză de acacia „ este un român care se adresează în egală măsură sufletului și rațiunii. „În zilele noastre când toată lumea scrie, unii mai mult decat citesc, apar tot felul
Lansare de carte – „Frunza de acacia”, de Zvetlana Preoteasa [Corola-blog/BlogPost/92983_a_94275]
-
simbolică. Astăzi asistăm la o altă punere în ecuație a culorii expresive, ca efect al experiențelor artistice și umane trăite prin integrarea într-o altă alveola spirituală și materială. Și tostusi...noile configurații, exaltând intensități tonale până în pragul violenței, al dramatismului și exasperării, conțin în substanță lor acorduri și raporturi ce se revendică din substanță picturala originară. Nu sunt simple reziduuri stilistice sau nostalgii, ci afirmări ale unui mod original de a gândi culoarea în toate valențele sale : formă, spațiu, metaforă
Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română organizează Expoziţie de pictură [Corola-blog/BlogPost/93394_a_94686]
-
un subiect de meditație și după lectura romanului. Tinerii se întâlnesc cu părinții în Cimitirul evreiesc, lângă monumentul Laurei Schwartz, care și-a găsit sfârșitul, în floarea vârstei, în lagărul de exterminare de la Auschwitz. Replica lor este de un cutremurător dramatism: ,,O, mamă și tată, am văzut moartea cu ochii, am privit-o ochi în ochi și nu o putem uita! Ce ne vom face, mamelor și taților noștri, de acum înainte? Căci nu sîntem oameni, sîntem copii!”. Pierderea copilăriei înseamnă
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
marelui dramaturg englez, pe de altă parte. Cele două recitaluri sunt concepute într-o relație de complementaritate, ca două fețe ale aceleiași medalii, punând în lumină paralelismele existente între operele celor doi mari creatori și revelând astfel structurile romantice și dramatismul antitezei - perene dincolo de curentul romantic în literatură. Această perspectivă va nuanța remarca privitoare la Eminescu drept “ultimul romantic”, depășind astfel orizontul temporal prin integrarea lui Eminescu în spațiul valorilor literare universale și eterne. După ce va debuta în Statele Unite, turneul cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93526_a_94818]
-
Octombrie 1883 (Ediția de dimineață), publică în pagina 1, la rubrică ”Telegrame și Corespondențe”, scurte știri de presă din întreaga lume (New York, Londra, Amsterdam, Neuchatel, Budapesta, Madrid, inclusiv din București). Informația din capitală României este extrem de succinta, insă plină de dramatism: ”Nebunie. BUCUREȘTI, 4. Poetul român Eminescu a înebunit subit.” Atât și nimic mai mult. Fără nici un fel de comentariu. Se știe că, la acea dată (începutul lunii Octombrie 1883), Eminescu nu părăsise capitala, aflându-se în Sanatoriul dr. Sutzu. Știrea
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
totul. Cuvintele acelea ne urlau că noi doi suntem la fel. Că suntem altfel! Ni se părea - deși nu era așa - ca strigam unul altuia acest lucru, într-o exaltare atât de furibunda, încât dacă ar fi fost exprimată la dramatismul adecvat, ne-ar fi obliterat pe amândoi, ca o explozie nucleară. Dar exprimând toate acestea cu un urlet foarte calm, cu vocile noastre de mai dinainte, într-o limbă dublă - o limbă în care fiecare cuvânt avea două înțelesuri paralele
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
Nașterea Domnului este întâmpinată de obiceiul colindatului, când grupuri de băieți și fete, tineri și tinere adresau gazdelor, cântând la geam, urări de sănătate și belșug. După ce colindele au fost „încreștinate”, textul colindului amintește de momente pline de tensiune și dramatism a nașterii Domnului. Cu același conținut religiosă este și textul pusă pe melodie a obiceiului de mersă cu Steaua. Pe un cadru de lemn în formă de stea se lipea o hârtie colorată tăiată în fâșii, pe fundal se lipea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că, contrar a ceea ce era de așteptat în mod firesc, nici unul dintre ascultători, fie ai radioului, fie ai televiziunii, nu observă că din gura președintelui n-a ieșit nici unul dintre vocativele obișnuite, nici acesta, nici acela, nici celălalt, poate pentru că dramatismul pătrunzător al primelor cuvinte lansate în eter, Vă vorbesc cu inima deschisă, i-au făcut pe consilierii