1,931 matches
-
pe o bancă de stele în mijlocul mării, tu pe un țărm portocaliu, înghițit de gândul soarelui. Am întins o mână și am mângâiat rază. Am strâns în brațe lumină și timpul a rămas nemișcat. Până vii, mă retrag pe o dună de tăcere. Poate că de aici mă voi apropia mai bine de ore cu urechile ciulite, să îți aud respirația. Mă armonizez cu universul. Încă aud vuietul apei. (20 august 2016) Referință Bibliografica: Așteptare / Iulia Dragomir : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
ASTEPTARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379299_a_380628]
-
moarte, creatoare și distrugătoare: „Și apa zăcută lătrând din care beau cu nesaț pe furiș acum când scriu acest tratat despre morți, despre vii, despre sete!”; „Fântâna o-nconjur în somn de trei ori, sturzilor le dau de mâncare, deasupra dunelor nenorocului o colibă îmi fac, apa sfințită mă doare...” Aerul semnifică lumea subtilă, așezată între cer și pământ, este simbolul sensibil al lumii nevăzute, un factor de mișcare universal și purificator. Ca și focul, aerul este un element activ și
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > REFLECȚII Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Lumea e un deșert În care te pierzi Orbit de miraje. În marea de nisip, Printre dune și cactuși, Încrâncenată înaintez, Și sub tălpile mele Fuge fierbinte nisipul, Fuge fără întoarcere ... Ce bine spus-a înțeleptul: „Vanitas vanitatum et omnia vanitas!” Cu alte cuvinte: “Deșertăciune a deșărtăciunilor ... Totul este deșertăciune!” (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică: Reflecții / Floarea Cărbune
REFLECŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362227_a_363556]
-
apă din oază ,ce n-o știu ?... Nisipuri mișcătoare,se-ntorc în val ,spre cer, spre marea îndepărtată ,pierdută în mister! Căutăm dreptatea,ascunsă în nicăieri, de la începutul lumii și până în zi de ieri! batem la porți înalte ,uitate printre dune, un soare înalt și mare e cel ce ne supune! Căutăm labirintul,spre altă galaxie, ne -ntoarcem fără voie ,citind o poezie! sperăm că judecată, astăzi să fie dreapta, să trecem peste teamă și frica ce așteaptă... Sufletul zdrobit de
NE PLIMBAM DE MÂNĂ, PRIN PUSTIU de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378707_a_380036]
-
ploilor de sânge”, denumite astfel datorită culorii roșietice pe care o imprimă oxidul de fier, prezent în particulele solide transportate de curenții de aer. Un gen asemănător de poluare a aerului este produs prin “vagabondarea” nisipurilor mișcătoare, sub formă de dune, care purtate de vânt, pot acoperi ogoarele, prejudiciind activitatea agricolă în anumite perimetre. Înrudit cu praful este și fumul din atmosferă, produs prin focuri iscate din senin în savane și pădurile de conifere a căror rășină și terebentină înlesnește mult
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
Colonel /ss/ Pescaru Ilie / ss/ Lică Dumitru Red. D.G./AF. Nr. ex. 2 Nr. rd. 0023104/509 [232 La 13/5/1980 s-a luat legătura cu I.J. Prahova-Serv. II și din discuțiile purtate cu mr. Zaharia V. și cpt. Dună Gh. a rezultat că Dir. Gen. Roșca N. a acționat așa numai pentru schela BOLDEȘTI, că nu este ordinul conducerii M.M.P.G., ci al său. S-a indicat să se informeze în scris cu aceste probleme și organele județene P.C.R. Lt. Col
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cele două state sunt situate într-o zonă în care au loc, adesea, evenimente care le implică pe ambele și au repercusiuni atât pentru unul, cât și pentru celălalt stat. 2. Încă din secolele VI-IX, ținuturile situate între Nipru, Duna, Oka și Volga superioară erau populate de slavii de răsărit; aceștia au înființat, în secolul IX, primul stat rus vechi, având capitala la Kiev, capitala actuală a Ucrainei. În secolele X-XI, sub domnia lui Vladimir I. SVEATOSLAVICI (980(1)1015
