1,112 matches
-
în ele uneltele Casei lui Dumnezeu, darurile de mîncare și tămîia. 10. Am auzit de asemenea că părțile Leviților nu li se dăduseră și că Leviții și cîntăreții, însărcinați cu slujba, fugiseră fiecare în ținutul lui; 11. Am mustrat pe dregători, și am zis: "Pentru ce a fost părăsită Casa lui Dumnezeu?" și am strîns pe Leviți și pe cîntăreți, și i-am pus iarăși în slujba lor. 12. Atunci tot Iuda a adus în cămări zeciuiala din grîu, din must
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
aceeași cultură se vede mai târziu și la poporul dac; căci pe columna lui Traian găsim legionari secerând grâu pe ogoarele dace și un alt tablou ne arată grâne găsite de Romani într-un lagăr părăsit de Daci; iar printre dregătorii cei mari ai statului dac întâlnim și supraveghetori ai agriculturii. Deși grâul se vede că a fost cultivat în Dacia, totuși credem că hrana națională a Dacilor era meiul sau mălaiul. Plinius anume ne spune că «popoarele pontice preferă meiul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
altceva ce poate fi schimbat pentru grîul dătător de viață. în vremuri de foamete, își vînd copiii pentru el. în vremuri de război, îi pot vinde pe dușmanii capturați în luptă. Bogăția orașului face din război un lucru profitabil, pentru că dregătorii orașului știu cum să folosească mîna de lucru ieftină. Sînt tăiați copaci, noile canale lărgesc terenul cultivat. Orașul se extinde. Crește pentru că e un corp viu, arterele lui sînt rîuri și canale, membrele sînt rute comerciale care înșfacă oamenii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu departe de sfântul lăcaș, la București. Și-a ridicat o casă acolo și a tot făcut drumuri la conacul ascuns în pădure, ca artistul care își ridică în taină opera. Voia s-o mărite pe Ghighina cu nepotul unui dregător din Târgoviște și să-i dea de zestre casa din București. Nu era bogat, dar nici nu se putea plânge. Adunase ceva bani în expedițiile războinice în care fusese, iar acum, de când urcase pe tron Vlad Dracul cel Tânăr, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
voie de la stăpânire. Avea trei țigani care îi țineau casa și viața lui ar fi mers înainte frumos, dacă nu apărea Nălbica. Ea și-a cerut înapoi casa, l-a chemat în ajutor și pe Ioniță Zugravu, a plătit un dregător, dar toată lumea era de părere că dacă s-a dus la mănăstire, să stea acolo. Casa a fost rechiziționată pentru că nu stătea nimeni în ea de ani mulți. Dandu are familie și, în plus, de un an se îngrijește de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
la mănăstire, să stea acolo. Casa a fost rechiziționată pentru că nu stătea nimeni în ea de ani mulți. Dandu are familie și, în plus, de un an se îngrijește de locuință. - N-aș fi venit, mărite, i-a spus ea dregătorului, dacă nu m-ar fi trimis Maica Domnului. Aceasta e porunca ei și nu ne putem împotrivi. Și pentru că părea că nimeni nu voia să-i dea dreptate, după un an de procese și drumuri, Nălbica a făcut o otravă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
stăpân al luminii din care izvorăște spațiul, după cum ea, luna, stăpânește întunericul care e misterul timpului. În China antică, luna și floarea de cireș au fost nedespărțite, câte o odaie special amenajată pentru contemplarea astrului nopții nelipsind din pagoda oricărui dregător. Concentrând forța prin restrângere, luna era socotită matca germenilor acestei lumi. Același rol i-l atribuie cele mai diverse tradiții și nu în ultimul rând hermetismul medieval, care prin desele referințe la lumea sublunară înțelege tocmai tărâmul firii, supus istoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
odăjdii strălucitoare și încins cu un brâu, au îngropat o cruce de argint, spre răsărit, unde trebuia să fie altarul, au citit din cărțile sfinte, și-au sărutat pe rând Sfinta Scriptură. Toată mahalaua se uita împrejur. Veniseră și câțiva dregători, în haine negre, primarul, vreo doi comisari, lume aleasă. Oamenii ședeau cu capetele plecate, ascultau vorbele preotului celui mic și la urmă s-au închinat cu evlavie. Până iarna au terminat biserica. Salahorii ridicaseră schelele pe măsură ce creșteau zidurile.Cărămizile se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Fără să nutrească vreo simpatie pentru viziunea lui Eusebiu al Cezareei despre „epoca de aur” constantiniană, O’Donovan contestă totuși separația adoptată de moderni între Biserică și Stat, garantul puterii politice. Evanghelia le cere creștinilor să nu înceteze a spune dregătorilor lumii că puterea care le-a fost încredințată nu le aparține. Orice demnitar nu este decât un custode. Puterea legislativă și executivă nu reprezintă niște privilegii acaparate în sfera privată de un individ sau de-o clică - așa cum își imaginează
