783 matches
-
raport anatomic constant cu elementul arterial și portal al segmentului hepatic respectiv. Ficatul drept și cel stâng este drenat distinct de cele două canale hepatice lobare, canalul hepatic drept și stâng. Hepaticul drept, constituit din canalul lateral și cel paramedian, drenează segmentele 6,7, respectiv 5 și 8, iar hepaticul stâng, care are un trunchi comun, nedivizat, mai lung decât cel drept, drenează segmentele 2, 3 și 4. Confluența celor două canale hepatice se face deja extrahepatic, la nivelul hilului, constituind
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
două canale hepatice lobare, canalul hepatic drept și stâng. Hepaticul drept, constituit din canalul lateral și cel paramedian, drenează segmentele 6,7, respectiv 5 și 8, iar hepaticul stâng, care are un trunchi comun, nedivizat, mai lung decât cel drept, drenează segmentele 2, 3 și 4. Confluența celor două canale hepatice se face deja extrahepatic, la nivelul hilului, constituind confluentul biliar superior. Modul de confluență al canalelor de drenaj al ficatului drept și stâng prezintă variante anatomice, care sunt importante pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
trei căi: cea directă intrahepatică, cea superioară portocoledociană internă și calea postero-inferioară sau porto-coledociană externă (fig. 120). Extensia ganglionară este prezentă deja în 25- 75% din cazuri în momentul diagnosticului. [3,4] Extensia hepatogenă este pe cale predominent venoasă, venele colecistului drenându-se ramura dreaptă a venei porte, pediculul venos al segmentelor hepatice 5 și 8. Metastazele hepatice sunt cel mai frecvent în parenchimul hepatic adiacent și mult mai rar în plămâni deoarece drenajul venos al colecistului este predominent în vena portă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
exclusiv din arterele sistemice: pleura costală din arterele intercostale și din arterele mamare interne, pleura mediastinală din arterele bronșice, diafragmatice superioare și din mamarele interne. Sângele arterial al domului pleural provine din artera subclavie. Sângele venos al pleurei parietale este drenat prin venele peribronșice direct în vena cavă superioară. Drenajul limfatic al pleurei viscerale se face printr-o mare rețea de capilare limfatice sub-pleurale (mai abundentă în lobii inferiori) în plexurile profunde pulmonare situate peribronșic și interlobar. Ricquet (1989), descrie totodată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
ramuri transdiafragmatic la pericard. Unii autori au descris anastomoze ale acestor ramuri cu teritoriul coronarian, acestea reprezentând căi colaterale de mare importanță [12]. Drenajul venos se realizează în vena azygos, hemiazygos, venele toracice interne și venele diafragmatice superioare. Limfa este drenată către ganglionii mediastinali anteriori, traheobroșici inferiori și diafragmatici [14]. Pericardul fibros și lama parietală a pericardului seros sunt inervate de nervii vagi, simpaticul toracic și nervul frenic [12]. Lama viscerală a pericardului seros (epicardul) este inervată de fibre aparținând plexului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
purulente). Pleureziile purulente pot fi netuberculoase (nespecifice), tuberculoase (specifice), sau mixte (specifice + nespecifice). PLEUREZIA PURULENTĂ NETUBERCULOASĂ A fost semnalată pentru prima dată de Hipocrate, care pe lângă descriere, a făcut corelația dintre aspectul lichidului pleural și prognostic. Astfel: „când empiemul este drenat prin cauter sau cuțit și puroiul este filant și alb bolnavul va supraviețui, dar dacă este amestecat cu sânge și miroase urât, el va muri”. Definiție Pleurezia purulentă sau empiemul pleural constă în acumulare de puroi la nivelul cavității pleurale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
din punct de vedere tehnic este mai simplă și mai puțin costisitoare, dar este grevată de riscul apariției angiocolitei repetitive a lobului nedrenat (fig. 179-181). Totuși, la un număr relativ mare de pacienți, din punct de vedere tehnic se poate drena doar un lob. Acest drenaj unilateral asigură totuși o calitate bună a vieții, mai ales dacă se alege o proteză metalică [11,12,16]. Pentru a nu obstrua complet orificiul căilor biliare al lobului opus, se preferă protezele metalice neacoperite
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