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Sincu, Mircea Martin, Silvian Iosifescu, Octav Păun, Jean Livescu, Mircea Anghelescu, Gh. Bulgăr, N. Constantinescu, I. V. Șerban, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Nicolae Manolescu, Dan Grigorescu, Dan Horia Mazilu, Florin Manolescu, Elena Bortă, Ileana Mihăilă, Laurențiu Avram, Silvia Marin, Raluca Dună, Mihail Nanu, Maria Brăescu, Alexandra Cuniță, I. V. Șerban; cu articole de literatură comparată și universală - Nina Façon, Al. Balaci, Ion Brăescu, Valentin Lipatti, Vera Călin, Leon Levițchi, Victor Hanea, T. Vianu (O problemă a periodizării Renașterii, 1959), Ana Cartianu
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
s-a remarcat, ușor de încadrat fie în fantastic, fie în SF. Cert este că într-o lume a firescului, a raționalului, se creează uneori o breșă, o ruptură. Un ceas „pleacă în timp”, un personaj dispare dincolo de o banală dună de nisip, un altul își amintește propria moarte. Dar, în mod constant, narațiunea se desfășoară în cadrul cel mai realist, prozaic chiar, din perspectiva unor personaje-martor pentru care „deplasarea” în fantastic este de ordinul „ipoteticului”. E aici „lumea lui așa pare
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
elefant tăiate scurt, și - într-un surprinzător contrast - cu ochi mari, temători și tandri. Charlotte văzuse adesea turmele lor alergând prin deșert. Când a putut, în sfârșit, să se scoale, a văzut un saigak care se cățăra încet pe o dună de nisip. Charlotte l-a urmat, fără să se gândească, instinctiv - animalul era unica baliză în mijlocul unduirii nesfârșite a nisipurilor. Ca într-un vis (aerul liliachiu avea vacuitatea înșelătoare a viselor), a reușit să se apropie de animal. Saigak-ul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lacrimi... Nu a remarcat clipa în care s-au oprit bătăile inimii ființei care îi dăruia viața ei... Dimineața, deșertul scânteia de promoroacă. Charlotte a rămas câteva clipe în picioare în fața trupului nemișcat, presărat cu cristale. Apoi, încet, a escaladat duna peste care animalul nu putuse să treacă în ajun. Ajunsă în creștetul ei, a cos un „ah” care a răsunat în aerul dimineții. Un lac, roz de la primele raze, se întindea la picioarele ei. La apa aceea încerca să ajungă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
era mai puternic și mai persistent ca de obicei. Ca și cum vântul nu ar fi încetat, nici o clipă, să bată. Dimineața, descopeream că era zumzetul oceanului. În ajun, obosit, mă oprisem, fără să știu, la hotarul unde pădurea se împotmolea în dunele bătute de valuri. Am petrecut toată dimineața pe taluzul acela pustiu, urmărind imperceptibila creștere a apelor. Când marea și-a reînceput refluxul, mi-am reluat drumul. Cu picioarele goale pe nisipul ud, tare, aveam să cobor acum spre sud. Mergeam
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
finită, e o altă problemă. Oricum, sensul cărții de față ar putea constitui subiectul unui roman științifico-fantastic, iar dacă autorii ar fi avut talentul literar al unui Frank Hubert, ecolog ca formație totuși dar cunoscut mai ales ca autorul seriei “Dune”-lor, ar fi adoptat, ca și acela, acest gen literar pentru a descrie și, mai ales, propaga un adevăr științific în modul cel mai lesnicios/convenabil pentru a fi acceptat: “ceva” posibil...; eventual, într’o altă lume, chiar real. Autorii
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Urdea, Impresionalitatea jurnalului, VTRA, 1987, 7; Nicolae Băciuț, [Dialog cu Radu Mareș], VTRA, 1988, 4; Cosma, Romanul,I, 267-271; Dicț. scriit. rom., III, 80-82; Popa, Ist. lit., II, 903; Sanda Tivadar, A fi străin în străinătate, F, 2002, 10; Raluca Dună, „Anul trecut în Calabria”, LCF, 2002, 40; Dicț. analitic, IV, 463-465. N.Br.
