5,351 matches
-
este posibil numai pentru anumite procedee de selectare a eșantionului, adică cele aleatoare sau probabiliste. Totuși, în practică, se efectuează asemenea calcule și când intervin anumite abateri de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. 2. între tehnicile de eșantionare există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea reprezentativității. Faptul că se aplică în practică și cele care oferă reprezentativitate mai scăzută, se explică prin reducerea costurilor. Pentru o mai bună lămurire prezentăm un tabel cu avantajele și dezavantajele câtorva tehnici clasice de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea reprezentativității. Faptul că se aplică în practică și cele care oferă reprezentativitate mai scăzută, se explică prin reducerea costurilor. Pentru o mai bună lămurire prezentăm un tabel cu avantajele și dezavantajele câtorva tehnici clasice de eșantionare: Tabelul nr. 3.7: Tipuri de eșantionări Tipul eșantionării Avantaje Inconveniente a.Aleatorie simplă: fiecare membru al populației are o probabilitate egală de a fi extras. 1.Reprezintă populația din care este extras. 2.Estimarea caracteristicilor populației cu o anumită
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că se aplică în practică și cele care oferă reprezentativitate mai scăzută, se explică prin reducerea costurilor. Pentru o mai bună lămurire prezentăm un tabel cu avantajele și dezavantajele câtorva tehnici clasice de eșantionare: Tabelul nr. 3.7: Tipuri de eșantionări Tipul eșantionării Avantaje Inconveniente a.Aleatorie simplă: fiecare membru al populației are o probabilitate egală de a fi extras. 1.Reprezintă populația din care este extras. 2.Estimarea caracteristicilor populației cu o anumită marjă de eroare. 1.Necesitatea de a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aplică în practică și cele care oferă reprezentativitate mai scăzută, se explică prin reducerea costurilor. Pentru o mai bună lămurire prezentăm un tabel cu avantajele și dezavantajele câtorva tehnici clasice de eșantionare: Tabelul nr. 3.7: Tipuri de eșantionări Tipul eșantionării Avantaje Inconveniente a.Aleatorie simplă: fiecare membru al populației are o probabilitate egală de a fi extras. 1.Reprezintă populația din care este extras. 2.Estimarea caracteristicilor populației cu o anumită marjă de eroare. 1.Necesitatea de a dispune de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
caracteristicilor populației cu o anumită marjă de eroare. 1.Necesitatea de a dispune de o bază de sondaj. 2.Costisitoare în timp și bani. b.Stratificată: populația este segmentată și stratificată în grupe omogene; în fiecare grupă este efectuată o eșantionare aleatorie simplă. 1.Toate straturile sunt asigurate pentru a fi reprezentate. 2.Este obținută o mai mare precizie a caracteristicilor populației rezultate din omogenitatea straturilor. 1.Trebuie cunoscute criteriile pertinente ale stratificării. 2.În general mai complexă și costisitoare decât
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
simplă. 1.Toate straturile sunt asigurate pentru a fi reprezentate. 2.Este obținută o mai mare precizie a caracteristicilor populației rezultate din omogenitatea straturilor. 1.Trebuie cunoscute criteriile pertinente ale stratificării. 2.În general mai complexă și costisitoare decât o eșantionare aleatorie simplă. c. Sistematică: fiecare a n-a persoană este inclusă în eșantion 1.Simplitatea alegerii eșantionului. 1.O listă a populației trebuie să fie disponibilă. 2.Selecția unei persoane din cele "n" poate introduce nereguli care nu se întâlnesc
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
simplă. c. Sistematică: fiecare a n-a persoană este inclusă în eșantion 1.Simplitatea alegerii eșantionului. 1.O listă a populației trebuie să fie disponibilă. 2.Selecția unei persoane din cele "n" poate introduce nereguli care nu se întâlnesc la eșantionarea aleatorie simplă. d. Cota (procentaj): populația este divizată în grupe, plecând de la criterii socio-demografice. 1.În general mai puțin costisitoare în timp și bani decât eșantionarea aleatorie simplă. 1.Nici o măsură a marjei de eroare în rezultate nu poate fi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Selecția unei persoane din cele "n" poate introduce nereguli care nu se întâlnesc la eșantionarea aleatorie simplă. d. Cota (procentaj): populația este divizată în grupe, plecând de la criterii socio-demografice. 1.În general mai puțin costisitoare în timp și bani decât eșantionarea aleatorie simplă. 1.Nici o măsură a marjei de eroare în rezultate nu poate fi calculată. 2.precizia măsurătorilor este mai redusă decât la cea aleatorie simplă. e. Itinerar: punctul de plecare și itinerariile sunt fixate. 1.Se apropie de o