literari ai șefului statului să considere nerecomandabilă, fiind superfluă și inoportună, introducerea oricăruia dintre refrenele menționate. Într-adevăr, trebuie să recunoaștem că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ar fi încă un lucru pe care l‑ai putea face. În ultima vreme, masa cenușie a fetelor preferă să se îmbrace cu așa ceva, fiindcă materialul e ieftin, producția e mare, iar fusta inspiră voie bună, atunci când e roșie, și dramatism, atunci când e albastră. Să deșurubezi capetele pătrate și tapate (modelul „cuib de cioară“) ale unor fete incredibil de urâte și să le strici coafura, scoțându‑le clamele și acele de păr. Să rumegi puloverele Nicky în dinți, până când nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
griji! Apoi a dat pe gât ce-i mai rămăsese din paharul de Frank Sinatra. — Nu-ți place să ridic tonul? Nici mie. O voce puternică are ceva dramatic În ea, și eu nu sunt În stare să suport acel dramatism. Vocile puternice mă intimidează. Ce impresie ți-a făcut Keiko? — Ce impresie? N-aș putea spune sigur, pentru că nu am mai Întâlnit genul ăsta de femeie. — Știi că nu are decât douăzeci și trei sau douăzeci și patru de ani fătuca asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
sublimant le génie de Rimbaud - bien avant que le soleil d'Harrar desséchît sa jambe - partout la même fin brusquée enlève ces demi-dieux à nos regards indignes. La vie de Rimbaud, nous la supposons connue. Malgré son énigme et son dramatisme, elle ne nous instruit guère sur l'étrangeté et la transcendance de son message. Car on peut vraiment se demander avec Claudel, si cette voix singulière entre toutes ne fut pas une clameur d'ange? Et cela, en s'autorisant
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pubertăților violente, sublimând geniul lui Rimbaud - cu mult înainte ca soarele Harrarului să-i fi uscat piciorul - pretutindeni același sfârșit pripit îi răpește pe-acești semizei ochilor noștri nevrednici. Presupunem că viața lui Rimbaud este cunoscută. În ciuda enigmei și a dramatismului nu ne lămurește câtuși de puțin asupra ciudățeniei și-a transcendenței mesajului său. Căci, pe drept cuvânt, ne putem întreba, ca și Claudel, dacă acest glas singular între toate n-a fost un strigăt de înger? Și asta chiar în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cursivitate tematică și că deconectarea repetată de la fiorul artistic (deja indus încă de la primul vers rostit) ar fi afectat, în întregul său, demersul actoricesc. Intonațiile Artistei Emerite, de o amplitudine largă, de la piano la fortissimo, de la liniștea lăuntrică la răscolitorul dramatism, de la resemnare la revoltă, într-o corelare ideală cu textele poetice, și limbajul nonverbal al artistei, atât de flexibil, de nuanțat m-au determinat să-mi redefinesc reprezentarea proprie asupra poeziei și artei dramatice. Nu întâmplător, am tras eu concluzia
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
în primul rând un peisagist, portretist, autor de compoziții, cunoscător al sufletului uman și creator al unui univers fabulos din care nu lipsesc esențializările cu încărcătură filozofică. Dar dincolo de speculațiile estetico-filozofice, portretele lui Liviu Lăzărescu sunt interiorizate, surprinse cu un dramatism reținut, expresia lor este ușor enigmatică. În pictura sa linia e suplă, dar decisivă. Autorul pictează cu har, distincție și demnitate. El crede în materia vizuală, iar aceasta nu îl trădeză. Într-un recent volum, album de artă și eseu
O EXPOZIŢIE RETROSPECTIVĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362853_a_364182]
-
încadrartă, metaforic, în niște rame pictate pe pânză. Acesta este, desigur, cel mai puternic tablou din această serie (cel puțin); este cel mai expresiv și mai caracteristic vigoarei estetice și maturității artistice, împlinite, a Lianei Saxone-Horodi. El este de un dramatism deosebit, iar mijloacele artistice, poate nu tocmai pedante (dar cine are nevoie de așa ceva!) sunt foarte adecvate și slujesc de minune mesajul pictoriței, transmit substanța umană cu o extraordinară profunzime și viabilitate. Pentru mine, și sunt sigur că și pentru
PICTORIŢA LIANA SAXONE HORODI, ÎNTRECÂNDU-SE PE SINE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363286_a_364615]
