908 matches
-
istoricizată) și melodramatic (categorie tipologică) o întâlnim la majoritatea cercetătorilor serioși ai fenomenului la care ne referim. Eric Bentley 71, de pildă, confirmă peste timp intuiția lui Lovinescu, atunci când consideră melodrama, în ultim resort, drept expresia concentrată a impulsului spre dramatizare, adică un tip etern al teatrului, i.e. reprezentare autentică a vieții în sine. Plecând de la aceleași premise, Peter Brooks insistă cu precădere asupra modernității genului, care, apărut o dată cu Revoluția, devine un simptom al mutației epistemice marcând "disoluția sacrului și a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
au împrumutat una de la cealaltă, marcând evoluția istorică a genurilor. Ca atare, nu ne rămâne decât să constatăm că: 1. teatrul va utiliza cu succes procedeele narative (punând accentul pe subiect, pe intrigă), tot așa cum epicul va profita de mijloacele dramatizării; 2. în timp, tragedia devine melodramă iar epopeea roman, în acord cu sensibilitatea epocii și cu mutația epistemică despre care am mai vorbit; 3. dacă epicul și dramaticul reprezintă așadar "formele" esențiale ale artei, liricul se referă la "conținutul" ei
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
confesiunii și, implicit, tendința de obiectivare a discursului "personal"; 2. sensibilitatea aparte față de teatru și melodramă, cu imaginarul specific. Revenind la nuvela în cauză 131, se cuvine remarcat că, pe lângă procedeul povestirii în ramă, un alt element care contribuie la dramatizarea poveștii sentimentale îl constituie memoria afectivă, activată de perspectiva distanței față de eveniment și de niște circumstanțe exterioare prielnice (aici, întâlnirea cu un prieten, partener compatibil de dialog, capabil să rezoneze la emoțiile retrospective ale "eroului"). Spațiul memoriei se dovedește, astfel
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ramă" e înlocuit printr-un fragment cu rol de mise en abîme, care teatralizează mai subtil povestirea, chiar din "interiorul" său, fără medierea unui narator "implicat". Pentru aceasta, prozatorul utilizează referința livrescă și qui-pro-quo-ul, cu intenția de a sugera posibilitatea dramatizării "literare" a unei existențe altminteri banale și lipsite de orice "dramatism". Incipitul nuvelei o introduce în scenă pe Lucia DeLiguori, eroina poveștii de dragoste, prezentată deocamdată într-un cadru static, intim, cu o carte în mână (femeia are, așadar, preocupări
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
unei fantasme deja romanțate"), melodrama constituindu-se, după cum afirmă cercetătorii cei mai credibili, ca o "precondiție de natură semiotică a romanului"154. Nu întâmplător, analizând scrierile de tinerețe ale lui Lovinescu (nuvelele, piesa de teatru), am evidențiat predilecția sa pentru dramatizare, manifestată în forma elementară a unor procedee și situații-tip (povestirea în ramă, "triunghiul" etc.). În abordarea romanului însă, autorul ar fi trebuit să-și schimbe întrucâtva metoda de lucru, deoarece, dacă teatrul "tratează situația triunghiului" ce guvernează "toate intrigile
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
romanului familial"), "expresia" estetică a acesteia împrumutând, în chip programatic, modalitățile de reprezentare ale teatrului. Când își avertizează partenera de dialog epistolar: "Citește romanul care mă citește pe mine, aproape autobiografic", autorul nu are în vedere altceva decât evidențierea posibilității dramatizării epicului (vieții, biografiei) cu ajutorul lecturii participative, în stare să anuleze barierele dintre realitate și ficțiune, proiectând cititorul/ spectator chiar pe scena romanului. Or, dacă romanul (i.e. romanescul) nu este, la rândul său, decât o formă elementară de lectură a vieții