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
alese de locuitorii acestor orașe”. Ideea autonomiei, în fapt, a unei administrații publice locale autonome, a devenit apoi un punct programatic în revendicările Revoluției de la 1848 din cele două principate, cerându-se „dreptul pentru fiecare județ de a-și alege dregătorii săi”. Convenția de la Paris din 1858 a reluat aceste deziderate, iar Statutul lui Cuza din 1864 le recunoaște ca principii de organizare ale statului modern român. Drept urmare, Legea pentru comunele urbane și rurale nr. 394 din 31 martie 1864 și
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
românești, terminate, se pare, Încă din 1780. Deschiderea Începe, dar, la primul dintre Văcărești prin Încercarea de a pune ordine În albia limbii. Nu putem zice: a crea o limbă, pentru că Ienăchiță nu se gîndește pe sine decît ca un dregător În lumea gramaticii. N-are insolența, superbia geniului care vrea să recreeze totul vrea numai să ferească pe alții de greșeală și să Îndrepte proastele obiceiuri ale vorbirii. Artist, totuși, În fundul sufletului său, nu Împinge rigorile sale morale și scriptuale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lor să biruie Hristos»”<footnote Pr. Nicolae Chifăr, Teologie și spiritualitate patristică, Editura Trinitas, Iași, 2002, p. 14. footnote>. Unii dintre creștinii mărturisitori (martiri) erau din rândul clericilor, alții erau cetățeni romani sau chiar slujeau și statul ca ostași, funcționari, dregători de toate vârstele și stările sociale. Din sfetnici și ostași de frunte ai împăratului au devenit, prin martiriu, prieteni ai Împăratului Hristos și ostași credincioși ai Lui. Prin suferințele îndurate cu bărbăție, mărturisind dreapta credință în Hristos, au dobândit faima
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Trupul lui era cu totul dărâmat de bătrânețe și de boală , în schimb sufletul îi era încă atât de vioi, încât și prin el Hristos s-a dovedit biruitor (II Cor. 2, 14). Când ostașii l-au adus la tribunal, dregătorii orașului și toată mulțimea care îl însoțea intonau cele mai deosebite strigăte, parcă ar fi adus tocmai pe Hristos Însuși. Oricum și el a adus o bună mărturisire (I Tim. 6, 13)”<footnote Ibidem, cartea a cincea, I, 29-30, p.
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ȘI COMUNITĂȚI UMBRĂREȘTENE ASERVITE ....... 85 1. Considerente de ordin general ....................................................... 85 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie ................................................. 89 Țigăneii ........................................................................................ 91 Bozieștii și Tămășenii .................................................................. 95 3. Interconexiuni între stăpâniri individuale și devălmașe .............. 100 Mici dregători umbrăreșteni și stăpânirile lor .............................. 104 4. Stăpânirea boierilor Costăchești .................................................. 108 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană ..................... 115 CAPITOLUL IV TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI ..................................................... 137 CAPITOLUL V INCONGRUENȚE RELATIVE LA STRUCTURILE DEMOGRAFICE ȘI LA TERITORIU ....................................... 165 1. Repere demografice ..................................................................... 165 2. Suprafața
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie, formând o singură unitate administrativă și fiscală. Identitatea unică a locuitorilor din cele două entități sătești o găsim explicit prezentată într-o însemnare din 16 octombrie 1774, deci în același an cu catagrafia, când, pe un manuscris vechi, micul dregător Năstase Scorțescu nota pentru posteritate, după obiceiul timpului, producerea unui cutremur de pământ chiar în vremea când se afla cu strângerea dării vădrăritului în ținutul Tecuciului, precizând: “Și eram în satul Umbrărești, în deal la Condrea, șăzând la masă când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca un vestigiu păstrat cu multă grijă de către oamenii locurilor. În anul 1664, aflându-se într-o situație bănească dificilă, satul Umbrăreștii este nevoit să facă zapis de danie pe un vad de moară la apa Bârladului, în beneficiul puternicului dregător al timpului acela, hatmanul Neculai Racoviță. Atât forma, cât și conținutul actului de danie ne ilustrează clar starea de devălmășie a locuitorilor umbrăreșteni la acea dată, când ei consemnează: „noi, satul Umbrărești, scriem și mărturisim cu cestu zapis al nostru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cavalerie, supus