5,695 matches
-
sunt codru și grâu,/ țărână și stea.// Cu ele alaiul de nuntă/ străbate azurul,/ îl blagoslovesc./ Cu ele Biserica cântă,/ Cerul și pământul/ Te binecuvântă/ din dor România/ imne Îți slăvesc.// Gânduri-fapte-graiuri,/ doruri mână-n mână/ slujind Crezul nostru/ cel dumnezeiesc,/ se prind ca-ntr-o horă/ în Vestea cea Bună,/ credința, nădejdea/ în Tine le-adună,/ cu harul iubirii/ în Tine înfloresc.// În stihuri de aur/ graiuri românești/ se preling în vinul/ Sfintelor Potire./ Ctitorii, pisanii,/ hrisoave cerești,/ stiharul ce-nbracă
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
raportare la vremurile de astăzi -, și-a găsit adăpost în spatele unei draperii a lui Jacques Lacan, draperie pe care filosoful o dădea din cînd în cînd la o parte spre a-i arăta cîte unui prieten, ca pe o taină dumnezeiască, incredibila matrice a ființei. Așa cum Lacan a ținut Originea lumii atît de bine ascunsă, și mulți artiști au păstrat doar pentru ei, și pentru un cerc restrîns de prieteni, nenumărate echivalente, unele chiar infinit mai suculente și mai corozive. Cu
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
o lume de carne. Să coborîm valorile duhului nostru în viață, și să luptăm veșnic alături de ele. Vom vedea atunci uriași în morile de vînt și castelane în slujnicele cîrciumilor. Viața decolorată, monotonă, veștedă va ajunge frămîntată de diavolești și dumnezeiești porniri. Vom fi creștini, pentru că vom înstăpîni viața duhului în locul vieții trupești și sociale. ș...ț Eroismul propriu-zis nu se împlinește cu doruri sau nostalgii. Eroi sînt cei ce actualizează continuu și intens o viață care ne depășește. Așadar, sufletele
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
spre istorie, a spus: "Domnule plutonier, o să mă duc acolo unde o să veniți și dumneavoastră". Și din clipa aceea nu a mai spus nimic, nici nu l-a condamnat; lucrul acesta l-a făcut firesc marele Gafencu, pentru că este putere dumnezeiască. ș...ț Dacă neamul acesta a rezistat, a rezistat datorită celor care au părăsit plutonul și s-au întors la Dumnezeu în genunchi, să-i mulțumească, pentru că ceilalți au fost oameni care și-au pierdut credința. Poporul român n-a
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
unui act mimetic, reflectare mecanică sau simplu rezultat al unei dexterități omenești, ci implicare directă și miraculoasă a chipului sfînt în propria sa imagine. Icoana lui Iisus care înseamnă, de fapt, Icoana însăși, adică arhetipul ei, este izvorîtă din substanța dumnezeiască a Mîntuitorului și mijlocită de natura sa materială și omenească. Reprezentarea schematică, atemporală și nemișcată, fără detalii anatomice și fără capricioase sugestii psihologice, trimite fără dubii la spiritul hipostaziat. Care prin Giulgiu și prin Năframă a generat o întreagă lume
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
Potrivit calendarului creștin-ortodox, în fiecare an, la 6 ianuarie, se celebrează Botezul Domnului (Boboteaza - Dumnezeiasca Arătare), iar la 7 ianuarie, Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului. Două sărbători religioase majore, aflate în legătură directă, deopotrivă prin protagoniști și semnificațiile lor biblice. autor: Prof. univ. dr. Mircea Duțu La începuturi, nașterea lui Iisus era
De ce s-a botezat Iisus () [Corola-journal/Journalistic/70818_a_72143]
-
