954 matches
-
fiul (sau nepotul). Un motiv foarte răspândit al ciclului se referă la plecarea lui Gruia la Țarigrad. Neascultând sfaturile bătrânului de a fi prudent, el trage la cârciuma împăratului, „la Anița crâșmărița”, care duce veste împăratului despre purtarea ciudată a drumețului. Gruia este prins de turci numai după ce, la sfatul împăratului, Anița îl îmbată, apoi e închis trei ani (în alte variante, șapte sau nouă ani), până când Novac trimite un corb să îl caute. Corbul îl află la închisoare, iar bătrânul
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
continuitate prin situarea în ordine cronologică inversă, în antologii, a volumelor publicate de-a lungul vremii, invitând la o lectură „întoarsă”, prin care versurile de început își întregesc și amplifică semnificațiile în lumina revelatoare a producțiilor literare de mai târziu. Drumețul incendiar (1936), placheta de debut, se situează sub semnul nonconformismului și revoltei, calități care, alături de asocierile verbale șocante și violențele de limbaj, dau măsura - sau, mai degrabă, lipsa de măsură, excesul și originalitatea cultivate cu orice preț - proprie suprarealismului ca
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
-și „ciorapii împuțiți lângă porțile Academiei Române”. Poezia însăși devine obiect al revoltei, actul creator fiind comparat cu operația imundă a scobitului în nas: „să-ți scobești creierul ca pe un nas/ și din adâncuri să scoți mucii triști ai poemului”. „Drumețul incendiar” este o proiecție a autorului însuși, piromanul care lasă în urma sa ruinele fumegânde ale artei convenționale, hrănită din procedee retorice ieftine și din stereotipii. Îndemnând „camarazi poeți, ajunge/ [...] destul am mirosit pudic rozele/ purtând ghetele cu ștofă ale poeziei
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
E un poet inteligent, uneori prea inteligent ca să poată atesta senzațiile directe în poezie. Și apoi, purificarea cuvintelor prin magia cuptorului împrumutat de la alchimiști conduce suprarealismul său spre onirismul paradoxal lucid, spre o nevoie firească de ocultizare. EMIL MANU SCRIERI: Drumețul incendiar, cu trei calcuri de Victor Brauner, București, 1936; Libertatea de a dormi pe o frunte, București, 1937; Vasco da Gama, București, 1940; Culoarul somnului, București, 1944; Medium, București, 1945; Critica mizeriei (în colaborare cu Paul Păun și Virgil Teodorescu
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
D. Radimac); Samuel Beckett, Așteptându-l pe Godot, București, 1970; Oskar Davico, Poezia, București, 1970 (în colaborare cu Dorin Gămulescu); Julien Gracq, Țărmul Syrtelor, pref. Nicolae Balotă, București, 1970; Gérard de Nerval, Fiicele focului, București, 1974. Repere bibliografice: Virgil Teodorescu, „Drumețul incendiar”, „Meridian”, 1936, 10; Pericle Martinescu, „Drumețul incendiar”, SDM, 1936, 5; Paul Scorțescu, „Medium”, ORT, 1945, 8; Perpessicius, Opere, XI, 103-104; Vladimir Streinu, Suprarealismul - școală neliterară, „Semnalul”, 1946, 1280; Oarcăsu, Opinii, 98-103; Papu, Luminile, 75-80; Piru, Panorama, 128-131; Doinaș, Diogene
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Godot, București, 1970; Oskar Davico, Poezia, București, 1970 (în colaborare cu Dorin Gămulescu); Julien Gracq, Țărmul Syrtelor, pref. Nicolae Balotă, București, 1970; Gérard de Nerval, Fiicele focului, București, 1974. Repere bibliografice: Virgil Teodorescu, „Drumețul incendiar”, „Meridian”, 1936, 10; Pericle Martinescu, „Drumețul incendiar”, SDM, 1936, 5; Paul Scorțescu, „Medium”, ORT, 1945, 8; Perpessicius, Opere, XI, 103-104; Vladimir Streinu, Suprarealismul - școală neliterară, „Semnalul”, 1946, 1280; Oarcăsu, Opinii, 98-103; Papu, Luminile, 75-80; Piru, Panorama, 128-131; Doinaș, Diogene, 72-78; Raicu, Structuri, 198-203; Andriescu, Disocieri, 95-103
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
dar și altele, de factură clasică, intră în sumarul culegerii Poeme (1963), unde predomină totuși lirica peisagistică și de dragoste, adăugându-i-se exploziile expresioniste ardente, în descendența lui Lucian Blaga. Impietatea desacralizatoare de conjunctură - nemăsuratul orgoliu al creatorului (Cântecul drumețului de zi), suficiența (Vase comunicante, Trei interludii de pace, Despre poezie), oportunismul - nu periclitează sensul nobil al versului: își găsesc loc și aici vechi simboluri (inima - amforă pentru lumină este unul recurent atunci când sunt invocate cunoașterea și creația). Parabola focului
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