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fi calculată. 2.precizia măsurătorilor este mai redusă decât la cea aleatorie simplă. e. Itinerar: punctul de plecare și itinerariile sunt fixate. 1.Se apropie de o extragere aleatoare. 1.Aceleași inconveniente ca la metoda cotei. 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare Eșantionarea aleatoare reprezintă acele tehnici de stabilire a eșantionului care presupun faptul că fiecare unitate a populației cercetate are o anumită probabilitate de a fi inclusă în eșantion, probabilitate diferită de zero, care poate fi cunoscută a priori. Practic
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2.precizia măsurătorilor este mai redusă decât la cea aleatorie simplă. e. Itinerar: punctul de plecare și itinerariile sunt fixate. 1.Se apropie de o extragere aleatoare. 1.Aceleași inconveniente ca la metoda cotei. 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare Eșantionarea aleatoare reprezintă acele tehnici de stabilire a eșantionului care presupun faptul că fiecare unitate a populației cercetate are o anumită probabilitate de a fi inclusă în eșantion, probabilitate diferită de zero, care poate fi cunoscută a priori. Practic aceasta înseamnă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
diferită de zero, care poate fi cunoscută a priori. Practic aceasta înseamnă că fiecare unitate a populației trebuie să aibă aceeași șansă ca toate celelalte de a figura în eșantion (Lefter, 2004, 132). În mod normal, la acest tip de eșantionare, ar trebui să folosim cadre de eșantionare, adică să extragem populația care va fi intervievată de pe liste care pot să fie puse la dispoziție fie de către Direcția de Statistică, fie de către Poliție. Figura nr. 3.4: Metode de eșantionare și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a priori. Practic aceasta înseamnă că fiecare unitate a populației trebuie să aibă aceeași șansă ca toate celelalte de a figura în eșantion (Lefter, 2004, 132). În mod normal, la acest tip de eșantionare, ar trebui să folosim cadre de eșantionare, adică să extragem populația care va fi intervievată de pe liste care pot să fie puse la dispoziție fie de către Direcția de Statistică, fie de către Poliție. Figura nr. 3.4: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate Sursa: Lefter, 2004
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de eșantionare, ar trebui să folosim cadre de eșantionare, adică să extragem populația care va fi intervievată de pe liste care pot să fie puse la dispoziție fie de către Direcția de Statistică, fie de către Poliție. Figura nr. 3.4: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate Sursa: Lefter, 2004, 133 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă În cazul acestei metode, fiecare individ are aceeași șansă de succes și șansele de succes ale diferiților indivizi sunt independente. Principalul avantaj constă în faptul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care va fi intervievată de pe liste care pot să fie puse la dispoziție fie de către Direcția de Statistică, fie de către Poliție. Figura nr. 3.4: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate Sursa: Lefter, 2004, 133 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă În cazul acestei metode, fiecare individ are aceeași șansă de succes și șansele de succes ale diferiților indivizi sunt independente. Principalul avantaj constă în faptul că rezultatele obținute pe baza ei pot fi apreciate în termeni probabilistici. Pentru
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
baza ei pot fi apreciate în termeni probabilistici. Pentru a asigura cu adevărat caracterul aleator cu alte cuvinte, pentru a acorda fiecăruia dintre elementele unei populații aceeași probabilitate (și diferită de zero) de a fi selecționate în eșantion procedeul de eșantionare trebuie să fie independent de aprecierea subiectivă a anchetatorului. Rezultatele obținute pe baza acestei eșantionări pot fi apreciate în termeni probabilistici. Extragerea unităților din populația de referință se poate face pe baza uneia din schemele care urmează: Figura nr. 3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cu alte cuvinte, pentru a acorda fiecăruia dintre elementele unei populații aceeași probabilitate (și diferită de zero) de a fi selecționate în eșantion procedeul de eșantionare trebuie să fie independent de aprecierea subiectivă a anchetatorului. Rezultatele obținute pe baza acestei eșantionări pot fi apreciate în termeni probabilistici. Extragerea unităților din populația de referință se poate face pe baza uneia din schemele care urmează: Figura nr. 3.5: Extragerea unităților din populația de referință-eșantionare cu revenire NU DA În cadrul eșantionării simple aleatoare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