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lecturii participative, în stare să anuleze barierele dintre realitate și ficțiune, proiectând cititorul/ spectator chiar pe scena romanului. Or, dacă romanul (i.e. romanescul) nu este, la rândul său, decât o formă elementară de lectură a vieții, și dacă lectura presupune dramatizare, atunci orice cititor ajunge inevitabil să perceapă viața ca pe un roman și să aibă conștiința "caracterului melodramatic al existenței" în genere 157. Apoi, cum melodrama trăiește preponderent din elementul senzațional, devine explicabil și procesul de "absorbție diegetică din partea spectatorului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nume neschimbate pentru personajele implicate în caruselul sentimental..." (E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 283). 43 E. Lovinescu, "Pagini florentine", în Opere, vol. IV, ed. cit., p. 82. 44 Idem, p. 77. 45 Lucruri lămuritoare despre dramatizarea epicului am găsit în culegerea *** La tentation théâtrale des romanciers, Philippe Chardin et alii, Éd. Sedes, VUEF, 2002. 46 Vasile Popovici, Lumea personajului, Editura Echinox, Cluj Napoca, 1997, p. 75. 47 E. Lovinescu, "Teatrul Național: "Oedip rege". Tragedie în 5 acte
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
B. Heilman (Tragedy and Melodrama: Versions of Experience, University of Washington Press, Seattle, 1968). În opinia lui Bentley, ar exista patru moduri dramatice fundamentale: melodrama, farsa, tragedia și comedia, melodrama fiind "modul" cel mai important, pentru că reprezintă chiar impulsul spre dramatizare, spre transformarea realității în semn. Pe când Heilman consideră melodrama nu doar "o constantă a imaginației", ci și o "constantă între modurile literare". 70 Anne Übersfeld, Termenii cheie ai analizei teatrului, traducere de Georgeta Loghin, Institutul European, Iași, 1999, pp. 49-50
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
p. 80 ș.u. Melodrama constituie o precondiție de natură semiotică a romanului ("part of the semiotic precondition of the novel"), pentru că reprezentările ficționale sunt construite pe un tipar teatral. Așadar, în proză, melodrama este un mod al conceptualizării și dramatizării etice și emoționale, retorica melodramei fiind dublată "de o dicțiune și un stil de joc exagerate și neverosimile" (personajele reale ale melodramei sunt sentimentele, conchide Brooks). Retorica melodramei se bazează deci pe o serie de figuri specifice (hiperbolă, antiteză și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Lulù", iar "Alice Voinescu îi consacră dramaturgului german un vast studiu (Aspecte din teatrul contemporan, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1941)". De aceea, "provocat de tragedia lui Wedekind, Lovinescu scrisese prima versiune a romanului în 1920; entuziasmat de dramatizarea Hortensiei Papadat-Bengescu, el rescria în 1927 Lulù, propunându-l încă o dată ca roman". Merită reținută toată argumentația cercetătoarei clujene, care dovedește foarte convingător influența dramaturgului Wedekind asupra romancierului Lovinescu (Ligia Tudurachi, op. cit., pp. 125-133). 195 Ligia Tudurachi, op. cit., p. 140
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
prezintă o anumită informație a cărei importanță este nesemnificativă, dar o construiește în așa fel încăt primește o semnificație care nu coincide cătuși de puțin cu realitatea. Criteriul de selecție a acestei informații, îl constituie senzaționalul, spectaculosul, televiziunea îndemnănd la dramatizare. Aceasta pune în scenă un anumit eveniment căruia îi exagerează importanța și caracterul dramatic. Cercetătoarea Elisabeth Noelle-Neumann susține că, pe termen scurt mass-media nu are niciun efect asupra cetățeanului, dar pe termen lung, efectele sunt destul de profunde. Dacă respectivul cetățean
Puterea de influenţă a televiziunii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Baldovin () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2289]
-