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
și locuțiuni străine al tatălui lor, Barbu Marian. SCRIERI: Toto premiant, București, 1934; S-a născut un copil, București, 1941; Cristofor Columb, București, 1942. Traduceri: Zane Gray, Nevada, București, 1940, Roibul sălbatic, București, 1940; Maxence van der Meersch, Casa de pe dună, București, 1940; E. R. Burroughs, Tarzan, București, 1941; Daphne du Maurier, Rebecca, București, 1941, N-aș vrea să mai fiu tânăr, București, 1941, Verișoara mea, Rachel, București, 1974; Louis Bromfield, Cazul Aniei Spragg, București, 1941, Douăzeci și patru de ore, București, 1941
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
pasionantă, în al doilea rând, oferă o pradă rară pentru istoria literară, prin amestecul paradoxal de existențialism, simbolism, avangardism și postmodernism, toate acestea convocate la începutul anilor ’40. Repere bibliografice: Alexandru Vona, Emil Ivănescu, „Agora”, 1947; Manu, Eseu, 259-262; Raluca Dună, Dincolo de Rimbaud și Cioran, JL, 2002, 11-12. R.D.
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
27-33; Grigurcu, Între critici, 26-33; Trandafir, Dinamica, 48-61; Ciopraga, Propilee, 34-43; Călinescu, Biblioteci, 75-82, 107-117; Braga, Tradiție, 12-13, 64-67, 115-116, 172-173, 176-177; Drăgan, Clasici, 180-214; Vasile, Conceptul, 203-218; Al. Dobrescu, Ibrăileanu - nostalgia certitudinii, București, 1989; Holban, Literatura, I, 243-257; Ion Dună, Opera lui G. Ibrăileanu, București, 1989; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, București, 1989, 64-68; Simion, Mercuțio, 118-121; Adrian Dinu Rachieru, Ibrăileanu, „omul de noapte” și romantismul tardiv, LCF, 1996, 25; Dicț. analitic, I, 16-19; Dicț. esențial, 386-390. C.C.
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
2002; Hidden death, hidden escape, New York, 2003; Ochiul miriapod, București, 2003. Repere bibliografice: Gellu Dorian, Liviu Gergescu, CL, 2000, 5; Ana Maria Popescu, „Călăuza”, OC, 2000, 32; Mircea A. Diaconu, „Călăuza”, PSS, 2001, 3-4; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 137-139; Raluca Dună, „Solaris”, LCF, 2002, 33; Gheorghe Grigurcu, Un optzecist întârziat, RL, 2002, 36; Mircea A. Diaconu, Liviu Gergescu, CL, 2002, 10; Victoria Milescu, Dezintegrare și refacere, VR, 2003, 1-2. R.D.
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
scriitor, ST, 2000, 7-8; Dan Mănucă, Eseiștii de ieri și de azi, CL, 2000, 10; Dimisianu, Lumea, 269-274; Dicț. esențial, 329-332; Manolescu, Lista, III, 198-209; Popa, Ist. lit., II, 1156-1157; Matei Călinescu, O capodoperă de tinerețe, RL, 2003, 7; Raluca Dună, Un roman „istoric” și european, LCF, 2003, 18; Mihai Iovănel, Cartea scrisului și a memoriei, ALA, 2003, 668; Bogdan Alexandru Stănescu, Fața nevăzută, ALA, 2003, 668; Dicț. analitic, IV, 119-121, 616-618. N.Br.
