728 matches
-
el. Ca o concluzie, se poate arăta că procesul de Învățare a câinelui-lup nu este determinat În exclusivitate de stimulii ce provin din mediul extern ci, În mare măsură, de elemente de natură genetică. Oricât am Încerca pe arena de dresaj să determinăm câinele să-și imprime anumite deprinderi dorite de noi, dacă nu are un fond genetic adecvat, aceste Încercări sunt zadarnice și neavenite.
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Strămoșii lor au fost magicieni, dresori, saltimbanci etc. Pe lângă spectacolul lor clasic cu ursul În program mai intrau și lăutarii sau diverse numere de circ. În Evul Mediu, colindau satele și orașele cu ursul, câștigându-și astfel traiul. După ce arta dresajului a dispărut, la Începutul secolului trecut, ursarii au Învățat din meseriile altor neamuri. Ursarii sunt Împărțiti pe bresle fiind denumiți ulterior, după meseria pe care o practicau: lăutari (muzicanți), pieptănari, vindecători sau/și vrăjitori, ceaunari, argintari și aurari etc. Rromii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Bănică (muzică de revistă și de voie bună, romanțe), Johny Răducanu (jazz), Andra și Pepe (muzică ușoară) ș.m.a. De unde vine denumirea de ursari? Se poate avansa ideea că rromii talentați la muzică erau solicitați de dresori (circari) pentru a realiza dresajul urșilor. Astfel, puiul de urs adus din sălbăticie era pus cu picioarele pe jăratec În timp ce muzicantul Îngâna o melodie la un instrument. După un timp jăratecul era Îndepărtat, rămânând doar muzicantul cu melodia, care declanșa mișcarea ursului ca și cum ar fi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sălbăticie era pus cu picioarele pe jăratec În timp ce muzicantul Îngâna o melodie la un instrument. După un timp jăratecul era Îndepărtat, rămânând doar muzicantul cu melodia, care declanșa mișcarea ursului ca și cum ar fi fost tot pe jăratec. După ce se realiza dresajul, circarul și lăutarul dădeau mici reprezentații prin diferite localități, târguri și bâlciuri adunând bani sau produse necesare existenței. Grupului respectiv, Însoțit de urs, i s-a dat numele: grupul de ursari. Pentru a realiza un spectacol mult mai amplu și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prin diferite localități, târguri și bâlciuri adunând bani sau produse necesare existenței. Grupului respectiv, Însoțit de urs, i s-a dat numele: grupul de ursari. Pentru a realiza un spectacol mult mai amplu și mai atractiv, pe lângă acest număr de dresaj au mai introdus În program dansatori și cântăreți vocali. Unii spectatori au Început să aprecieze arta interpretativă a muzicanților pe care i-au solicitat separat să cânte la diferite petreceri. Astfel, lăutarii aveau posibilitatea să-și câștige existența prestând servicii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
era pus să pășească pe spatele celor care aveau dureri “de șale”. Un masaj sui-generis Învățat dintr-o practică, probabil, ancestrală. Valorificând semnificația ursului ca strămoș totemic, simbol al puterii, fertilității și reînnoirii ciclurilor naturii, ursarii făceau din spectacolul de dresaj al ursului, un ritual cu multiple semnificații și funcții: de protecția casei și a animalelor, vindecare de sperietură, de deochi, de farmece etc. În sfârșit, În unele zone, ursul și ursarul lui apăreau și de Anul Nou, implicați Într-un
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
conexionismului - că s-a ajuns doar la o precizie formală în științele educației care nu are aproape nimic de-a face cu natura autentică a educației. Thorndike a crezut că educația poate fi explicată în aceiași termeni care descriu exact dresajul. Omul însă nu este doar animal, chiar dacă poate fi redus la animalitate prin dresaj, manipulare, fanatizare. După 1930, Thorndike însuși pare a-și fi dat seama de enorma eroare. 1.9. Apartenențatc "1.9. Apartenența" După 1930, Thorndike a renunțat
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu are aproape nimic de-a face cu natura autentică a educației. Thorndike a crezut că educația poate fi explicată în aceiași termeni care descriu exact dresajul. Omul însă nu este doar animal, chiar dacă poate fi redus la animalitate prin dresaj, manipulare, fanatizare. După 1930, Thorndike însuși pare a-și fi dat seama de enorma eroare. 1.9. Apartenențatc "1.9. Apartenența" După 1930, Thorndike a renunțat să-i persifleze pe gestaltiști. Ba chiar a încercat să-și apropie sistemul de
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și la animale. A doua modalitate ar putea fi numită „tehnica suprasaturării”1. Guthrie a avut în vedere efectele negative ale oboselii. El l-a invocat pe prietenul său, un priceput dresor de câini, care susținea că o ședință de dresaj nu trebuie să dureze mai mult de zece minute, întrucât intervine oboseala; ea declanșa la animal un fel de „lehamite”, care anula orice „chef” al animalului de a persevera în învățarea giumbușlucurilor cerute de stăpân. Guthrie s-a invocat și