de două zile, elevii se reîntorc acasă. In comuna Ruginoasa se află palatul lui Al. I. Cuza, restaurat cu câțiva ani În urmă, și ruinele hanului din secolul al XVIII-lea. Pentru a trăi cu emoția locului câțiva copii fac dramatizarea lecturilor: Moș Ion Roată și Unirea Moș Ion Roată și Cuza Vodă Se intonează și cântecul "Hora Unirii". Reîntoarcerea acasă. III. Sistematizarea cunoștințelor Ce itinerar am parcurs În cele două zile? Ce obiective istorice și culturale mai importante am vizitat
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
prevăzute în orarul zilnic, dar și cu ocazia diferitelor evenimente din viața grupei sau a gradiniței, cum ar fi serbările celor mici. Un număr tot mai mare de educatoare își întocmesc singure programele de serbare pe baza propriilor creații: poezii, dramatizări ale poveștilor clasice realizate în versuri, șezători tematice, carnavaluri. Pe lângă această necesitate profesională, aș adăuga, ca motivație a apariției acestei literaturi pentru copii creată de educatoare, bucuria de a surprinde și a da glas inocenței copilăriei, trăirilor intense ale copiilor
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
să-și dezvolte atitudini comunicative, să manifeste originalitate în exprimarea opiniilor, precum și receptivitate și toleranță față de interlocutori. Deoarece, „jocurile de rol” presupun o implicare deplină a școlarilor, este necesar să se discute comportamentul corect sau incorect al unor personaje. Prin dramatizarea scrierii „Primul clopoțel”, am pus elevii în situația de a analiza comportamentul lui Vlăduț, coincidența fiind cu atât mai mare cu cât elevul care a interpretat acest rol se numește tot Vlăduț și care are acum același comportament. Am observat
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
tema dată; cântece: „Ștefan, Ștefan Domn!”; „La mormântul lui Ștefan” - versuri de Șt. O. Iosif; desene realizate de elevi, individual și colectiv, reprezentând portretul lui Ștefan (copil și domnitor); compuneri - crealii ale elevilor pe tema dată: „Soarele Moldovei”, „ Ștefan Domn”; dramatizare „Daniel Sihastru”; benzi desenate, fragmente ilustrate, finaluri de lecturi schimbate, povești ilustrate; expoziție de carte cu prezentarea fiecăruia; reportaje, note de călătorie; itinerare pentru excursii posibile sub genericul dat; rebusuri create de copii; concurs „ Cine știe câștigă” - întrebări posibile Obiectivul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
informații referitoare la evenimentele din lecturile parcurse; -selectarea unor proverbe, zicători din lecturile analizate; întocmirea unor fișe privind copilăria de altădată, școala, tradiții și obiceiuri, portul, modul de viață; redactarea unor caracterizări privind personajele - limbaj arhaic, comportament, concepții de viață; dramatizări inspirate din lecturi; gala personajelor: port, limbaj; întocmirea unui documentar: „Copilăria de ieri și de azi, asemănări și deosebiri”. Evaluarea semestrială: Limba română, științe, arte, tehnologii. Tema proiectului: „Toamna” Planul proiectului: Date științifice; Lucrări ale unor poeți și scriitori despre
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
al uimirii, semn al unei stări neașteptate de surprindere și uluială, dar, consecutiv, și al smereniei În fața minunii. E posibil ca un haiku să poată fi interpretat ca regizare a unui mister, ceva Între un ritual religios al inițiaților și dramatizare reprezentată cu prilejul unei sărbători. Vorbind despre traducerea În limbile europene a cuvintelor japoneze care notează kireji (pauza, cezura dintre părțile haiku-ului), Gabi Greve spune: “Unii poeți, În special Hasegawa Kai din grupul Gendai Haiku, susțin că orice haiku
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care să se perpetueze dincolo de momentele și circumstanțele În care a fost rostit. El aparține limbajului colocvial și răspunde nevoilor cotidiene. Nu este autonom și pentru că face parte dintr-un complex comportamental evocator În care mai importante sînt gesturile, mimica, dramatizarea și capătă astfel mai mult o funcție de gesticulație verbală. Rolul cuvintelor spuse nu este doar acela de a scoate lucrurile din anonimat, ci mai ales acela de a le da un relief emoțional și a le Înzestra cu accente prestigioase