hatmanului, care era „mai marele peste oastea țării”, dacă nu cumva și alți locuitori din cei enumerați mai sus vor fi fost înrolați în serviciul călărășesc. E posibil ca vătaful de hânsari să fi fost intermediarul între marele dregător și consătenii săi, știut fiind că actele de danie implicau obligații reciproce, motiv pentru una din părți de a refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și-ar avea originea de loc și de neam ilustra familie a boierilor moldoveni Costache. Asupra acestui aspect vom reveni. În timpul domniei lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întocmit, constată că „niapărat s-au pășunat și pe părțile răzășilor ca unili ce nu sunt disparțite și deosebite hotare, fiind tot un trup și răzășii la un loc”, răzeș fiind, deci, și Sandu Avram și nimic altceva în ochii dregătorilor. Se putea o exprimare mai clară pentru a se surprinde starea de devălmășie a locuitorilor din obștea umbrăreșteană, cel puțin în unele din structurile sale teritoriale în plin secol al XIX-lea ? Iată surse documentare, pe care se sprijină afirmația
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aptă, din punct de vedere juridic și armat, să asigure protecția și securitatea necesară. Rolul acesta putea fi exercitat de o persoană, de o familie mai puternică, sau de un grup de persoane cu un conducător în frunte, mai tîrziu dregător, promovat de propria comunitate, ori adus din afara ei. Pentru protecția asigurată, obștea se obliga să contribuie cu cele necesare vieții protectorilor și familiilor lor, prin cedarea unei părți din produsele muncii, de regulă a zecea parte, de unde și termenul dijmă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din comunități vecine, dovadă a trăiniciei obștii de aici, ea lăsîndu-se greu aservită stăpânirilor de tip individual, feudal. 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie Primul loc devenit supus și ascultător de un stăpân dregător investit de către autoritatea domnească, într-o fază de apogeu a existenței sale, prin care se dispune, în virtutea dreptului de dominium eminens, asupra modului de organizare și reglementare a relațiilor social-economice și politice având sorginte feudală de tip răsăritean (bizantin), a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum ar fi Torceștii, Salcia, iar cei mai mulți credem că au intrat în componența satului Suraia, sat în care s-a păstrat și perpetuat numele de familie Hrăbor (Viteazul), cu varianta Hărăbor, prezentă și în zilele noastre, poate descendenți ai marilor dregători din secolele XV-XVI cu acest patronimic. În acest sens trebuie reținut că Ștefan, căpitanul de Tecuci, unul dintre numele frecvent menționate în documentele tecucene, se trăgea tot din neamul Hrăborilor. Alți locuitori din Țigănei vor mai fi intrat în comunitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sus, de la alte rude ale ei”, fără a se mai specifica despre ce rude anume ar fi vorba, așa cum procedase la prima danie când este menționat Isac Balica. Întrucât în timpul domniei lui Vasile Lupu au existat trei sau patru mari dregători cu prenumele Iorga, este cam greu de stabilit care anume dintre ei intră acum în stăpânirea Bozieștilor. Ținând seama însă că acești Iorga au avut diferite slujbe domnești, credem că putem identifica un posibil beneficiar în persoana lui Iordache Cantacuzino
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost fiul unui preot, Ion, posibil originar din locurile noastre. Cârstea Ghenovici, prin cumpărături, stăpânise pe teritoriul comunei Umbrărești satul și moșia Țigăneii, dar și satele vecine cu Umbrăreștii, Blăjerii și Dimaciul sau Dimăcenii, ajunse și acestea stăpâniri Costăchești. Mici dregători umbrăreșteni și stăpânirile lor Dacă stăpâni efectivi, prin acte, se documentează a fi fost asemenea personalități, cei care conduceau direct și reglementau la fața locului treburile social-economice, politice și financiare, erau slujitorii ridicați din categoria locuitorilor simpli cu sprijinul stăpânilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
efectivi, prin acte, se documentează a fi fost asemenea personalități, cei care conduceau direct și reglementau la fața locului treburile social-economice, politice și financiare, erau slujitorii ridicați din categoria locuitorilor simpli cu sprijinul stăpânilor de sate, ori al altor mari dregători ce vizau, la rândul lor, asemenea stăpâniri. Se ridicau și ajungeau în slujbe mărunte de stat mulți locuitori din zonă, pe care îi întâlnim în diferite documente, fie în postura de beneficiari ai unor mici privilegii, inclusiv dreptul de stăpânire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]