drenarea secreției pancreatice exocrine. Transplantul pancreatic segmentar presupune anastomoza vaselor splenice care asigură irigarea sanguină a grefei cu vasele iliace ale primitorului. Prin obstrucția canalului pancreatic printr-un polimer sau prin anastomozarea pancreasului la o ansă jejunală în „Y” este drenată secreția pancreasului exocrin. Tratamentul imunosupresor utilizează schema Ciclosporină AzatioprinăPrednison. Cele mai frecvente complicații postoperatorii sunt fistulele pancreatice sau duodenale care pot determina abcese sau peritonite, necrozele pancreatice sau duodenale, ulcerațiile duodenale, trombozarea anastomozelor arteriale. Pierderea la distanță a eficienței tratamentului
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
Circulația venoasă preia sângele adus de sistemul arterial împreună cu substanțele toxice rezultate din metabolismul celular. Circulația limfatică preia restul de apă și de substanțe care din diverse motive nu au putut fi preluate de circulația venoasă și pe care le drenează apoi în sistemul venos (Bergan, Pascarella 2007). Prima descriere sistematică și aproape completă (exceptând valvele venoase și sistemul venelor perforante) a sistemului venos a fost făcută de André Vesale în De Humanis corporis fabrica (1543) (Friedman, 2005, Caggiati, Allegra, 2007
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
profunde ale piciorului care formează arcul venos plantar profund din care pleacă venele pedioase și venele plantare internă și externă; • vena tibială anterioară; • vena tibială posterioară (fig. 7); • venele musculare ale moletului (fig. 10) (venele mușchiului solear și venele gastrocnemiene) drenează sângele de la nivelul musculaturii gambei în venele profunde alăturate (vena tibială posterioară respectiv vena poplitee); • vena peronieră (fibulară) care prin unire cu vena tibială posterioară formează trunchiul tibio peronier cu o lungime de 2-3 cm care prin unire cu vena
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
anterioară formează o vena poplitee (fig. 6, fig. 7) care după unirea cu vena safenă externă poartă denumirea de o venă femurală superficială (fig. 4, fig .5). Aceasta primește mai mulți afluenți, cel mai important fiind vena femurală profundă ce drenează sângele de la musculatura posterioară coapsei, devenind astfel vena femurală comună. De la nivelul ligamentului inghinal aceasta poartă numele de venă iliacă externă. 1.1.1.3. SISTEMUL VENELOR PERFORANTE Cele două sisteme superficial și profund sunt legate prin venele perforante (fig
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și gambei. Corespunde venei marginale laterale din viața embrionară. În terminologia anatomică toate venele piciorului au fost considerate superficiale. Ele trebuie identificate în funcție de localizarea lor topografică. Este important de menționat că arcul venos dorsal și venele marginale laterală și medială drenează spre compartimentele safeniene. • Venele profunde Numele unor vene profunde a fost schimbat față de cel din terminologia anatomică și lista a fost extinsă prin adăugarea câtorva vene cu semnificație clinică și anatomică (Tabel 2) (Eklof et al., 2004). Vena femurală comună
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
medie, cu extindere spre stratul intern al intimei hiperplazice și în trombii organizați, în situațiile în care aceștia există. Rețeaua de capilare are o dispoziție longitudinală la nivel adventiceal, și circulară în medie, iar venulele post-capilare care apar în intimă drenează centrifug spre vasele venoase adventiceale, care formează ulterior colectori venoși cu traiect comun vaselor arteriale nutritive. Analiza morfometrică tridimensională (Kachlik et al., 2007) a relevat diferențe dimensionale certe între vasa vasorum arteriale (diametru 11,6-36,6 microni), capilare (diametru 4
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
intern va fi comandat în funcție de necesitate. Condiția de supracurent este detectată de un amplificator de curent limitator. Circuitul amplificator de curent limitator este activat în clipa în care tranzistorul G1 este comandat. Amplificatorul limitator de curent, compară căderea de tensiune Drenă Sursă a MOSFET-ului de la pinu Ifb cu tensiunea de la pinul Imax. Deoarece curentul intern absorbit Imax = 190µA, pragul depășire de curent este programat de un rezistor extern. Limitarea de curent poate fi determinată cu următoarele relații. unde: I0 este
