2,664 matches
-
desfășoară pe verticală; muntele este înfățișat cu piscuri abrupte, foarte înalt pentru a sugera ideea de înălțare spre cele înalte, de înnoire și de bucurie a întregii lumi: "Să vestească veselie mare pentru milă; dealuri și toți munții și lemnele dumbrăvii să salte." (Pena 4 de la slujba Praznicului) Numărul mulțimilor care au întâmpinat pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos este redus la minimum cuprinzând totuși toate stările sociale și vârstele: copii și vârstnici, femei și bărbați, fariseii și cărturari, înfățișând pe fiecare
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
Emoția reîntâlnirii absolvenților de acum jumătate de veac a fost piatra de încercare. Îmbrățișări, frânturi de amintiri, rumoare admirativă, nostalgii. Oamenii în toată firea, sobri, maturizați de toate încercările vieții. Și pentru această minunată șansă, mulțumim, respectuos, colegilor noștri: Mircea Dumbravă, Gheorghe Axinte, Tiberiu Macovei, Ioniță Chirilă, cei care au consumat multă energie, străbătând distanțe prin câteva județe - de mii de kilometri, plus alte sute de telefoane. Căutări, întrebări, multă perseverență. Satisfacția fi-va deplină. Proiecția întâlnirii a devenit o frumoasă
Dedic acest eseu în amintirea foştilor noştri profesori şi foştilor noştri colegi, promoţia 1965! [Corola-blog/BlogPost/93331_a_94623]
-
Alex Crișu, Andrei Costică, Malvina Oprișan, Minoru Kishiyama Workshop de Origami cu Bogdan Mușat Rezervări la: 0728 668 463; bonjour@tete-a-tete.ro Joi, 17 octombrie - Seară Chineză, susținută de: Artasia, Incubator 107 și Casa Româno-Chineză Oră 19:00, Serendipity (Str. Dumbrava Roșie, nr. 12): Gimnastică energetică cu Adrian Franz Francisco Workshop “Practică energetică feminină în tradiția asiatică pe înțelesul femeii moderne”, susținut de Carmen Alona Shuilian, autoarea cărții Taiyin - Artă Modelarii Feminine Workshop și demonstrație Daoyin-Qigong (gimnastică tradițională chineză), susținut de
A 5-a ediție a Festivalului Ceaiului şi al Cafelei [Corola-blog/BlogPost/93387_a_94679]
-
prin aer. Nu se zărește nici un nor vrăjmaș, de aceea păsărelele cele vesele și zglobii se văd prea bine. Pădurea mândră și bogată este cuprinsă de un verde pur, abia dacă se mai zăresc florile de „numă-uita” și ghioceii. În dumbravă e cu totul altă poveste devenită realitate - ciripit de păsărele - zumzet de vesele albine, pomi în floare și flori zâmbitoare de toate culorile și miresmele. Primăvara a dat iar tonul la viață. Oamenii au început muncile agricole pentru a pregăti
Parfum şi culoare în suflet de floare. In: ANTOLOGIE:poezie by Talida Boboc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_659]
-
lor aspre, guturale, Isoldele cu șepcuțe de catifea roșie de la Evangelische Schule care le aruncau zîmbete și flori, după-amiezile clandestine petrecute cu Helga Christel În Erlenpark, acolo unde se căsca un cîmp mare urcînd domol clina dealului ce ducea spre Dumbravă și tremurul pe care Îl simțeam În viscere cînd Îmi povestea ce-i făcea ei Herr Pfarrer seara după ore În Kanzlei. La zece metri de noi ciobanii tăiau miei și ne strigau vorbe porcoase. Era un aer impregnat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
suprafața țării, a Podișului Moldovei și a Colinelor, în epoca modernă, ca urmare a defrișărilor masive, suprafața pădurilor a scăzut dramatic: 1832 - 47,37%, 1893 - 21,9%, 1970 - 18,8%, chiar dacă încă din 1792, prin „Așezământul pentru codrii întregi, lunci, dumbrăvi și rediuri” introdus de domnitorul C.A. Moruzi, s-au limitat defrișările. Defrișările s-au efectuat în special pe versanți, culmi mai joase și platouri largi interfluviale, pădurea menținându-se fragmentar numai pe culmile mai înalte (peste 250-300 m) și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