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la moarte, îl va îngropa în grădina casei. Terorismul psihic, asociat fetișismului, dau naștere unui serial killer, cum se va vedea la sfârșitul cărții. Își reproșează doar faptul că țintise prea sus cu Miranda, un spirit prea liber, inflexibil vs dresajul său calibanic, o aleasă, de vreme ce, în plin coșmar, ea are tăria să-l facă "vierme murdar și onanist". În rest, are accese de autocompasiune și prețuire pentru propriul fair-play de a-și chinui victima, la focul mic, psihotic, al fanaticului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
efecte în consfințirea eternului uman tipologic în tandem cu reciclarea arhetipurilor Albaniei eterne. Romanul de dragoste (descrierea tandrei și senzualei Suzana, a unor scene erotice indimenticabile) cedează pasul, când și când, unor considerații ce țin de sociologia fricii și a dresajului albanezilor, care, datorită manipulării, legați în lanțul vinovăției colective, ajungeau să accepte cele mai înfiorătoare lucruri: Totul era în mișcare, totul luneca, și această instabilitate se reflecta în logica și în psihicul oamenilor. Pulveriza ideile, anihila orice dorință de împotrivire
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cu toată recuzita unui coșmar regizat de Membrii Gărzii. Pe care-l va trăi protagonistul romanului, Alexandru, un tânăr arhitect, menit să-și imagineze proiectele nemântuitei creativități în contra haosului, rutinei, anihilării creației și ființei umane. Alexandru este un exorcist al dresajului și fanatizării soldaților, al torturii și hipnozei infernale la care sunt supuși. În ciuda caznelor sisifice și tantalice, reactivitatea victimelor nu se stinge de tot, ba chiar proliferează clandestin, fie și în forma unor replici absurde față cu spăimoasa hiară întruchipată
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mențiuni referitoare la ei se regăsesc în operele lui Aristotel, Plinius cel Bătrân, Plutarh, Herodot și ale altor scriitori și savanți ai Antichității. Grecii antici și romanii venerau delfinii, îi desenau pe monede și medalii, îi descriau în literatura lor. Dresajul delfinilor se bazează pe mângâierea pielii lor, deoarece prin mângâieri se acționează asupra receptorilor epidermei. Delfinii acceptă cu plăcere aceste mângâieri și astfel se produce apropierea dintre ei și oameni, aceasta devenind în timp o adevărată prietenie și o colaborare
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
utilizează drept agent terapeutic pasul calului. Pacientul nu trebuie să execute anumite mișcări în șa, ci doar să se acomodeze cu acelea provocate de deplasarea calului. Echitația adaptată, practicată de persoanele cu handicap fizic și mental, utilizează deopotrivă saltul, acrobațiile, dresajul, atelajul, ș.a.m.d. Reeducarea prin echitație este o practică motrice, afectivă și cerebrală. Urcatul în șa și călăritul nu reprezintă doar un scop în sine, căci spațiul terapeutic înglobează lucrul cu calul privit în toată complexitatea sa. Avându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
acasă, îndeplinirea unor munci casnice, activități de timp liber etc., oferă nenumărate prilejuri pentru a le forma deprinderea de a executa totul corect, de a evita defectele și de a se tinde către execuția perfectă. Nu trebuie restrâns nimic la dresaj ci totul să se bazeze pe convingeri. Este greșit să le impunem copiilor noștri să trăiască după ideile noastre. Copiii văd cum părinții lor aplică în viața zilnică anumite principii cu consecventa și demnitate și astfel vor începe să și
Arta de a fi părinte by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1422]
-
de moment, duce la mutism, la permanetizarea neangajării. Profesorul poate armoniza interesele școlii cu satisfacțiile și cu bucuriile elevului, procurate prin reușitele verbale de comunicare. În domeniul comunicării, școala, se rezumă să instruiască; ea nu educă. Educația nu este un dresaj, accentul punându-se pe libertatea individului, asumată printr-o convingere bazată pe alegerea dintre mai multe variante, nu prin exces de raționalitate. Astfel se naște diferența dintre ceea ce se Înțelege prin elevi „buni” și elevi cu abilitate socială, pregătiți pentru
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
Mead), că această diferențiere este o realitate transculturală strâns legată de diviziunea funcțională a muncii (G.P. Murdock) și că diferitele culturi nu fac decât să formalizeze diferențele biologice dintre sexe (M. Mead). Feminitatea și masculinitatea nu sunt doar produsele unui dresaj parental și al presiunii sociale, adică arte- facte socio-culturale - cum au susținut unii autori culturaliști - deoarece cultura nu este un artificiu arbitrar fără un fundament natural. Procesul socializării amplifică însă diferențele naturale, le accentuează și potențează. În societățile de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
