2,118 matches
-
se ruga În catedrală, se apropie de ea un bărbat pe care Îl recunoscu ca fiind Zacarías. Era Îmbrăcat ca Întotdeauna și Își ținea În poală motanul negru. Nu Îmbătrînise nici măcar cu o zi și avea aceleași unghii magnifice, de ducesă, lungi și ascuțite. Îngerul Îi mărturisi că venea el Întrucît Dumnezeu nu avea de gînd să-i răspundă la rugi. Zacarías Îi spuse să n-aibă nici o grijă fiindcă, Într-un fel sau altul, avea să-i trimită el o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
este, fără îndoială cunoscut sătenilor ca Marele Conac. Legenda spune că ar fi o redare anatomic corectă a „anexei“ preferate a lui sir Perry , despre care tot legenda spune c-ar fi fost „executată“ în încercarea de a câștiga favorurile ducesei de Devonshire. Briggs îi aduce cufărul din docar, iar Jonathan intră în holul panelat cu stejar și simte pentru prima dată combinația de săpun cu acid fenic, noroi și varză fiartă, aroma unică a internatelor școlare din Anglia. Și pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
prea tânără, prea sănătoasă și oricine Îi vede alături n-are cum să nu se Întrebe: ea ce Îi e nepoată? Strănepoată? Fiică? -- Mania celebrităților, să se Însoare târziu și nepotrivit! Ți-amintești filmul ăla cu Goethe, câte prințese, câte ducese a avut și s-a Însurat cu menajera? * Deci, culpabilizate de vocea autoritară care le amintea fără milă că nici până la vârsta asta nu s-au pus Încă la curent cu limbile străine, năucite de hulă, măturate de colo-colo pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și garanteze, printre altele, cu luarea Principatelor Române de la ruși și trecerea lor în stăpânirea împăratului Francisc. „S-ar părea că Napoleon nu-l poate ierta pe Alexandru pentru gestul de a nu-i fi acordat mâna surorii sale, marea ducesă Ana. Aceasta este părerea mea și nu numai a mea.” În mapă mai era și scrisoarea unei persoane din anturajul lui Ahmed Pașa. Marele vizir era sătul până peste cap de acest război ruinător pentru ambele părți, un război din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
rămÎnea la casă. — Noapte bună, băieți, spuse Nick. Ne vedem, Morgen. — Noapte bună, Wemedge, Îi spuse Odgar de pe verandă. Nick și cu Untură o luară pe drum și intrară În livadă. Nick Își luă un măr dintr-unul din pomii Ducesei. Nu era copt, Însă el sugea zeama acidă după ce mușca și scuipa fructul. Da’ știu c-ai Înotat ceva cu Pasăre. Nu așa mult, răspunse Untură. Ieșiră din livadă și, după ce trecură de căsuța poștală, ajunseră pe șosea. În locul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
el le numără În gînd, le distribui la iuțeală, nu degeaba era scamator: nu, pentru el nu era nici un pahar, fiecare Își luă paharul de pe tavă, domnul Lastarria rămase ultimul, era momentul să Înceapă spectacolul. Juan Lastarria Îi făcu loc ducesei alături de el, sorbi o Înghițitură de whisky și, privind-o cu coada ochiului, porunci să Înceapă spectacolul. Susan se uită și ea la el: ce fericit era vărul Juan, cu pectoralii plesnind sub cămașa de mătase, cu pîntecul umflat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
decît că mătușa Susana a venit să-l caute În grădină și i-a spus că era timpul de plecare. La ieșire, În ușă, unchiul Juan și-a luat rămas-bun de la el și n-a uitat să-i sărute mîna ducesei sale. „Nu-i nimic, Juan; nu-i nimic, darling; probabil că s-a zgîriat puțin la nas.“ Susan Își luă rămas-bun de la toți, fermecătoare și tulburată. Dar asta nu era tot. CÎnd ajunseră la mașină, Carlos, șoferul și Victor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai drept, abia le ajungea pînă la umăr, bietul de el. Cu puțin Înainte de a se aduce mîncarea (Nilda era extrem de jignită, fiindcă pentru aceste petreceri comandau totul la hotelul Bolivar), Începu să se țină scai de coada lui Susan, ducesa lui, În toate părțile. În realitate, sărmanul de el avea sufletul Împărțit Între Juan Lucas & Comp. și Susan. Acum erau doi, fiindcă și arhitectul care avea să le construiască noua casă o urmărea și o adora. Un tînăr strălucit, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a tuturor celorlalte afaceri. A profitat de acest prilej ca să devină membru al clubului și să vină fără nevastă-sa. Bietul de el era nerăbdător să termine cît mai repede partida de dimineață și să alerge la bazinul unde era ducesa lui. Îi săruta mîna cu un gest cum nu se poate