liber lemne de foc, de construcție, să pască vitele, să crească porcii, să facă lăzuiri și curături. Proprietarii au vrut să reglementeze exploatarea pădurilor, impunând „pădurile oprite”, limitând în aceste „păduri oprite” pășunatul vitelor și creșterea porcilor. Numai rediurile și dumbrăvile puteau fi oprite de stăpânii hotarului, dar se putea lua liber lemnul de fag, și căzăturile. În cazul în care lemnul era făcut cherestea, întreprinzătorul dădea zeciuiala. în baza acestor „Așezăminte” s-au așezat locuitorii care au format satul Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să stăpâniți! Fratele meu și-a scos auswies de la Mărășești și s-a dus la Ploiești, la Hectărău, căci acolo îi era familia încă de prin luna septembrie, iar eu am fost ales mandatar în locul lui. S-a angajat inginerul Dumbravă din Iași ca să facă măsurătorile, cu plată 14 lei de hectar. S-au făcut 200 loturi egale prin parcelarea moșiei. S-a bătut țăruș cu numere pe ambele părți. Iar după Paști, când era câmpul tot arat și pădurea înfrunzită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
postav, de oloi, de tăbăcit, moar pentru de toate și, bineînțeles, moara de măcinat cereale, despre care va fi vorba în continuare. Moara de apă, purtată de forța hidraulică, așa cum mai poate fi văzut la muzee de tehnică țărănească, în Dumbrava Sibiului și în unele sate de munte, era obișnuită în satele românești, așezate pe orice fir de apă. Moara de apă este preluată cu toate elementele de la romani, mari meșteri ai antichității în folosirea forței apei, dar și a vântului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în ducerea războiului. Nu s-a spusă îndeajuns: armata română a intrat nepregătită în război, și în primul și în al doilea, dar vina n-o au învățătorii! Activitatea premilitarilor, elevilor, cadrelor didactice s-a concretizat în amenajarea unui parcă „Dumbrava eroilor”, lâng drumul principal din care, pe o alee, se mergea la școală. Până prin 1955, s-a menținut o troiță pe care erau trecuți cei căzuți în cele două războaie mondiale. A fost scoasă și dusă la biserică (mai este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ar fi decât soare și pe torente cântecul nu s-ar mai duce? Suntem Împreună, se pare... Ce mult te-am iubit... Ce avea În ea ultima noapte, când vara era terminată, De ne-a atras Înapoi, la casa din dumbrava cea mică? Ce rânjea către beznă din lucerna spectral luminată? Doamne!... Până când tu În somn te-ai mișcat și ni s-a făcut frică... Ei bine... trecurăm... mai suntem o cronică doar În lumea ciudată, Doar straniu metal meteoric din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
vedea, slăvitul sub verdea lui tiară De iederă brumată și smilax înflorit; Fântâni adânci de viață în steiuri El va deschide Și veți cunoaște-ntr-însul extazul infinit. Iar cetele, stufoase de tirse și nebride, Vă vor purta pe-ntinse nisipuri și dumbrăvi Veți colinda prundișuri fierbinți, veți trece ape Și munți pentru-a vă pierde în negrăite slăvi... V-o spun: Dăruitorul Beției e aproape! Dar ascultați cum crește ascuns sub orizon Tumultul surd de glasuri mereu mai tunătoare, Se clatină în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și credință. Și, cum zise aste vorbe, Sfânta dispăru pe-un nor, Iară fata, Sânziana, Trupu-și înălță ușor Și se prefăcu de-ndată Într-o luminată floare Ce împrăștia-n văzduhuri O mireasmă-mbătătoare. Și de-atunci e căutată Prin dumbrăvi și prin poiene Pe-unde trec și zâne bune În nopți dragi de Sânziene. Și-i de leac în multe boliști Însă mai cu osebit Este leacul tinereții Dornică de mult iubit. Azi, în noaptea-n care ceriul Se deschide