odihnă, începea un program de exerciții gimnastice, cu fandări, broască, sărituri, precis potrivite, într-o succesiune regulată, derivând unele din altele, pe care ajungeai să le execuți mecanic aproape fără comandă. Urmând distrugerea personalității și intrarea într-un ritm de dresaj inconștient, conform teoriei reflexelor condiționate a rusului Pavlov, se trecea la faza a doua, saltul calitativ: transpunerea dresajului fizic la nivelul condiției psihomorale. Între studenții aduși în ultima tranșă era un vechi prieten de suferință. Condamnat în 1941, se eliberase
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
unele din altele, pe care ajungeai să le execuți mecanic aproape fără comandă. Urmând distrugerea personalității și intrarea într-un ritm de dresaj inconștient, conform teoriei reflexelor condiționate a rusului Pavlov, se trecea la faza a doua, saltul calitativ: transpunerea dresajului fizic la nivelul condiției psihomorale. Între studenții aduși în ultima tranșă era un vechi prieten de suferință. Condamnat în 1941, se eliberase la Galda în 1946. Prin 1948-49 era student la Facultatea de Agronomie din Timișoara și fusese arestat în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sesizărilor sale de ordin literar: "Eroarea lui E.B., ca scriitor și, cred, și ca om, începe acolo când își închipuie că totul îi este permis, că la adăpostul cărților (n-am zis una) scrise și publicate poate încerca lecții de dresaj cu toată lumea"42. Așadar, iritarea în rândul taberei literare căreia îi aparținea și Fănuș Neagu - ca urmare a portretelor devastatoare creionate de Eugen Barbu rivalilor săi în Principele - era extremă. Voind să-i plătească lui Eugen Barbu cu aceeași monedă
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a esenței științelor, viitorul, ar trebui să capete și discernământ. Care, pentru a relua exemplul, ar Însemna să nu producă un Rotveiler, exacerbând În trei etape succesive, caracterul agresiv al speciei canine, de care nu trebuie acuzată: prin selecție, prin dresaj, prin asmuțire În momentul savurat de puitorii de pariuri. Altă prostie... Ce e, la urma-urmei, prostia? A greși? Pentru că nu pot Învinui Natura de așa ceva, cum am făcut-o ca să capăt sămânță de vorbă, căci dăinuie chiar sub această aparență
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
s-a arătat chiar tulburat de ele. În fine, tot profetică este și ideea că animalele care formează a treia categorie concepută de Comte vor deveni colaboratori activi pentru om, așa cum o atestă misiunile tot mai diverse încredințate specialiștilor în dresaj canin, recurgerea la maimuțe special pregătite pentru asistarea persoanelor cu grad ridicat de invaliditate și speranțele cărora le dau naștere delfinii. Transmutația din erbivore în carnivore este și ea profetică, o dovedește drama vacilor nebune, însă în acest caz lucrurile
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
vii, legate de viața copilului. Pentru a se exprima, el nu dispune numai de limbajul scris sau vorbit, ci și de desen, de modelaj, de dans, de cîntec și de jocul dramatic"272. Pedagogul belgian a atras atenția asupra primejdiei dresajului și a orientării intelectualiste herbartiene. 5.9.5. Școala activă Formula "școală activă", de nedespărțit de educația nouă, se datorează lui Pierre Bovet. El o va apăra și o va aplica, din 1912, cînd Claparède îl cheamă la Geneva spre
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
religios, cât și pe acela politic. Ceea ce explică faptul că în societățile noastre moderne a apărut o uriașă lipsă, o nevoie enormă și anarhică de a respira aerul miraculosului, al viselor, al tuturor utopiilor posibile." Educația însăși a devenit un "dresaj tehnocratic, funcțional, pragmatic, birocratic", care produce studenți "ucenici la șomat", mai e de părere Durand. 319 Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, pp. 5-7. 320 Ibidem, p. 24. 321 Ibid., pp. 25-40, passim. 322 Ibid., pp. 198-199. 323 Umberto Eco
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tind să predomine. Toate marcând sfârșitul unei concepții morale și/sau politice despre lume. Sau, mai degrabă, împotriva "idolilor teleologici" pe care morala i-a înălțat se afirmă acest drept imprescriptibil la luxul nocturn al pasiunii. "Arhaismele" pe care diversele dresaje ale modernității nu au reușit să le elimine constituie teatralitatea cotidiană. Străzile megalopolisurilor postmoderne, unde se exprimă fantezia dezlănțuită a triburilor urbane, sunt în această privință instructive. Păr multicolor, ținute pestrițe, piercings și tatuaje diverse, găsim acolo, la paroxism, ceea ce
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]