în aceleași ape hiperboreene se pot găsi și pești excesiv de slăbuți, dar nu uitați că aceștia sînt niște pești cu sînge rece, lipsiți de plămîni, cu pîntecele ca un frigider - niște creaturi ce se încălzesc sub un aisberg, așa cum un drumeț se încălzește, pe vreme de iarnă, la focul unui cămin într-un han; pe cînd balena are, ca și omul, plămîni și sînge fierbinte, înghețați-i sîngele și balena va muri! Nu-i oare o minune că acest monstru enorm
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
zburară razant deasupra lor. Ă Nu vă temeți, grăsanilor! le strigă Stubb, aruncîndu-le din mers o privire fugară. O să vă pescuim în curînd, fiți pe pace! Am văzut niscaiva rechini la pupa - știți, cîinii ăia Sankt-Bernard, care-i ajută pe drumeții la ananghie... Ura! Acuma știu că navigăm! Fiece chilă-i o rază de soare! Ura! Sîntem ca trei tingiri prinse de coada unui jaguar turbat! Am o idee: să mă leg de un elefant înhămat la o cabrioletă. Tii, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nealterată - un lichid necunoscut lămpilor solare, lunare sau astrale de pe uscat, un lichid dulce precum untul scos din laptele vacilor duse la pășune în aprilie! Vînătorul de balene își caută uleiul ca să fie sigur de prospețimea și puritatea lui, așa cum drumețul din prerie își caută singur vînatul pentru cină. Capitolul XCVII ARIMAREA ȘI CURĂȚENIA Am mai arătat cum marele leviatan e observat de departe, din vîrful catargului, cum e urmărit prin smîrcurile oceanice și ucis în văile adîncurilor; cum e remorcat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
abătea pieziș peste apă. Dar în curînd, ca și cum s-ar fi încredințat că și-a făcut temeinic treaba, își împinse fruntea ridată spre larg, trăgînd după ea saulele încîlcite și-și urmă drumul sub vînt, cu pasul tacticos al unui drumeț. Ca și data trecută, corabia - care observase întreaga scenă - se apropie de locul luptei, pentru a-i salva pe naufragiați; lăsînd la apă o ambarcațiune, îi pescui și pe ei și coșurile de saulă și vîslele și tot ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și, ridicîndu-și-o, scuipă totul într-un șuvoi. în.a.). în englezește, gally sau gallow, a speria peste măsură, a umple de groază. E un vechi cuvînt saxon, care apare o dată și la Shakespeare: „...Mîniosul cer îi sperie de moarte pe drumeți/ Făcîndu-i să rămînă noaptea-n peșteri. Regele Lear, îactul III, scena a 2-a). Cuvîntul nu mai e deloc în uz în limba oamenilor de pe uscat. Cînd aceștia îl aud pentru prima oară, din gura unui nantucketez, ei sînt înclinați
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oameni Laolaltă cu noi printre pomii de viață ai viitorului, Trăind pentru zorii ce, roșii, se vor desface. (Ă). Semințele florilor roșii, din luptă crescute, Florile păcii, ale luminii și libertății, Le presarăm la răspântii; crescând, Înflorind să le arate drumeților Căile drepte către grădina cea mare Plivită de rănile-amare ale scaieților. (Ă). (Ben CORLACIU. - Suntem grădinarii cuvântului. În: Flacăra, nr. 16 (68), 23 apr.). „Tovarășe! cu pumnul voințelor să zdrobim normele ce ieri au fost o victorie Maiul aducă pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe grupe mici sau individual. Alergare cu revenire: alergare într-un timp dat până la un anumit punct de întoarcere și revenire la punctul de start în exact același timp . Alergare pe teren variat: alergare continuă, cu tempo diminuat la pante. Drumeții: pentru drumețiile la munte, perioada de efort poate fi dublată; intensitatea nu se micșorează. Notă: trebuie avut în vedere tempo-ul individual al fiecăruia; din acest motiv, se vor forma grupe alcătuite din alergători egali ca valoare. Exerciții sub formă
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
și Ucraina, membru de onoare al Academiei Române (1991) și membru al Academiei Școlii Superioare din Ucraina (1993). Este președinte-fondator (1989-1990) și apoi copreședinte al Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți. A debutat, în anul 1961, cu poezia Drumeții în săptămânalul „Cultura Moldovei” din Chișinău. Colaborează la „Literatura și arta”, „Dacia literară”, „Cronica”, „România Literară”, „Poesis”, „Vatra”, „Tribuna”, „Septentrion literar”, la care e și redactor, ș.a. În 2000 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Volumele Cântece
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
utilizate ca mijloace de persuasiune turistică și, mai larg, ca modalitate de cunoaștere geografică și umană, se apropie într-o măsură de tehnica acelei „geografii trăite”, prezentă la Simion Mehedinți ori la I. Simionescu. Fragmentar, literatura turistică a lui B., drumeț împătimit el însuși, apăruse și în presă („Lumea turistică”, „România pitorească”, „Curentul”, „Preocupări literare” ș.a.). Cu o evidentă percepție poetică a naturii, modelându-și impresiile după gesturile largi, retorice ale genului, B. caută mereu un analogon în imaginar al realului
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