-
eroinei sale, în decursul timpului. Nu e numai surprinderea unui singur moment, ci o poveste cu trecut și mai ales prezent, dar, formidabil, chiar și viitor. Fie el și trist, fie el chiar, poate, tragic... Tabloul este de un amplu dramatism, și e marcat de verosimilitate și naturalețe. Chipul este astfel făcut (o parte luminoasă, normală, iar celălalt obraz e pictat cu maro închis) încât relevă un conflict interior esențial, impus de vicisitudinile vieții. Aș vrea să vorbesc cu eroina portretizată
PICTORIŢA LIANA SAXONE HORODI, ÎNTRECÂNDU-SE PE SINE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363286_a_364615]
-
palme și sufletul la gură, am asistat la execuția publică. Spre prânz, l-au urnit. S-a aplecat a dojană într-o rână. Dar tot semeț! S-a scuturat de ace în silă. Dar tot neclintit! Zgomotul motorului suprasolicitat căpătase dramatism. Partenerul pedestru tăia surcele din leșurile celor ce fuseseră lămâi, portocali și măslini plantați după poruncă de Anul Nou al Pomilor, văruiți primăvara, udați cu furtunul în zori de zi, inundați în apa sfântă a acestor meleaguri uscate.Toți morți
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
băncile școlii la lecturi particulare, un poet romantic, dar cât se poate de modern și astăzi, motiv pentru care a fost și ales de tălmăcitor pentru a-i ilustra în limba română câteva din meditațiile lirice, atât de expresive în dramatismul lor. Lacul - ilustrează așteptarea iubitei care întârzie, la fel în poezia omonimă a Eminului nostru. Până și natura se neliniștește de absența iubitei și se manifestă precum sufletul zbuciumat al poetului. Neputința de a opri clipa în încremenire, pe amintirea
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
dinamică. Rosa Lentini, poetă contemporană, (Barcelona, 1957, Spania), traducătoare, critic și editor este reprezentată mai bine, cu fragmente din volumul recent apărut la Editura Semănătorul online, “Tsunami și alte poeme”, un soi de jurnal liric, de factură modernă, în care dramatismul cel mai sfâșietor se îmbină cu suavitatea și inefabilul imaginii poetice. Câteva poeme: “Citind-o pe Alejandra Pizarnik”; “Cheia lumii”; “Poetul din Alexandria”; “Pasărea”; “Roza de gheață”; “Hărți” relevă un univers straniu, de o sublimitate care seamănă cu perfecțiunea morții
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
de la cei ai copilăriei la cei ai bătrâneții adânci, care ne ghidează viața fără să ne dăm seama. Ioan BARBU Rm. Vâlcea , 10 anuarie 2013 *Vin și completez: emoționante, impresionante, rupte din realitatea timpului lor, pline de umor, alteori de dramatism, privite cu ochi adolescentini ( Floentina Dinu, Mădălina Donos) sau cu maturitatea la care a ajuns conștiința fiecăruia în parte (critica dură făcută celor care “cârmuiesc” literatura), întâmplări care le-au schimbat cursul vieții... îi recomandă ca prozatori, poeți de înaltă
VITRALII. IOAN BARBU. EXEGEZĂ. DINCOLO DE CUVÂNT... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361166_a_362495]
-
că se simt atrași de spectacolul acrobatic și riscant al castelletelor, acea mixtură de dans și acrobație, acompaniată de muzica vivace a instrumentelor de suflat, însuflețite parcă? Acompaniamentul muzical tradițional, piesa „Toc de Castells” intepretată la fluier sau oboi, subliniază dramatismul evenimentului, punctând sonor fiecare etapă a procesului de „înălțare la cer”. Adesea se fac confuzii între catalanism și naționalism catalan. Primul este un curent de gândire născut în secolul al XIX, sub spirit renascentist, orientat spre valorificarea tradițiilor istorice și
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
piesele lui sunt niște metafore dezvoltate. Marin Sorescu face excepție, piesele lui nu intră în categoria incertă a teatrului poetic, deși, prin tensiunea ideilor și traducerea unor atitudini umane în simboluri mari, nu sunt lipsite de lirism și nici de dramatism. Iona, Paracliserul și Matca sunt opere dramatice în sensul nou, pe care îl dau termenului scriitorii moderni de genul Beckett sau Ionesco: o căutare spirituală". Această operă presupune inducerea unei stări de confuzie celui ce privește, în final contrastând, prin
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]