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Ministerul Educației Compartimentul Mijloace de învățământ decide asupra normativului de dotare minimală pentru învățământul preșcolar. Pentru educarea limbajului sunt necesare: • mijloace audiovizuale: casete audio și CD-uri cu antologii tematice din literatura română și universală pentru copii (versuri, proză), lecturi, dramatizări; videocasete, DVD-uri cu filme didactice pentru diferitele mijloace de realizare a activităților de educare a limbajului (memorizare, lectura după imagini, convorbire, povestire etc.); casete audio pentru activități recuperatorii (de învățare independentă) care vizează receptarea corectă a mesajului scris și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
orale; al căror conținut este utilizat ca element de construcție a comunicării; pentru îmbunătățirea exprimării verbale corecte din punct de vedere lexical și sintactic; pentru dezvoltarea creativitătii și expresivității limbajului oral. • truse cu accesorii și costume pentru jocuri de creație, dramatizări • jucării educaționale adecvate nivelului de vârstă, jocuri de masă, puzzle etc. • măști și păpuși pentru mânuit etc. Pentru activități matematice: • aparate, truse și echipamente logi I (Dienes) pentru educatoare; logi II (Dienes) pentru copil; trusă pentru operații cu numere naturale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pe teme ecologice sau teme cuprinse în programele școlare; Vizionări: filme, teatre, spectacole, muzicale, sportive; Competiții inter-clase, inter-școli cu conținut cultural, artistic, sportiv; Programe distractive Audiții: povești, concerte, muzică, spectacole; Vizionări: programe tv, video, diafilme; Șezători, serbări, teatru de păpuși, dramatizări; Acțiuni proprii de proiectare și organizare a timpului liber. a) Salutul - mod de comunicare Salutul este prima manifestare de curtoazie cu care se întâmpină pe cineva. Deși formele de salut sunt vechi de când lumea, salutul în sine are în mimică
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
diferența este că la teatru îi privești pe actori, în timp ce aici chiar tineretul este actor. Dar jocul este ceva absolut normal!" (Partea a 4-a, Cartea a 10-a, Edit. Garnier, 1969, p. 751) Fără îndoială, datorită spontaneității fenomenelor de dramatizare, conceptul de mimesis are o origine specific teatrală, după cum ne amintește Aristotel, în Cartea I a Poeticii. Termenul "mimos" denumește într-adevăr texte dramatice care nu ne-au parvenit, "mimele lui Sofron și Xenarc", scenete cu subiecte scoase din viața
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fondatoare acceptate.400 Până la urmă, nici nu este relevant dacă individul (ori grupul) este conștient când realizează un eveniment creator de mit, ci felul în care se simte conectat sau nu cu ceea ce aduce profunzime în existența sa: mitul înseamnă dramatizarea valorilor conștiente ori inconștiente ale unui grup sau ale unei persoane (sensul există pentru un om doar când el simte că trăiește o viață simbolică, adică este actor într-o "dramă divină").401 Mitul însoțește limbajul și este transmis odată cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o ieșire fericită sau nefericită, violând prohibițiile și deci rămânând culpabil, dar în lumina aparte a mitului, a măreției, apare ca total dezvinovățit.438 Este însă nevoie de acțiune, de identificare de facto cu eroul, ceea ce se realizează prin rit (dramatizarea mitului), iar actantul devine eroul, violarea interdicției fiind posibilă doar în atmosfera mitică (iar fără rit, mitul își pierde capacitatea de a fi trăit și devine literatură).439 Pentru David Adams Leeming, în viziune psihanalitică, eroul este persoana noastră, "reprezentantul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]