baza acestei eșantionări pot fi apreciate în termeni probabilistici. Extragerea unităților din populația de referință se poate face pe baza uneia din schemele care urmează: Figura nr. 3.5: Extragerea unităților din populația de referință-eșantionare cu revenire NU DA În cadrul eșantionării simple aleatoare cu revenire (procedeul bilei revenite) cele n extrageri sunt independente. La fiecare extragere, probabilitatea de a reține în eșantion o unitate elementară este constantă și este egală cu fracția k=n/N, unde N reprezintă volumul populației din
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în Universitatea X este de 6000 studenți, iar eșantionul extras va fi de n=1056 studenți. Prin urmare fiecare student va avea probabilitatea de a fi extras de k=6000/1056=6. Pentru a aplica un astfel de procedeu de eșantionare trebuie să avem o baza de sondaj, în cazul de față o listă cu numele tuturor studenților. Aceste nume le putem scrie pe niște bile (sau scriem niște bilețele) și le punem într-un bol, după care le extragem ca
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
niște bilețele) și le punem într-un bol, după care le extragem ca la "extragerea loto". De fiecare dată după ce am extras un nume îl reintroducem în bol. Se va aplica această procedură până vom extrage 1056 studenți. Pentru o eșantionare simplă fără revenire, procesul de construire a eșantionului nu mai este definit de evenimente independente, ca în prima variantă, probabilitatea de extragere a unei unități elementare în pasul k fiind dată de fracția: O unitate poate fi inclusă în eșantion
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de fracția: O unitate poate fi inclusă în eșantion o singură dată. Dacă dimensiunea populației de referință este suficient de mare iar mărimea eșantionului este foarte mică, în raport cu a populației de referință, cele două metode dau rezultate aproximativ identice. Metoda eșantionării fără întoarcere oferă rezultate mai precise și oferă avantaje majore din punct de vedere operațional. Selecția unităților pe baza uneia din cele două metode se bazează pe existența unor baze de sondaj. Exemplu: Procedura va fi cea prezentată la procedeul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pe existența unor baze de sondaj. Exemplu: Procedura va fi cea prezentată la procedeul bilei revenite, doar ca de data aceasta o dată ce o persoană va fi extrasă nu va mai fi introdusă în bol. Figura nr. 3.6: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate-eșantionare fără revenire DA NU 3.6.2. Eșantionarea sistematică Eșantionarea sistematică reprezintă procedeul de eșantionare care presupune alegerea aleatoare a unui număr de plecare, de la care adăugând o mărime predeterminată, va rezulta o unitate a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
procedeul bilei revenite, doar ca de data aceasta o dată ce o persoană va fi extrasă nu va mai fi introdusă în bol. Figura nr. 3.6: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate-eșantionare fără revenire DA NU 3.6.2. Eșantionarea sistematică Eșantionarea sistematică reprezintă procedeul de eșantionare care presupune alegerea aleatoare a unui număr de plecare, de la care adăugând o mărime predeterminată, va rezulta o unitate a eșantionului. Această mărime predeterminată poate fi o valoarea aleasă la întâmplare sau se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
revenite, doar ca de data aceasta o dată ce o persoană va fi extrasă nu va mai fi introdusă în bol. Figura nr. 3.6: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate-eșantionare fără revenire DA NU 3.6.2. Eșantionarea sistematică Eșantionarea sistematică reprezintă procedeul de eșantionare care presupune alegerea aleatoare a unui număr de plecare, de la care adăugând o mărime predeterminată, va rezulta o unitate a eșantionului. Această mărime predeterminată poate fi o valoarea aleasă la întâmplare sau se poate calcula
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aceasta o dată ce o persoană va fi extrasă nu va mai fi introdusă în bol. Figura nr. 3.6: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate-eșantionare fără revenire DA NU 3.6.2. Eșantionarea sistematică Eșantionarea sistematică reprezintă procedeul de eșantionare care presupune alegerea aleatoare a unui număr de plecare, de la care adăugând o mărime predeterminată, va rezulta o unitate a eșantionului. Această mărime predeterminată poate fi o valoarea aleasă la întâmplare sau se poate calcula ca și în cazul eșantionării
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantionare care presupune alegerea aleatoare a unui număr de plecare, de la care adăugând o mărime predeterminată, va rezulta o unitate a eșantionului. Această mărime predeterminată poate fi o valoarea aleasă la întâmplare sau se poate calcula ca și în cazul eșantionării aleatorii simple cu revenire, după formula k=n/N Exemplu: Dorim să realizăm aceeași cercetare pe studenții Universității X, cu volumul eșantionului care va fi extras n= 1056 persoane, iar volumul populației din care va fi extras eșantionul (numărul de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]