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
se ilustrează la fel de elocvent prin: ,, Fetița cu chibriturile'', de Hans Cristian Andersen și tabloul prezentat, în care eroina fără nume este reprezentativă pentru toți copiii sărmani care trăiesc într-o societate dominată de exploatare și inechitate socială. În schimb, în ,,Dumbrava minunată'' se prezintă personajul-copil într-o împletire a realului cu fantasticul. Lizuca adoarme în dumbrava din pădure și se visează în lumea basmelor. Ea își transferă necazurile ei din viața reală. Toate acestea îl farmecă pe micul cititor, îi dezvoltă
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
în care eroina fără nume este reprezentativă pentru toți copiii sărmani care trăiesc într-o societate dominată de exploatare și inechitate socială. În schimb, în ,,Dumbrava minunată'' se prezintă personajul-copil într-o împletire a realului cu fantasticul. Lizuca adoarme în dumbrava din pădure și se visează în lumea basmelor. Ea își transferă necazurile ei din viața reală. Toate acestea îl farmecă pe micul cititor, îi dezvoltă imaginația și gustul estetic. Astfel, imaginea copilăriei în literatura română a fost prezentată nu numai
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
cu micii ștrengari, tablouri feerice ale universului infantil, vizând direct educația estetică a cititorului copil. Operele literare pentru copii nu au fost scrise în totalitate pentru aceștia, ele provenind pe două căi: unele scrise special pentru ei, cum ar fi ,,Dumbrava minunată'' de Mihail Sadoveanu, ,,Iedul cu trei capre'' de Octav Pancu- Iași, ,, Cartea cu jucării'' de Tudor Arghezi, ,,Cărțile lui Apollodor'', de Gellu Naum, ,,Unde fugim de acasă'', de Marin Sorescu, iar altele, cele mai multe, au intrat în această sferă prin
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
Dorin Teodorescu, Eugen Fântâneanu... sunt câțiva dintre interpreții care au contopit soarele tabloului creațiilor muzicale ale compozitorului Jolt Kerestely în culoarea vocii și solia cuvântului. Textierii care au clădit din cuvânt calea confidențială a cântecelor compozitorului Jolt Kerestely sunt: Mihai Dumbravă, Eugen Rotaru, Flavia Buref, Ovidiu Dumitru, Victor Brătulescu, Dan V. Dumitriu, Nina Cassian, Aurel Storin, Nicolae Niță, Dumitru Popescu Chiseleț, Ion Rus, Corina Brăneanu, Ion Lotreanu, Sașa Georgescu, Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu, Teodora Popa Mazilu, Eugen Patriche, Claudia Deleanu
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
ANA-MARIA, Rm. Sărat 4. Mențiune - STAN NICOLETA-VALENTINA, București 5. Mențiune - ȚÎRCHI DANIELA, Rep. MOLDOVA (în foto,împreună cu poetul Ionel Marin) 6. Mențiune -ICHIM GABRIELA NICOLETA, Buzău 7. Mențiune - FRĂȚILĂ ADINA, Arad SECȚIUNEA PROZA SCURTĂ 1. Premiul I - NEGURA ELENĂ LUIZA, Dumbrava Roșie, jud. Neamț 2. Premiul ÎI - MIHAI VICTUS, Cățelu, jud. Ilfov 3. Premiul III - PETRACHE IULIANA MIHAELA, Gorgota, jud. Prahova 4. Mențiune -COZMA ILIUȚĂ, Tomești, jud. Iași SECȚIUNEA ESEU 1. Premiul I -MUNTEAN EMILIA, MAREA BRITANIE 2. Premiul ÎI - BITAN
FESTIVALUL NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „BOGDANIA” ,ORGANIZAT DE POETUL IONEL MARIN, DESCOPERĂ, PREMIAZĂ ȘI LANSEAZĂ TINERI CONDEIERI.LISTA LAUREATILOR 2016 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2002 din 24 iu [Corola-blog/BlogPost/363329_a_364658]
-