Angajata unei terase din Târgu-Jiu a descoperit pe o frunză chipul Mântuitorului Iisus Hristos. Oamenii din zonă susțin că aceasta ar fi o minune dumnezeiască și sunt convinși că formele care se văd pe frunză ar fi chipul lui Iisus Hristos. Lumea s-a crucit, dar povestea a prins imediat contur. Întreaga zi, terasa a fost loc de pelerinaj pentru curioși, care au fotografiat și
Chipul lui Iisus, pe o frunză uscată la Târgu-Jiu () [Corola-journal/Journalistic/80988_a_82313]
-
din acest punct de vedere este actual. Pentru a ajunge liniștit cu sufletul, trebuie să-L urmezi pe Hristos, să fii blând și smerit cu inima. Este în ființa noastră o bunătate firească, un strop din nemărginitul ocean al dragostei dumnezeiești. Putem da multe exemple pentru acest adevăr. Așa, din vechime, ne aducem aminte de Iosif care i-a hrănit pe frații săi, care însă l-au urât și l-au vândut. Cunoaștem blândețea lui David, care nu s-a răzbunat
Agenda2005-49-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284468_a_285797]
-
Sf. Mc. Hermes; Odovania Praznicului Nașterii Domnului; 1 ianuarie - Duminica dinaintea Botezului Domnului. Tăierea împrejur a Domnului; Sf. Vasile cel Mare (Anul Nou); 2 ianuarie - Înainteprăznuirea Botezului Domnului; Sf. Silvestru, Ep. Romei; Sf. Serafim de Sarov; 6 ianuarie - Botezul Domnului - Dumnezeiasca Arătare (Boboteaza); (Hârți). BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 1 ianuarie - Duminica a 28-a după Rusalii. Sf. Mc. Bonifatie; 2 ianuarie - Sf. Ignatie Teoforul; Sf. Danilo II sârb; 5 ianuarie - Cuv. Naum de Ohrid. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 1 ianuarie - Duminica 1 după Crăciun
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
cu multă cinste și evlavie la 1 ianuarie, ziua morții sale, care s-a petrecut în anul 379. Marele dascăl al lumii și ierarh Vasile este cunoscut ca un dârz apărător al credinței lui Hristos și adânc tâlcuitor al adevărului dumnezeiesc. Era de neam nobil, tatăl fiind retor și avocat de seamă, iar mama, fiica unui martir al credinței. Frații săi, Grigorie și Petru, ajung episcopi, unul la Nisa, celălalt la Sevasta, iar sora lor Macrina s-a dăruit vieții ascetice
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
celor fără Dumnezeu, Biserica pășește calmă și netulburată, precum pășește soarele peste învolburările norilor care îi întunecă uneori lumina, dar nu o pot stinge. „Ce e val, ca valul trece“, zice marele nostru poet Eminescu. Biserica plutește înainte, continuându-și dumnezeiasca sa misiune în lume. Pe ce își întemeiază Biserica puterea ei? Nu pe bogății, nu pe oști, nici pe tancuri. Ci pe puterea lui Dumnezeu, care o întărește și o ocrotește de peste două mii de ani și o va apăra și
Agenda2006-10-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284839_a_286168]
-
noștri nu văd decât pâine și vin și gura nu simte decât gustul pâinii și vinului. Urechile ne spun, însă, altceva. Din Sf. Evanghelie ele aud cuvântul lui Hristos: „Acesta este trupul Meu și acesta este sângele Meu“. Aceste cuvinte dumnezeiești ne intră prin urechi în inimă, ne dau credință vie că Iisus din Sf. Euharistie este pe Altarele noastre, ne dau o credință tare că, împărtășindu-ne (cuminecându-ne), îl primim pe Iisus cu adevărat, ne unim cu El; cu
Agenda2006-17-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284940_a_286269]
-
startul Raliului Juriștilor. Înălțarea Domnului l În 1 iunie La Înălțarea Domnului drumul pe pământ al Mântuitorului îl vedem sfârșit, slujba mântuirii încheiată. După biruința Învierii, Iisus Hristos, preamărit acum și după trup, se întoarce la Cer, cetatea obârșiei Sale dumnezeiești. Ca un biruitor El se ridică la Ceruri, de pe pământul spălat acum de păcat, împăcat cu Dumnezeu, iar „domniile“, „stăpânirile“ și „puterile“ cereștii cetăți își ridică porțile spre a lăsa să intre Împăratul măririi. Lui îi urmează pe această triumfală