mai ridicol, Îmbrăcat complet În costum de golf și se așeza ca să-i spună că era un om fericit, golful Îl transforma văzînd cu ochii, Îl Întinerea. Juan Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care le rosteau aceste femei legendare. Pe porțile acestui templu pășesc ziua cele mai bogate femei din țară și cele mai mari tîrfe. Aici ai ocazia să Întîlnești cîte o prințesă exilată care vinde la raionul de lenjerie, cîte o ducesă sărăcită care vinde la raionul de parfumuri și pe domnul Rosen În persoană care le Întîmpină. Se Înclină În fața lor, le Întinde mîna sa mare și puternică, le zîmbește Întruna cu dinții săi mari, ca niște perle, În timp ce ochii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
vecinătatea patologică a brutalului și expansivului Rasputin, Corto trece prin vămile de inițiere ale purgatoriului ce seamănă cu infernul însuși. Întâlnirile lui Corto sunt, ca de obicei, încărcate de ambiguitate etică și sentimentală - nimic mai rusesc și mai fascinant decât ducesa Marina Seminova, cea care își adăpostește restul de Rusie în viteza trenului blindat și așteaptă moartea administrată de trădători ca pe o mântuire. Este cuprins în acest portret atât de pasionat o nebunie paroxistică la care doar Corto are acces
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
aer, ca rotocoalele țigărilor cu hașis. Ani după despărțirea de Pandora și Cain, după ce se întorsese din aventura sa siberiană, Corto îl întâlnise în Parisul boem și sacadat al jazzului pe unul dintre ofițerii ce serviseră în trenul blindat al ducesei. Îmbătrânit și solitar, ofițerul îi înmânase o carte de Turgheniev, ca și cum l-ar fi făcut părtaș la un secret al vieții sale. Sceptic, Corto îi acceptase darul cu gândul că nu o va citi cu adevărat niciodată. Destinul îi oferise
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dar n-are a face, În timpul acela trebuia să te iei după capriciile celor puternici. Însă, prin supralicitare, el se crede Sfântul Petru. Eu vă asigur că, o dată, Lavater, care era oaspetele landgrafului, a trebuit să-i facă o scenă ducesei de Devonshire, care se credea Maria Magdalena“. „Dar acești Willermoz, acești Martines de Pasqually, care fondează sectă după sectă...“ „Pasqually era un aventurier. Practica niște operațiuni teurgice Într-o cameră a lui, secretă, spiritele Îngerești i se arătau sub formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
că alde Newlands s-au mutat la noi, or s-o facă și ei. Uite ce e, Murray ă Jack aruncă o săgeată de darts în fotografia de deasupra ușii care-l înfățișa pe Murray Nelson în timp ce o însoțea pe Ducesa de York la inaugurarea birourilor lor, frumoasă pereche mai făceau. — N-am nevoie de asta. Noul ziar a încheiat o mulțime de contracte adiționale. Nu spune niciodată că ai scos de-ajuns din afacerea asta. Te-ai înmuiat, Jack. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
sală. Cu o nouă plecăciune, lăsând însă să i se vadă în gesturi și în priviri sarcasmul, m-a poftit să intru, spunându-mi: - La capătul coridorului, în mijlocul celei de-a doua odăi, stau unul lângă celălalt regele Rotari și ducesa Gaila. Eu rămân aici să citesc psaltirea. M-am străduit să nu bag de seamă că o numise pe Gaila ducesă, nu regină. Ca să nu ating cu capul bolta rotundă a coridorului, trebuia să merg aplecat, ținând torța cu brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
intru, spunându-mi: - La capătul coridorului, în mijlocul celei de-a doua odăi, stau unul lângă celălalt regele Rotari și ducesa Gaila. Eu rămân aici să citesc psaltirea. M-am străduit să nu bag de seamă că o numise pe Gaila ducesă, nu regină. Ca să nu ating cu capul bolta rotundă a coridorului, trebuia să merg aplecat, ținând torța cu brațul întins înainte. Fumul înțepător mă făcea să tușesc și să lăcrimez; și-n plus, nu vedeam mai departe de pasul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
plumb, au început din nou să aibă calfe în stare să proiecteze cel puțin un arc simplu sau un zid. Când totuși, în septembrie 630, Gaila a rămas însărcinată, am profitat de ocazie pentru a spori numărul de negustori, încât ducesa și viitorul prunc să aibă la dispoziție trusouri demne de rangul lor. Gaila a născut pe 12 iunie, anul 631, un băiat care a fost numit Rodoald. I-am spus prietenului meu: - Nu vrei să mulțumești Dumnezeului ceresc pentru darul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