breaslei. Nicolae Bălcescu în „Românii subt Mihai Voievod Viteazul” a urmat, prin plagiere, firul povestirii lui Florian Aaron. Al. Dobrescu susține în „Pirateria intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate spunând că: „Nicolae Milescu nu a plagiat...”, iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că „acesta a fost inspirit din povestiri fără autori ce circulau ca folclor... deci nu este
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]
-
mare sobor de preoți, slujbă care a cutremurat adânc, frângând în cucernică închinare inimile credincioșilor. Răspunsurile au fost date cu bună subliniere a sensului, prin pricepută dozare a nuanțelor, de corul Școlii Normale de fete, condus de D-na Olimpia Dumbravă, profesoară. Emoțiilor puternice ale slujbei sfinte se adaugă în curând altele purcese din cuvântul luminos, vibrant, învăluit în cuceritoare căldură duhovnicească al P.S.Episcop. “Mulțumim Lui Dumnezeu - și-a început P.S.Sa cuvântarea - că ne-ai învrednicit să ajungem ziua
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
plecase din Moldova Noua pentru a se angaja într-o nouă competiție în orașul Baia de Aramă, având în apropiere și celebrele coline cu liliac. Acesta va fi numele noului roman al inginerului miner, care și-a menținut numele conspirativ de Alin Dumbravă din celălalt roman. L-am cunoscut pe inginerul miner Ion BUREȚEA încă de la venirea mea în Moldova Nouă, în anul 1966, fiindu-mi conducător tehnic de la șef de sector, la inginer șef sau chiar director pentru scurt timp. În ceea ce
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
număr important de instalații de morărit, se remarca comisul Costache Glogoveanu care avea 2 mori și o făcae la Glogova, marele proprietar și negustor Ghiță Opran care avea patru mori la Bistrița, în plasa Ocolul, și 2 la Brabova în Dumbrava. Boierii deținători de numeroase mori se găseau și în plășile sudice, între aceștia un Costache Oteteleșanu care avea la Gârla Mare 6 făcăi, Ștefan Gănescu 4 făcăi la Obârșia, iar la Caraula, în aceeași parte, clucerul Constantin Brăiloiu deținea alte
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
și brazii de la Sinaia, pentru lacrimile mamelor ale căror feciori erau luați la oaste cu arcanul, pentru ușa lui Păcală și papornița lui Nea Mărin, Pentru troița de pe marginea drumului, pentru pastramă, brânza de Hârlău și salamul de Sibiu, pentru Dumbrava minunată, Moartea căprioarei, Mistrețul cu colți de argint și Cloșca cu puii de aur, pentru Gherla, Jilava, Sighet, Târgu Ocna și Pitești, pentru plopii fără soț, pentru somnoroasele păsărele și pentru ploaia din luna lui Marte, pentru vorba dulce și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CĂRȚII Lui Antim Ivireanul Nu voi adormi, ca păgânii, în seara îndatinata, în vreo scorbura de peșteră, sărac și trist - nici sub vreun iezer abstract, de ametist , ci, poate, într-o eternă << dumbrava minunată >> - nu voi adormi, ca păgânii, în seara îndatinata, pe vreo margine strâmta, de orizont - pe vreo brazda neagră, uitată pe al Cerului front, ci cu fruntea, pe steaua mea, incrustata - nu voi adormi, ca păgânii, în seara îndatinata, sub
ELOGIU CĂRŢII de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367342_a_368671]
-
într-o ploaie bogată, pe Bărăgan - era primăvară-mprejur și o zi visata de soare și-n snopii de grậu, printre macii din lan - intr-un tainic amurg, ca orice stejar, m-am risipit peste umbră străbuna - era primăvară-n dumbrava și toți ostenii îmi dădeau onorul pre limba română. Referință Bibliografica: Elogiu risipirii / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ELOGIU RISIPIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366894_a_368223]