Agenda2006-21-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284992_a_286321]
-
și omenesc. Prin venirea pe lume a Pruncului din Betleem, sentimentul bucuriei, al speranței și al încrederii este și mai accentuat, deoarece aici nu este vorba de un oarecare prunc, care se naște cândva pe acest pământ. El este Pruncul Dumnezeiesc, de la care Biserica primește „lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, făcut dar nu creat de o ființă cu Tatăl”, la a cărui naștere, în acea noapte sfântă, îngerul vestește păstorilor o bucurie mare: „Vi s-a născut azi
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
ianuarie Toți proorocii au avut ca țel pregătirea omenirii pentru primirea Mântuitorului și toți au prezis faptele și minunile Lui cu mult înainte de a se întrupa Cuvântul lui Dumnezeu. Toți se întrec în a-L arăta în toată strălucirea Sa dumnezeiască. Sfântul Ioan Botezătorul îi covârșește pe toți, căci el reprezintă puntea de trecere de la Legea Veche (a Vechiului Testament) la Legea Nouă (a Noului Testament) și lui i s-a dat de Dumnezeu a-L înfățișa lumii ca Răscumpărător al
Agenda2006-01-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284602_a_285931]
-
pântece Își ivește lumina Într-o lume stinsă-n credință cu gust de sare de lămâie. mâna sa e brăzdată de drumuri În palma sa i se citesc meridianele mintea intuiește plăcerea, trupul său o execută ca pe un amor dumnezeiesc de frumos. Într-o zvârcolire, Într-o secundă pântecul se descoase. la căpătâiul femeii stă icoana fecioarei. În trupul acesteia șade infinitul sădit Într-o sămânță. și În sămânța aceea, femeia a pus viața fecioarei câte un gram, câte o
POEZII. In: Editura Destine Literare by Alina Agafiței () [Corola-journal/Journalistic/99_a_385]
-
a dăruit, pentru plecare, potcapul său personal, ca să îl port la București, când vă voi săruta mâna. Reacțiunea și dușmanii au fost, însă, mai numeroși și mai tari. Vă voi întâlni, deci, în cer, unde toți vom sluji sfânta și dumnezeiasca liturghie în jurul marelui nostru arhiereu Iisus Hristos, și unde eu îmi voi relua locul care mi se cuvine, alături de părinții și strămoșii mei, sfinții preoți în opinci, și alături de Înalt Prea Fericirea Voastră, care sunteți cel mai mare Patriarh pe
Contribuții inedite la biografia lui Constantin- Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2489_a_3814]
-
o viață smerită cu inima, au slujit Biserica, s-au supus ascultării și voinței lui Dumnezeu, ocupând cele mai înalte trepte din ierarhia bisericească, ca niște păstori buni și cârmuitori iscusiți ai turmei duhovnicești încredințate lor. Adânci cunoscători în știința dumnezeiască și omenească, și-au îndreptat toată capacitatea de muncă pentru dezvoltarea și întărirea dreptei credințe, dând la lumină multe opere teologice și științifice, care au făcut ca Biserica să prospere pe căile dreptății, căci de acum au încetat persecuțiile din partea
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]
-
misticism deviant, îmbibat de frenezie lascivă. Lauda imnică adresată celei ce îmbată cu miresmele sînilor și cu limpedea fîntînă a gurii și cu buzele, rouă a cuvîntului, cu toate trupeștile-i comori reprezintă o trecere cu arme și bagaje de la dumnezeiesc la farmecele Evei: „Ție, Iisuso mîntuitoare a stirpei/ Ție, ispititoare Fiică a Omului,/ Ție, Răstignito în brațele/ poftitoare ale crucii/ întru naștere și înviere,/ Ție, îți robesc vecia mea trecătoare” (închinare). „Vinovata dragoste” a poetului schimbă așadar placa adorației. Nu