vis, / Te prind atent, te răstignesc pe manuscris, / Soră de seară și albă căprioară” ( Într-un pahar aș vrea). Placheta Micul dor (1937) cuprinde poezii de dragoste, unele, arte poetice de o ingenuitate mai jucăușă, mai decorative și mai artificiale. Drumeț în anotimpuri (1939) dezvoltă linia pillatiană a poeziei tradiționaliste, descriptiv-intimiste, cu influențe vizibile din Fr. Jammes, în timp ce Căutătorul de comori (1939) reprezintă sinteza unor formule poetice diverse: de la poezia tradiționalistă, bucolică, elegiacă ori confesivă, cu înclinație spre artificiu din ciclul
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
mitică, este paradisul pierdut pe care încearcă să-l recupereze memoria afectivă, cu o sinceritate a mărturiei și un farmec literar irezistibil. SCRIERI: Poemele poetului tânăr, București, 1935; ed. Honolulu, 1985; Poeme de dragoste, Oradea, 1936; Micul dor, Brașov, 1937; Drumeț în anotimpuri, Iași, 1939; Căutătorul de comori, București, 1939; Cetatea lui Bucur, București, 1940; Lanterna magică (în colaborare cu Traian Lalescu), București, 1941; Muzica sferelor, București, 1943; Cântecul mulțimii, pref. Ion Pas, București, 1944; Caiet de vacanță, Râmnicu Vâlcea, 1945
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
Narih Ivone „Sunt măr de lângă drum și fără gard. La mine-n ramuri poame roșii ard. Drumețule, să iei fără sfială, CĂCI N-AI SĂ DAI LA NIMENI SOCOTEALĂ. Iar dacă vrei s-aduci cuiva mulțam, Adu-l țărânei ce sub mine-o am. E țara ce pe sânul ei ne ține, Hrănindu-ne, pe tine și
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
e foarte bun. —Cel mai bun, aprobă Harry. — Indiferent cine ne va fi ghid, adăugă Dwight, să-l punem să taie jumătate din rahaturile culturale - muzee și chestii de genul ăsta, și să pună În loc activități fizice, mers cu bicicleta, drumeții. Heidi Îl Întrerupse: —Eu cred că fiecare ar trebui să se documenteze În legătură cu Birmania, cu istoria, politica sau cultura ei. Bibi știa atâtea. Unul câte unul și-au dat acordul, dar nu Înainte de a aduce amendamente, a exprima neajunsuri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
era Într-o nouă expediție Într-un loc fără mijloace de comunicare. Se Întâmpla tot timpul. Putea foarte bine să fie În mijlocul Oceanului Indian, cu motoarele oprite și barca prinsă În zona calmurilor ecuatoriale. Sau putea fi În estul Bhutanului, făcând drumeții pe munte, la șapte-opt zile distanță de mers pe jos de primul telefon. Nu Însemna că e dat dispărut. Pur și simplu nu putea fi sunat. Și, din acest punct de vedere, ea avea dreptate. Și telefoanele continuară către: fosta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să fi fost trainică și frumoasă într-o vreme, dar paragina unei neîngrijiri îndelungate o făcea să arate ca o epavă cu catargul frânt și cu lemnăria găunoșită de cuiburi de pești cu spinarea lucioasă. De pe acoperiș, o firmă îmbia drumeții LA VANGHELE MAKEDONUL IAURGERIE, scrisă cu litere de-o șchioapă cu vopsele decolorate de arșiță, ploaie și vânt. Când se apropie mai mult putu citi un anunț, scris cu litere mai mici: "De Paști și de Crăciun ospătare gratuită". În
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
lemn, fără balustradă, luminată din loc în loc. Vanghele stingea în urma sa opaițele adăpostite de nișele din zid. în spatele lor rămânea un întuneric negru și cleios. Sus era un coridor cu trei patru uși, ce dădeau probabil în odăile în care drumeții puteau rămâne peste noapte. Intrară în prima dintre ele, cu pereți văruiți, podea de scânduri, o masă lungă și două bănci de o parte și de alta. Se așezară față în față. Pe masă, între ei, stătea un sicriu deschis
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
lumina, de nu mai deosebeai lupul de câine, se ascundea și freca obiectele cu moloz și păcură să le ia rugina și apărea a doua zi cu ele în piept, lucind în soare. Avea un chip radios, rânjind știrb la drumeți, cu pleoapele mereu căzute peste globii ochilor, lăsând o fantă îngustă prin care se strecura cu greu zeama urduroasă a uităturii. Împotriva frigului, își purta tot timpul anului labele picioarelor înfășate, până sub genunchi, în ziare strâns legate cu fâșii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mâini de balustradă, continuă: — Uită-te la ei, apărătorii Imperiului: oameni care până ieri știau să mânuiască cel mult un cosor, buni eventual pentru un scandal într-o tavernă sau să se ascundă într-o râpă și să țină calea drumeților. — în castrum și în taberele pe care le-am văzut pe Rhon am observat totuși miliții de elită și regulate și chiar detașamente de barbari auxiliari: alani, heruli, cu mulți arcași și poate... — Da, și sunt floarea forțelor mele militare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]