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Maria Brăescu). Repere bibliografice: Al. Călinescu, „Romanul de analiză psihologică în literatura română interbelică”, CL, 1983, 12; Dan C. Mihăilescu, De patru ori Anton Holban, ST, 1984, 2; Ion Bogdan Lefter, O lume într-o carte, RL, 1984, 9; Ion Dună, Ordinea și sobrietatea, RL, 1984, 20; Nicolae Manolescu, Critica nouă, RL, 1984, 46; Micu, Scurtă ist., III, 453. T.V.
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
Proză și versuri, cronici literare și dramatice, articole de atitudine politică și note bibliografice publică B. Delavrancea (semnând cu pseudonimele Argus, Barbu, Fra Dolce, Ignota, Minuzio, Sugra, Un visător), Duiliu Zamfirescu (Don Asturio, Crai nou & Comp, Don Lorenzo, Don Padil, Duna, Rienzi, Zadic), Al. Vlahuță (Ave, Jehovah), Al. Macedonski (Luciliu). Cu beletristică sunt prezenți și C. Bolliac, B.P. Hasdeu, V.A. Urechia, G.I. Ionnescu-Gion, D. Teleor, D. Petrino, G. Al. Zamphirolu, N.V. Scurtescu, V.D. Păun, Maria Flechtenmacher, Virgil Onițiu. S-au
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
2 273; Ciobanu, Însemne, II, 214-217; Victor Atanasiu, „Amiaza lui Empedocle”, RL, 1984, 21; A. I. Brumaru, „Amiaza lui Empedocle”, AST, 1984, 6; Costin Tuchilă, Ritmul plenitudinii, LCF, 1984, 37; Ulici, Prima verba, III, 141-142; Ulici, Lit. rom., I, 309; Raluca Dună, „Îngerul exterminator”, LCF, 2002, 36; Constantin Stan, O altă generație pierdută, „Ziarul de duminică”, 2002, 40, 41. C.H.
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
1984, 35; Aurel Dragoș Munteanu, „O zi pentru nemurire”, LCF, 1985, 18; Mircea Vaida, „Drumeț în calea lupilor”, TR, 1987, 29; Cornel Ungureanu, Un geniu al locului, O, 1987, 30; Mihai Ungheanu, „Drumeț în calea lupilor”, LCF, 1987, 32; Ion Dună, Contribuția „romanului-document”, LCF, 1988, 34; George Pruteanu, O carte-dosar, CL, 1988, 12; Cândroveanu, Lit. rom., 196-198; Platon Pardău, O anatomie a memoriei, RL, 1989, 28; Aureliu Goci, O carte împotriva uitării, LCF, 1989, 30; Micu, Ist. lit., 586, 600; Popa
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
pamparam... IMPERIUL TĂCERII mă plimb printre morminte și sunt subjugat de liniște nici măcar frunzele din pomi nu mișcă, nici vântul nu adie cât depre pietre... ele sunt statui încremenite în timp. e o liniște macabră în care pustiul doarme cu dunele sale de nisip nimic nu spune nimic cei de sub pământ și-au lăsat aici viața bucuriile, copiii sau nepoții adică aici deasupra. morții sunt zăvorâți în tăcere, nu se zvârcolesc, nu cerșesc, nici nu mai iubesc. socotesc că și-au
LIRICE (5) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381313_a_382642]
-
toată zarea”, dar contemplația revelă și bogăția lumii, în care „șchiopătând va reîncepe viața”. Cu ochi de plastician, S. compune scene de gen, cultivând pitorescul domestic și o peisagistică antropomorfă, unde valul mării răstoarnă trupul ca „un amant grăbit”, iar duna de nisip spulberată de vânt e sufletul pierzându-și conturul sub „nori de stele pe-un cer de levănțică”. Din cele patru cicluri ale cărții - Medalioane, Chivote, Brocarturi, Scame -, ultimul versifică, departe însă de modelul arghezian, atașamentul franciscan pentru lighioanele
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]