spună Proust În fond. Acele zeci de pagini despre puritatea sângelui, despre noblețea geniului comparată cu noblețea rasei, despre mediul specific al marilor profesori de medicină... toate mi se păreau complet căcăcioase. Astăzi trăim Într-o lume simplificată, la vedere. Ducesa de Guermantes avea mult mai puțini biștari decât Snoop Doggy Dog; Snoop Doggy Dog avea mai puțini biștari decât Bill Gates, dar le excita mai mult pe fete. Doi parametri, nimic mai mult. Sigur, s-ar fi putut scrie un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Între societatea contemporană și secolul al XVIII-lea raportul e același ca Între un zgârie-nori și micul Trianon. Proust rămăsese profund european, unul dintre ultimii europeni alături de Thomas Mann; cele scrise de el nu mai corespundeau nici unei realități. Fraza despre ducesa de Guermantes rămânea splendidă, evident. Dar toate astea deveneau cam deprimante și am sfârșit prin a mă orienta spre Baudelaire. Angoasa, moartea, rușinea, beția, nostalgia, copilăria pierdută... numai subiecte beton, teme solide. Era bizar, totuși. Primăvara, căldura, toate puștoaicele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
103. Conform unei scrisori din 1543, Ducele Cosimo I de' Medici câteodată îi ierta pe blasfematori de pedepsele corporale și le cerea să plătească doar amendă corespunzătoare, cu condiția ca ei să nu fi blasfemiat un sfânt în particular, iar Ducesa Eleonora a pledat în fața soțului ei pentru Piero del Quadro, care fusese condamnat la o pedeapsă de două sute de lire și găurirea limbii pentru că spusese "Târfa lui Christos!" (potta di Cristo), dar care era "bătrân, sărac, si împovărat cu o
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
familia: Filippo, pictor, 18, 31, 32, 82, 84, 133; Simone di Piero di Lorenzo, 32, 133 Donați, Bernardo, 134, 135 drept civil, 53, 54 drept român, 48, 55, 61 Duccio di Buoninsegna, pictor, 30, 102 Eidsivathinglaw, 49 Eleonora de Toledo, ducesa a Florenței, 57 Empoli, 38, 147 ergotism, 60 Este, Alfonso I, duce de Ferrara, 67 evrei, 39, 60 Fascioli, Monaldo de', 41, 104 Fermo, 55 Ferrara, 44, 63, 70 Feu, Jean (Ioannes Igneus), 51 Filip IV, rege al Franței, 50
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
charicho di famiglia. Et tuttavia și aspecta quella ne aviserà sua ex.tia ll.ma ." [Într-o scrisoare a Înălțimii Voastre de la Pietrasanta de pe data de 4 a acestei luni, am văzut ceea ce Înălțimea Voastră îmi ordona din partea Excelentei Sale Ducesa în ceea ce-l privește pe Piero del Quadro, care a fost condamnat la plata unei amenzi de 200 de lire și perforarea limbii pentru că spusese "Târfa lui Christos" așa cum este scris în apelul sau și în mărturisirea să: pentru care
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
ghidușe și manipulatoare. exemple : Capitolul I. Care povestește despre firea și felul de viață al vestitului hidalgo don Quijote de la Mancha. Capitolul LVII. în care-i vorba de felul în care s-a despărțit don Quijote de duce și de ducesă și de cele ce i s-au întîmplat cu isteața și zvăpăiata aceea de Altisidora, slujitoarea ducesei. Cervantes încearcă de fapt să instaureze un fel de raport de sinceritate cu cititorul. este ca și cum l-ar invita pe acesta să cumpere
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
don Quijote de la Mancha. Capitolul LVII. în care-i vorba de felul în care s-a despărțit don Quijote de duce și de ducesă și de cele ce i s-au întîmplat cu isteața și zvăpăiata aceea de Altisidora, slujitoarea ducesei. Cervantes încearcă de fapt să instaureze un fel de raport de sinceritate cu cititorul. este ca și cum l-ar invita pe acesta să cumpere produsul, numai dacă îl găsește demn de a fi onorat cu timpul lui atît de prețios. Parcă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
se face acolo este bine în timp ce la propriii lui părinți totul îi pare ca fiind de calitate inferioară, demodat, demn de dispreț. Mai apoi, dragostea pentru Gilberte și familia Swann apune. Admirația lui Marcel este transferată asupra ducelui și a ducesei de Guermantes. Face din ei noii săi părinți care-l introduc în lumea bună la care a aspirat dintotdeauna. III Geneza psihologiei unei personalități, presupunînd că ar fi deosebită, se înscrie în acest cadru. Cele două istorii intră în conflict
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]