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
și prin efectul imediat de lectură, acestea erau mai curînd acte de emancipare decît rapoarte de activitate, însă, tocmai prin grandoarea lor afișată și prin aerul lor exhaustiv deconspirau multiplele complexe provinciale și tot atîtea reflexe de gîndire reziduală, însuficient drenată în noile condiții. Venirea în București nu avea atît ca argument imperativul cunoașterii și al comunicării, dorința legitimă a ieșirii din cadru ca prim pas către eliberarea de prejudecățile sistematic induse printr-o politică abuzivă (și) în domeniul culturii, cît
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11374_a_12699]
-
unei infecții; - Chirurgul sau medicul curant susține un diagnostic de infecția plăgii operatorii profunde. Observații: Daca infecția cointeresează concomitent structurile superficiale și profunde ale plăgii operatorii diagnosticul va fi de plaga operatorie profundă; Infecția organului sau cavitații operate care se drenează prin plaga, este considerată infecție de plaga operatorie profundă. c) Infecțiile postoperatorii ale organelor sau cavităților instrumentate ... Aceste infecții pot apare pe orice teritoriu al organismului care a fost instrumentat în timpul intervenției chirurgicale (excepție țesutul cutanat, fascia și musculatură) Pentru
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
sau semnele clare ale unei infecții la nivelul organelor sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală; - Chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infecție la nivelul organului sau cavitații operate. Observații: Este posibil că infecția organului sau cavitații operate să se dreneze prin plaga operatorie. Aceste infecții de obicei nu necesită reintervenție operatorie și de cele mai multe ori pot fi considerate că o complicație a plăgii de incizie profundă. Din acest motiv ele țin de grupa infecțiilor plăgii operatorii profunde. Secreția recoltata din
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
unei infecții; - Chirurgul sau medicul curant susține un diagnostic de infecția plăgii operatorii profunde. Observații: Daca infecția cointeresează concomitent structurile superficiale și profunde ale plăgii operatorii diagnosticul va fi de plaga operatorie profundă; Infecția organului sau cavitații operate care se drenează prin plaga, este considerată infecție de plaga operatorie profundă. c) Infecțiile postoperatorii ale organelor sau cavităților instrumentate ... Aceste infecții pot apare pe orice teritoriu al organismului care a fost instrumentat în timpul intervenției chirurgicale (excepție țesutul cutanat, fascia și musculatură) Pentru
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
sau semnele clare ale unei infecții la nivelul organelor sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală; - Chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infecție la nivelul organului sau cavitații operate. Observații: Este posibil că infecția organului sau cavitații operate să se dreneze prin plaga operatorie. Aceste infecții de obicei nu necesită reintervenție operatorie și de cele mai multe ori pot fi considerate că o complicație a plăgii de incizie profundă. Din acest motiv ele țin de grupa infecțiilor plăgii operatorii profunde. Secreția recoltata din
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
de lucru mai mare de -10°C, calitățile cerute materialelor trebuie să fie satisfăcute pentru temperatura de -10°C. De asemenea, producătorul trebuie să țină seama de următoarele prevederi: a) să poată fi inspectat interiorul recipientului; ... b) să poată fi drenat recipientul; ... c) calitățile mecanice să fie menținute de-a lungul perioadei de utilizare a recipientului în scopul pentru care a fost destinat; ... d) luându-se în considerare destinația lor, recipientele vor fi protejate corespunzător împotriva coroziunii, și de faptul că
HOTĂRÂRE nr. 454 din 18 aprilie 2003 (**republicată**)(*actualizată*) privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a recipientelor simple sub presiune**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149379_a_150708]
-