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
optzecist întîrziat”, cum își spune - și îi dezvăluie limită, momentul cînd „se nimicește” că Autor, dispare în text, se pierde: „Odată va trebui să aștern pe hîrtie întreaga experiență legată de acest Canon. Am trăit o plăcere cinica sadica (și dumnezeiasca, desigur), pentru că numai acest text sfînt mi-a oferit ocazia de a nu există că Autor. Scriindu-l, m-am pierdut, m-am nimicit de bunăvoie în conținutul lui. Nu eu, ci Altcineva îmi purta mîna și mintea. Acum pot
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
nu prea erau cine știe ce, doar lucrase și el la ele, dar de diplomat... Noaptea, trase la unchiul Vasile. Bătrânii nu se culcaseră. Își făcură cruce când îl văzură, atât de târziu și îmbrăcat de parcă ar fi fost mire. Mare minune dumnezeiască! De unde vii, Petrăchel tată, la ora asta? Eu și mătușă-ta ne pregăteam de culcare, mai vorbeam de una, de alta, când soneria... de două ori ai sunat, nu? Baba spune că o dată, nu mai aude... De unde aș putea veni
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
viața pe care-o merita. O viață frustă, simplă, elementară. Își păstra vigoarea trupului și sănătatea sufletului înrudit cu esențele și cu robustețea și-nțelepciunea naturii, în așteptarea lui Tudor. Se-mpăcase cu toate: cu lipsa confortului, suplinit de frumusețea dumnezeiască din jur; cu lipsa unor alimente și mâncăruri complicate, înlocuite cu rădăcini, fructe, miere de albine, lapte de capră, ouă de tot felul, până la cele de prepeliță și, rar, carne de vânat, infinit mai bogate-n vitamine și mai generatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a ajutorului de Sus le-am învățat și eu de la doamna Florentina Ungureanu, o femeie deosebită, foarte informată și binefăcătoare pentru cei cu care intră în contact. Să vă redau acum exact, cu cuvintele domniei sale, invocarea Luminii și a ajutorului Dumnezeiesc : Sunt Lumină ! Sunt Canal curat ! Primesc Lumină de la Dumnezeu ! Dumnezeu îmi este călăuză. Mă-nconjur cu Lumina Ta, Doamne! Fii asociatul meu, Doamne ! Transformă tot răul în Bine ! Această invocare se face și prin gestica corespunzătoare. Bisericile trebuie să se
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
asemenea Pythiei : Nu este vorba de o artă, ci de o putere divină... Poetul înaripat, sfânt, nu se află în starea de a crea înainte de a fi inspirat de un zeu, din afara lui, dincolo de propria sa rațiune... Este un privilegiu dumnezeiesc... Poeții nu sunt altceva decât interpreții zeilor" (Ion. 533c-534e). Pentru Platon, inspirația este "delir divin, o gândire înaripată" (Fedru, 244), care vede esența dumnezeiască din lucruri. Despre o voce cerească va vorbi și Augustin: este iluminarea Maestrului Interior; nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
înainte de a fi inspirat de un zeu, din afara lui, dincolo de propria sa rațiune... Este un privilegiu dumnezeiesc... Poeții nu sunt altceva decât interpreții zeilor" (Ion. 533c-534e). Pentru Platon, inspirația este "delir divin, o gândire înaripată" (Fedru, 244), care vede esența dumnezeiască din lucruri. Despre o voce cerească va vorbi și Augustin: este iluminarea Maestrului Interior; nu se poate scrie poezie înaltă fără avea în spirit o insuflare de la zei. Ideea insuflării divine este reluată și de Cicero prin cuvântul furor, echivalentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]