Internațional de Epizootii, într-o exploatație agricolă, o crescătorie de animale sau un adăpost, unde sunt prezente animale, precum și în locurile învecinate. Fosa: spațiu subteran destinat acumulării purinului din adăposturi sau padocuri, situat de obicei în afara suprafeței pe care o drenează. Normă igienică: condiție igienică bine precizată (de obicei cantitativ) care constituie o obligativitate stabilită prin acte normative interne ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului sau prin uz. Obiectiv: (interior-exterior, inchis-deschis, cu animale-fără animale): cea mai mică parte construită dintr-
PLAN din 18 septembrie 2003 (*actualizat*) pentru eradicarea accelerata a anemiei infectioase ecvine pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152555_a_153884]
-
suprafețe; - părțile detașate, curățate și spălate, vor fi remontate; - se vidanjează fosele colectoare, se desfunda și se spală canalele de scurgere și rigolele; - se îndepărtează pentru protecție toate obiectele care nu trebuie să vină în contact cu substanțele insecticide; - se drenează apele stagnante din incinta fermei și din jurul acesteia. 2. Aplicarea soluției de dezinsecție: - dupa decontaminare și zvântare, pe întreaga suprafață decontaminabilă se pulverizează o soluție insecticida, calculandu-se 0,2 l/mp. Se va insista asupra locurilor preferate de dăunători
PLAN din 18 septembrie 2003 (*actualizat*) pentru eradicarea accelerata a anemiei infectioase ecvine pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152555_a_153884]
-
se cresc animale. - "decontaminare" - operațiune complexă care are drept scop distrugerea germenilor de pe o suprafață, din conținutul unui material, sau din aer. - "fosă" - spațiu subteran destinat acumulării purinului din adăposturi, sau padocuri, situat de obicei în afara suprafeței pe care o drenează. - "hală" - încăpere unică în adăpost și pe un nivel, unde se cresc animalele în sistem industrial. - "obiectiv" - (interior-exterior, închis-deschis, cu animale - fără animale) cea mai mică parte construită dintr-o fermă având funcționalitate de sine stătătoare, pe care se aplică
NORMĂ SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2003 privind Planul de Urgenţă pentru pesta porcină clasică*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158355_a_159684]
-
superioară a fiecărui tanc de marfă și, în măsura în care este practic posibil, tubulaturile de aerisire pentru marfă, trebuie să se autodreneze înapoi în tancurile de marfă în toate situațiile normale de functionare de canarisire și asieta. Dacă este necesar să se dreneze tubulaturile de aerisire situate deasupra nivelului oricărei supape de presiune/depresiune trebuie să se monteze robinete de purjare prevăzuți cu capac sau dop de drenare. 8.2.3 Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că presiunea lichidului din orice
COD PENTRU CONSTRUCŢIA DE NAVE SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.10(54) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 29 aprilie 1987, prin Rezoluţia MSC.14(57) a Comitetului Securită��ii Maritime la Londra la 11 aprilie 1989 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.32(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989, prin Rezoluţia MSC.28(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.55(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prin Rezoluţia MSC.50(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.69(38) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996 şi prin Rezoluţia MSC.58(67) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.73(39) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 martie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149868_a_151197]
-
a schimburilor; - modul de efectuare și de îngrijire a cateterului peritoneal; - cantitatea de lichid care trebuie introdusă în cavitatea peritoneala; - cântărirea cantității de lichid din pungă evacuatoare; - notarea obligatorie într-un caiet după efectuarea fiecărui schimb: (cantitatea evacuată, aspectul lichidului drenat din cavitatea peritoneala, puls, diureza, presiune arterială, scaun, greutatea corporală notata în fiecare dimineață, cantitatea de ultrafiltrat pe 24 ore); h. Execută tratamentul folosind aparatul de dializa peritoneala, conform indicațiilor medicului, la bolnavii spitalizați; i. Instruiește bolnavul să se prezinte
REGULAMENT din 23 decembrie 2004 (**actualizat**) de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializa publice şi private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166903_a_168232]